itinerarii_spirituale_aradene1-640x360

Anton Ilica: Lizica Mihuț reconstituind ITINERARIILE SPIRITUALE ARĂDENE

Când a apărut, în 1997, volumul Itinerarii spirituale arădene semnat de Lizica MIHUȚ, am avut speranța că restructurarea culturii arădene va fi un imbold spre certitudini valorice, care-șivor găsi mărturisitori fideli de presă. După atâta vreme, cititorului i s-a conturat perspectiva obiectivității, astfel că, la o nouă lectură, în alt timp, „itinerariile spirituale arădene” mi-au relevat impresii vii despre timpul în care publicistul LizicaMihuț s-a responsabilizat prin reprezentarea evoluției culturale a urbei noastre într-o perioadă de redesenare a personalității culturale a Aradului.

 

Volumul înseriază, într-o arhitectură riguroasă, „articole și studii”, publicate în presa arădeană și nu numai), dovedind că Aradul a fost „spațiu de convergență” a unor valori spirituale reprezentative. Autoarea mărturisește intenția ”„e a șterge acel geam aburit care acoperă timp și spațiu”, ca să nu se uite că, între 1990 și 1995, orașul nostruși-a recaligrafiat spiritualitatea prin schimburi culturale și intelectuale de calitate națională. Cartea, zice autoarea, „s-a scris singură”, cuprinzând convorbiri cu 21 de actori și regizori de teatru, excepționale personalități ale Thaliei: Ion Caramitru, Dina Cocea, ȘtefanIordache, Radu Beligan, Adela Mărculescu, Draga Olteanu Matei, Dan Voicilă, apoi Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Dan Alexandrescu, Beatrice Bleonț, Victor Tudor Popa și alții. Galeria personalităților teatrale care au itinerat teatrul arădean confirmă un spirit de deschidere spre valorile naționale.

 

Atâtor personalități care au adus Aradului spirit și înțelepciune li se adaugă medalioane ale unor oameni de cultură, scriitori, universitari: Eugen Coșeriu, savant de renume mondial, acad. Ion Coteanu, prof. univ. Dr. doc. Ion Zamfirescu, prof. Dr. Boris Cazacu, prof. univ. Dr. Constantin Ciopraga, universitaritimișoreni, scriitorii Paul Everac, ValeriuRâpeanu, Romulus Guga, Valentin Silvestru, FlorinBaănescu. Medalioanele „oaspeților” sunt completate, sub forma instantaneelor universitare arădene, pentru PS dr. Timotei Seviciu, Florin Vălu, DimitrieCamenița, A. Ardelean, I. Tulcan, G. Halic, S. Anuichi, Al. Cioarnă, I. Biriș, V. Popeangă, M. Pușchița, Al. Pop etc.

 

Eseuri, medalioane, relatări, convorbiri! Celor care ne vizitează orașul, aducând cultură și știință, li se solicită opinii, iar Lizica Mihuț le înregistrează cu mândrie și aplecare jurnalieră: „oraș frumos cu tradiție culturală” (I. Caramitru), „minunat centru” (D. Cocea), „centru cultural, cu o istorie strălucită, cu o tradiție remarcabilă a teatrului, cu un public de elită” (V. Seciu, actriță „cu o frumusețe stranie”), „oraș curat, frumos, cu civilizație reală” (Ș. Iordache), „oraș ospitalier, civilizat cu un public extraordinar” (M. Ursu, Cluj), „oraș cald, liniștit, frumos, curat, primitor și un public foarte talentat” (A. Mărculescu), „Aradul are un public elevat și o scenă ce sună ca un Stradivarius” (S. Sihleanu) etc. Aceste opinii sunt completate de Acad. I. Coteanu, care consideră că, la începutul anilor 1990, „orașul Arad e atrăgător, frumos, elegant, bine gândit urbanistic”, precum și de universitarul ieșean C. Ciopraga, care apreciază „aerul citadin, frumusețeabulevardelorlargișiurbanitateacetățenilor”. Impresionantele elogii sunt expresia unor comparații cu alte orașe românești, fiind cuvinte de mândrie pentru locuitorii acestei urbe din Omega Mureșului.

 

– Doamnă Prof. univ. Dr., Rector, Președinte, doamna Lizica Mihuț, sunteți o personalitate dinamică, o luptătoare încultura Aradului, universitar de prestigiu, autorul unor cărți reprezentative cu impact național, legîndu-vă activitatea de Universitatea de Stat, de tratatele despre mișcarea teatrală transilvană și arădeană, scrierile despre limba românească, despre temeinicia cu care ați consolidat învățământul superior, dând Aradului calitatea oraș universitar. Iată că în calitate de publicist ca și colaborator la presa literară (Orizont, Familia, Vatra, Tribuna, România literară etc.) și în ziaristica locală, v-a iasumat, deopotrivă, rolul de mărturisitor despre cultura, civilizația și spiritualitatea Aradului.

 

Raftul de cărți dintr-o bibliotecă, semnate de L. Mihuț, dovedesc aplecarea sa spre studiu și spre cercetări riguroase despre generarea de cunoaștere a fenomenelor culturale. Articolele de presă cotidiană devin mărturia implicării în evenimentele culturii arădene, făcându-le cunoscute concitadinilor de ieriși de astăzi. „Itinerariile …” sunt mărturia unei generații, motivată să construiască „o nouă și o altă cultură” a valorilor și a reprezentăriilor în concertul spiritualității naționale. Itinerariile… relevă că Aradul a fost un veritabil „spațiu de convergență” a unor oameni, grupuri, fenomene și că personalități, cum a fost d. Lizica MIHUȚ, și-au asumat roluri de a reda urbei noastre Universitate, Teatrul Nou, Presă reprezentativă, Cultură Înaltă și o demnitate intelectuală.

 

Lizica MIHUȚ nu doar a contribuit la re-construirea intelectuală a Aradului, dar a fost un condei mărturisitor despre „stareaculturală” și spirituală a unui timp istoric. Admirația mea a rămas intactă pentru scrisul unui om înzestrat cu dinamism și opinie, rigoare științifică și seducție intelectuală. Cartea aceasta poartă aroma oamenilor aleși, expresie a unor momente de elevată trăire a cuvântului însuflețit de un om inteligent, care decantează subtil afectul admirației pentru valori și reprezentarea acestora

20200317_101150

ARĂDENI CARE NU TREBUIE UITAȚI – GHEORGHE SCHWARTZ

La întrebarea „cine este GHEORGHE SCHWARTZ?” foarte mulți arădeni ar fi consternați, deoarece numele lui este foarte cunoscut. Ca profesor și director de școală în învățământul preuniversitar. Ca profesor universitar și decan. Ca scriitor. Ca intelectual, profund atașat Aradului, precum însuși mărturisește: „Îmi place Aradul, oamenii, atmosfera; chiar dacă are multe lucruri groaznice, orașul este viu, trăiește prin el însuși”. Absolvent în anul 1968 a Universității Babeș-Bolyai, GHEORGHE SCHWARTZ a venit în Arad doar pentru câteva zile și au trecut de atunci peste cinci decenii. Se bineștie că valorile nu pot fi circumscrise unei anumite comunități. Ele sunt deasupra, dincolo de locații și timp. Și timpuri. Și totuși, puțini arădeni știu că GHEORGHE SCHWARTZ este unul dintre cei mai importanți prozatori contemporani, autor al unui demers literar vast, de o anvergură unică în literatura română, o construcție narativă la care a lucrat 27 de ani, 2 luni și 4 zile, intitulată Cei O Sută. Personajele acestui ambițios proiect romanesc au ca suport teoretic Psihologia transversală, o carte sui-generis apărută deja în șase ediții. Să reținem colaborarea lui GHEORGHE SCHWARTZ în peste 80 de publicații în țară și în străinătate, precum și prezența sa cu cărți și/sau publicații (reviste, antologii etc.) din Germania, Israel, China, SUA, Franța, Rusia, Austria, Marea Britanie, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Serbia, Slovenia, Macedonia, Polonia, Bulgaria. Apreciem inițiativa Consiliului Județean de a-i conferi lui GHEORGHE SCHWARTZ calitatea de „Ambasador al culturii arădene”, care se adaugă celor 30 de distincții și premii, între care cele ale Academiei Române, ale Uniunii Sciitorilor din România, ale filialelor Uniunii Scriitorilor din Timișoara și Arad și, recent, Diploma de Excelență „Omul Anului 2019”, conferit de Centrul Cultural Istrael – România, Tel Aviv 2020.

Considerăm importantă consemnarea mai jos, a OPEREI și a două din numeroasele REFERINȚE CRITICE (semnate de Valeriu Cristea și Paul Dobrescu) cu privire la aceasta, spre a sintetiza, în acest fel, contribuția prestigioasă la cultura universală a unuia dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii române: GHEORGHE SCHWARTZ.

 

VOLUME DE AUTOR:

 

1. MARTORUL, roman, Facla, Timişoara, l972, 275 p.;

2. UCENICUL VRĂJITOR, proză scurtă, Cartea Românească, Bucureşti, l976, 2llp.;

3. PIETRELE, roman, Eminescu, Bucureşti, 1978, 275p.;

4. ORELE ORAŞULUI ARAD (în colaborare), Eminescu, 1978, 246 p.;

5. A TREIA ZI, Eminescu, roman, Bucureşti, 1980, 315 p.;

6. SPITALUL, roman, Eminescu, Bucureşti, 198l, 310 p.;

6.a. SPITALUL, ediția II-a, Emia, Deva, 2004, 304 p., ISBN – 973- 8164-34-6.;

6.b. BOLNIŢA, ARKA Smederevo, (Serbia), traducere de Ileana Ursu, 2010, (lb. sârbă);

7. EFECTUL P., roman, Eminescu, Bucureşti, 1983, 310 p.;

7.a. EFECTUL P., roman, Seria „Seniorii imaginaţiei”, „INTEGRALA SCIENCE FICTION & FANTASY”, Eagle Publishing House, 240 p., 2010;

8. MAXIMELE MINIMELE, proză scurtă, Dacia, Cluj, 1984, 166 p.;

9. CASTELUL ALBASTRU, proză scurtă, Dacia, Cluj, l986, 253 p.;

10. OM ŞI LEGE, roman, Eminescu, 1987, 360 p.;

11. CEI O SUTĂ – ANABASIS, roman, Facla, Timişoara, 1988, 374 p.;

11. b. ANABASIS, VON BABYLON NACH ALEXANDRIA IN 13 GENERATIONEN – Roman, Verlag Der Apfel, Wien, 2013, Deutsche Übersetzung von Iris Schorscher, 463 P, ISBN 978 – 3- 85450-624-9;

12. COCHILIA, roman, Forum, Bucureşti, 1992, 435 p, ISBN 973-9065-13-9.;

13. SIRENE, (în colaborare), proză scurtă, Berlin, (lb. germană), 1992, 154 p.;

14. CEI O SUTĂ – ECCE HOMO, roman, Cartea Românească, Bucureşti, 1993, 435 p, ISBN 973-23-0272-0;

15. PROCESUL – O dramă evreiască, roman, Helicon, Timişoara, 1996, 150 p, ISBN 973-574-200-4;

15.b. PROCESUL – O dramă evreiască, ediţia a II-a, Hasefer, Bucureşti, 2006, 209 p, ISBN 973-630-098-6;

16. CEI O SUTĂ – OUL DE AUR, roman, Allfa, Bucureşti, 1998, 504 p, ISBN 973-9293-86-7;

17. PARANOIA SCHWARTZ, proză scurtă, Atlas Clussium, Cluj, 1999, 221p, ISBN 973-555-212-4;

17.a. SCHWARTZ PARANOIA, traducerea Balázs Boróka, (lb. maghiară), AB-ART (Bratislava), 2010, 222 p., ISBN 978-80-8087-094-2;

18. CEI O SUTĂ – MÂNA ALBĂ, roman, Allfa, Bucureşti, 2000, 554p. ISBN 973-9477-54-2;

19. TEATRU (în colaborare), Eminescu, 2000, 506 p., ISBN 973-22-0823-6;

20. POLITICA ŞI PRESA, Institutul European, Iaşi, 2001, 302p, ISBN 973-611-067-2;

21. FILOSOFIA COMPORTAMENTULUI, ÎNTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIA TRANSVERSALĂ, Şcoala Vremii, Arad, 152 p, 2002, ISBN 973-85824-0-7;

22. PSIHOLOGIA TRANSVERSALĂ (Partea generală) – aspectele filosofiei comportamentului -, Şcoala vremii, Arad, 2003, 175 p, ISBN 973-85824-5-8;

22.a. FILOSOFIA COMPORTAMENTULUI, ÎNTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIA TRANSVERSALĂ, Şcoala Vremii, Arad, 152 p, 2002 ISBN 973-85824-0-7;

22.b. PSIHOLOGIA TRANSVERSALĂ, Partea generală, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2006, 202 p, ISBN 973-752-084-x; 972-973-752-084-5, ed. IV-a 2008;

22.c. ed. V-a 2009, 230 p., ISBN 978-973-752-389-1;

22.d. TRAVERSAL PSYCHOLOGY, general part, Aspects of the Philosophy of Behavior, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2007, ISBN: 978-973-752-084-5;

22.e. ed. VI-a (revizuită şi adăugită), 2016, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 244 p., ISBN 978-606-676-876-4;

23. CEI O SUTĂ – VARA RECE, Uniunea Scriitorilor, Redacţia Publicaţiilor pentru străinătate “România”, roman, Bucureşti, 2004, 305 p., ISBN – 973 – 8333- 22-9;

24. FILOSOFIA LIMBAJULUI ÎN SPIRITUL PSIHOLOGIEI TRANSVERSALE, Paidea, Bucureşti, 2004, 180 p., ISBN 973 – 596 –251 – 9;

25. CEI O SUTĂ – AXA LUMII, 378 p. Polirom, roman, Bucureşti, 2005 – ISBN 973-46/0004-4;

26. LIMBAJUL OMULUI LIBER ŞI SĂNĂTOS în spiritul psihologiei transversale, 213 p. Emia, Deva, 2005, ISBN 973-8164-91-5;

27. PSIHOLOGIA COPILULUI

a. (în colaborare cu Gabriela Kelemen), 198 p., Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2006, 198 p., ISBN (10) 973-752-104-8 (13) 978-973-752-104-0;

b. (în colaborare cu Gabriela Kelemen şi Olga Moldovan), 2007, 236 p.;

c. 2009, (idem), 277 p., ISBN 978-973-752-276-4.

28. CEI O SUTĂ – CULOARUL TEMPLIER, Curtea Veche, roman, Bucureşti, 2008, 476 p., ISBN 978-973-669-533-9;

29. EDITORIALUL, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, 2009, 310p., ISBN 978 – 973 – 752 – 336 -5;

30. FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI SPECIALE, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, 2009, 240 p. ISBN 978-973-752-363-1;

30. a. FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI SPECIALE, Institutul European, 2014, 242 p., ISBN 978-606-24-0051-4;

31. CEI O SUTĂ – SECRETUL FLORENŢA, Curtea Veche, roman, Bucureşti, 595 p. 2010, ISBN 978-973-669-932-0;

32. CEI O SUTĂ – DIAVOLUL ARGINTIU, Curtea Veche, roman, Bucureşti, 2011, 507 p. ISBN 978-606-508-191-4;

33. CEI O SUTĂ – BASTONUL CONTELUI, Curtea Veche, roman, Bucureşti, 2012, 512 p, ISBN 978-605-588-313.0;

34. POOLOURI adică PARANOIA SCHWARTZ, Tipo Moldova,

colecţia OPERA OMNIA proză scurtă contemporană, Iaşi, 2012, 381 p., ISBN 978 – 973 – 168 – 822 -0;

35. CEI O SUTĂ – AGNUS DEI, Curtea Veche, roman, Bucureşti, 2013, 512 p., ISBN 978-606-588-512-7;

36. AUTIŞTII CĂRŢILOR, eLiteratura, roman hibrid, Bucureşti, 2013, 563 p, ISBN 978-606-700-152-5;

37. ENIGMELE INFINITE, Vocalize în Do major, Mirador, Arad, 2014, 276 p., ISBN 978-973-164-172-0;

38. HOTARELE ISTORICE, Vocalize în re minor, Junimea, Iaşi, 2015, 220 p., ISBN 978-973-37-1841-3;

39. INSULA ZU, roman, editura Tracus Arte, Bucureşti, 2016, 230 p., ISBN 978-606-664-599-7;

40. JUSTIŢIA SUVERANĂ, Vocalize în mi minor, editura Junimea, Iaşi, 2016, 244 p., ISBN 978–973–37–1924-3;

41. HÂRTIILE OFICIALE, Vocalize în Fa Major, editura Junimea, Iaşi, 2017, 238 p, ISBN 978-973-37-2044-7;

42. JOCURILE TRECERII, Vocalize în Sol Major, editura Junimea, Iaşi, 2018, 257 p., ISBN 978-973-37-2143-7;

43. CUVÂNTUL COTIDIAN, Vocalize în La major, editura Junimea, Iaşi, 2019, 200 p., ISBN 978-973-37-2233-5;

44. PROBLEMA, editura Hasefer, București, 2019, 279 p. ISBN 978-973-630-418-7;

45. CE AM SPUS, editura Mirador, Arad, 2019, 436 p. ISBN 978-973-164-264-2;

46. OPT PIESE, teatru, editura TipoMoldova, Iași, 2019, 347 p. ISBN 978-606-42-0409-7;

Fragmente critice:

 

„Dincolo de deşteptăciunea prozatorului citit, cu lecturi la zi, care ştie să se folosească abil de procedeele mai noi ale naraţiei, sau ale antinaraţiei (deşteptăciune pe care autorul nici nu se gândeşte s-o ascundă) impresionează la Gheorghe Schwartz, în mai mare măsură decât la alţi colegi de generaţie practicând aproximativ aceeaşi formulă, talentul.”

(Valeriu Cristea, România literară, 33/17 august, 1978)

 

„Programul fără precedent la care s-a angajat dl Gheorghe Schwartz, acela de a acoperi aproape întreaga durată a istoriei scrise a umanităţii sub forma unei genealogii patriliniare compuse din o sută de indivizi descinzînd unul din celălalt, a ajuns acum la cel de-al nouălea volum. Şi, odată cu acesta, povestea începută în Mesopotamia neolitică ajunge acum în zorii modernităţii, trecînd graniţa secolului al XVI-lea şi continuînd pînă aproape de sfîrşitul secolului următor. Totalizînd de pe acum optzeci şi şase de biografii, stratificînd, adică, tot atîtea destine, această întreprindere singuratică are deja, nimeni nu poate să nege, dimensiuni colosale. Care, ele însele, ar trebui să fie suficiente pentru a stîrni, dacă nu admiraţia necondiţionată, în orice caz un interes viu, o fermentaţie a curiozităţii intelectuale.

În pofida unor acte, spectaculoase, dar izolate, de recunoaştere publică (e.g. Premiul Academiei), rămîne un fapt că obştea literară nu pare capabilă să metabolizeze, ba nici măcar să perceapă provocarea cu care o confruntă dl Gheorghe Schwartz. De ce? Desigur, o explicaţie la îndemînă ar fi că, în virtutea celor mai elementare legi ale fizicii, este imposibil ca un obiect foarte mare să încapă într-unul foarte mic. Altfel spus: nu poţi introduce o panoramă a civilizaţiei umane în mintea cititorului standard al epocii în care trăim. Poate că este vorba aici despre pura fatalitate: visul grandios al scriitorului nu poate prinde rădăcini în ceva ce am putea denumi adecvat doar parafrazînd un titlu deja celebru al lui Filip Florian: în nişte „creiere mici“.

(…)

Dar ceea ce contează, în primul rînd, în vastul demers al d-lui Gheorghe Schwartz este spiritul vizionar şi cutezător. O societate care nu este în stare să construiască nimic de anvergură, care nu poate investi nici în ea însăşi şi cu atît mai puţin în alte ţări şi pe alte pieţe, care se dovedeşte incapabilă să pornească motoarele dezvoltării este o societate care, înainte de orice, nu are încredere în sine. De aici, cronica incapacitate de-a gîndi în stil mare. Iată de ce spiritul demersului d-lui Gheorghe Schwarz poate avea o semnificaţie mai largă decît cea pur literară. Faptul că scriitorul refuză nişa pitorescului şi a culorii locale, faptul că îndrăzneşte să gîndească la scară monumentală, asumîndu-şi condiţia de european sau, mai mult decît atît, condiţia omului în general, conţine o lecţie importantă nu doar pentru artişti şi intelectuali, ci pentru spiritul nostru public. Din această cauză, cred că efortul de a duce pînă la capăt acest extrem de îndrăzneţ proiect merită privit nu cu o curiozitate distantă, ci într-un mod implicat, participativ, cu autentică simpatie şi solidaritate.”

(Caius Dobrescu, Despre a îndrăzni să îndrăzneşti, Gheorghe Schwartz,

Diavolul argintiu, „Observator Cultural”, Nr. 619, 06.04.2012.)

Lizica Mihuț

 

 

zl

[ARĂDENI CE NU TREBUIE UITAȚI] Zoltan Lovas

Am scris de-a lungul anilor despre multe din cele peste o sută de roluri principale interpretate de Zoltan Lovas, vreme de două decenii și jumătate de la absolvirea Academiei de Teatru și Film din București în anul 1995, clasa profesorului Mircea Albulescu. Desigur, nu am scris despre toate marile sale izbânzi artistice, dar am remarcat și eu, precum foarte mulți arădeni și nearădeni, plăcerea extraordinară a lui Zoltan Lovas de a interpreta varii roluri, de la june-prim la roluri de compoziție, de la tineri la bătrâni, de la guralivi la taciturni, de la frumoși la urâți, roluri pe care le-a acceptat întotdeauna, fără excepție, pentru bucuria întâlnirii cu publicul. Este deja un loc comun să te referi la legătura actorului cu publicul, dar pentru Zoltan Lovas, marea bucurie este, precum însuși mărturisește, „iubirea față de oamenii de ieri, de azi și de mâine”, bucuria de a-i face pe oameni să râdă și să plângă, uneori, în același timp. Este bucuria de a vibra alături de ceilalți. Sincer, fără infatuarea determinată de calitatea omniștiută de cel mai popular actor al Teatrului arădean, fiind nominalizat de către UNITER ca „cel mai bun actor în rol principal” pentru rolul Hippolit din binecunoscutul spectacol în regia lui Mihai MăniuțiuIubirea Fedrei.

Zoltan Lovas este jovial, cald, tonic, întotdeauna tânăr, deoarece consideră vârsta doar o stare de spirit, căreia i-a conferit nu numai talentul său ci și modul special de a se raporta la oameni, deopotrivă, tineri și vârstnici. Așa se explică și faptul că este un foarte bun profesor, extrem de iubit de elevii săi de la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi”, secția de actorie, secție, la a cărei înființare a contribuit în mod direct, sub oblăduirea distinsei directoare Silvia Demian.

Cu ani în urmă, la o întâlnire cu actorii Ion Caramitru, Valeria Seciu și regretatul Ovidiu Iuliu Moldovan, s-a discutat despre Zoltan Lovas, cei trei mari actori, fiind membri în comisia de concurs pentru un post de actor la Teatrul Național din București. Zoltan Lovas a fost cel mai bun dintre candidați și a fost admis în colectivul artistic al Teatrului Naţional din București. În mod absolut surprinzător, Zoltan Lovas nu a rămas nici la Teatrul Național din București, nici la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, nici la Teatrul de Comedie și nici la Teatrul Național din Timișoara, ci a preferat să se reîntoarcă la Teatrul arădean. O decizie surprinzătoare, dar argumentată de Zoltan Lovas prin faptul că la Arad simte o puternică energie pozitivă. Cu modestia-i aproape proverbială, mărturisește cu umor că, „atunci când se află în depresie, își amintește de șederea la București și îi revine, instantaneu, buna dispoziție.” Este limpede că Zoltan Lovas este profund atașat de Arad și de arădeni. Dialoghează, adesea, cu aceștia pe stradă, în prezentările unor evenimente sau în spectacolul interactiv pe care îl joacă de două decenii, cu săli arhipline, Apropo, ați chemat pompierii!, spectacol gândit de regizoarea Liana Didilescu, dar atât de diferit de la o reprezentație la alta, pentru că show-ul lui Zoltan Lovas se realizează prin raportare la public, mereu altul sau, uneori, același, spectacolul fiind văzut de mai multe ori de către acesta.

Zoltan Lovas a declarat, în mai multe rânduri, că „se hrănește cu iubirea pentru oamenii buni”, fiind convins că doar viața și conjuncturile nefericite i-a făcut, uneori, răi, precizând că pe scenă, bunătatea nu poate fi mimată dacă nu ești un om bun, în schimb, răutatea poate fi întruchipată pe scenă prin numeroase nuanțe artistice. Zoltan Lovas apreciază, în mod deosebit, trei dintre multele calități posibile ale oamenilor: sinceritate, simplitate, punctualitate, calități, trebuie să recunoaștem, rarisime în ziua de azi.

Pentru Zoltan Lovas, teatrul presupune o modalitate specială de concentrare („aici și acum”), o emoție sui generis, uneori, plânsul laolaltă cu râsul, un „loc”, unde nu poți trișa sau mima, pentru că publicul simte și sancționează duplicitatea abordării și a interpretării unui rol.

Chiar dacă posedă o largă capacitate de comunicare cu oamenii, interesați sau nu de actul teatral, Zoltan Lovas este riguros și profund, nesfiindu-se să își manifeste mirările, fricile, temerile, așa încât cu o zi înainte de spectacol și o zi după desfăşurarea acestuia, își analizează în detaliu rolul, refăcând mental, aproape în întregime spectacolul.

Dar să reținem că Zoltan Lovas a probat o profundă rigoare și o reală seriozitate ca director artistic (stagiunea 2004-2005) și manager (stagiunea 2005-2006), elaborând un program artistic coerent, având la temelie valorile autentice ale dramaturgiei românești și ale dramaturgiei universale. Fiind generos, apreciindu-și întotdeauna colegii și găsindu-le, mereu, o motivație pentru o eventuală neîmplinire artistică, iubind cu frenezie scena și Aradul, Zoltan Lovas ar putea fi un excepțional director al Teatrului arădean. Ar gândi, sunt sigură, în această calitate, spectacole și roluri cu trimiteri directe la colegii săi, actori ai Teatrului arădean. Cu experiența de două decenii și jumătate în teatru, jucând în toate Teatrele importante din București și din țară, dar și în străinătate, Zoltan Lovas ar putea fi managerul providențial pentru Teatrul arădean, care „se zbate” de ani buni într-o călduță mediocritate.

Rememorând, chiar și succint, „profilul” actorului Zoltan Lovas, îmi vine în minte reflecția lui Lucian Blaga: „… cu aripile altuia te poți înălța dar nu poți zbura”. Este o reflecție contrazisă astăzi de atâția neaveniți, care și-au luat „zborul” spre locuri/posturi importante, ajutați fiind de „aripile” altora, dar, sperăm, vremelnic, convinsă fiind, dintotdeauna, că adevăratele valori se vor impune. Mai devreme sau mai târziu. Dar se vor impune!!!

 

sag

[ARĂDENI CE NU TREBUIE UITAȚI] Rememorarea unei „lecții deschise”, în bancă cu Ștefan Augustin DOINAȘ la Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad

Nu îmi propun, în aceste câteva rânduri, să mă refer la poetul sau eseistul, la traducătorul sau dramaturgul, la politicianul sau academicianul Ștefan Augustin Doinaș, cu toate că ar binemerita o abordare, chiar dacă nu exhaustivă, dar cu sublinierea câtorva dintre contribuțiile sale excepționale.

Precizez, dintru început, că nu mă voi referi nici la elevul liceului „Moise Nicoară” care, „cucerit” fiind de profesorul său de limba română, Alecu Constantinescu, (tatăl dramaturgului Paul Everac) citea cu nesaț poezii ale lui Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Tudor Arghezi, dar și critică de poezie (Mențiuni critice ale lui Perpessicius), dar „adevăratul dascăl de poezie” a fost Vladimir Streinu.

Nu mă voi referi nici la formarea sa intelectuală ca membru al Cercului de la Sibiu (alături de Ion Negoițescu, Radu Stanca, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș, Cornel Regman). Și nici la contribuția sa valoroasă în calitate de redactor șef al prestigioasei reviste „Secolul 20” și, mai apoi, „Secolul 21”, ci voi rememora un moment petrecut în urmă cu mulți ani, un moment emoționant la care m-am referit și cu prilejul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa de către Universitatea „Aurel Vlaicu”, precum și la lansarea volumului Fraza lui Doinaș (volum coordonat de Ovidiu Balint), carte lansată de curând în Sala Festivă a Colegiului Național „Moise Nicoară”. L-am însoțit, deci, pe Ștefan Augustin Doinaș la o „lecție deschisă” susținută de regretatul profesor URSU PASCU cu Mistrețul cu colți de argint, unul din cele mai frumoase poeme ale literaturii române.

Îl cunoșteam extrem de puțin pe profesorul URSU PASCU, care nu se număra printre dascălii foarte cunoscuți ai liceului, așa se și explică faptul că nu i-am putut „furniza” foarte multe „date” regretatului Ștefan Augustin Doinaș. Îmi amintesc, parcă s-ar fi desfășurat recent, această lecție, pentru mine, fascinantă, iar pentru autorul poemului, copleșitoare. Profesorul părea un magician care „conducea” clasa, fără ostentație, dar era limpede că elaborase cu minuțiozitate întreaga sa desfășurare. Stăteam în bancă alături de Ștefan Augustin Doinaș și nu îndrăzneam să-l privesc. Emoția era profundă și cvasigenerală. Auzeam un plâns interior pe care nu-l pot exprima în cuvinte. Același „plâns pe dinăuntru”, pe care aveam să-l aud  mulți ani mai târziu, când Regele Mihai I de România a primit Doctor Honoris Causa din partea Universității „Aurel Vlaicu”, de fapt prima universitate din România care i-a conferit acest înalt titlu academic. Nu mi-e rușine să recunosc că, auzind acest plânset profund interiorizat, mi-am abținut cu greu șiroaiele de lacrimi, urmărind lecția profesorului URSU PASCU.

Privindu-i, probabil, uimit pe elevii care comentau, cu aplomb și cu ușoară emfază,  versurile-i, Ștefan Augustin Doinaș rostea, ca pentru sine, câteva cuvinte, devenite un posibil laitmotiv: „…nu m-am gândit la asta… nu m-am gândit la asta…”.  Sunt cuvinte care închid în ele o imensă modestie și o profundă admirație pentru profesorul URSU PASCU și elevii săi. Mi-a spus și mie doar că întreaga lecție s-a revăzut pe sine în orele de limba română, ca elev al liceului, necrezând vreodată că va asista la o „analiză” pertinentă a poemului său. La finalul lecției, vădit emoționat, Ștefan Augustin Doinaș le-a mulțumit, cu căldură, protagoniștilor, deopotrivă profesor și elevi. A urmat apoi o tăcere adâncă. Ștefan Augustin Doinaș rememora, probabil, întreaga desfășurare a orei de limba română iar eu nu îndrăzneam nici măcar să-l privesc. După două decenii, în timpul discuțiilor avute cu Ștefan Augustin Doinaș cu prilejul conferirii înaltului titlu academic de Doctor Honoris Causa, am dialogat cu privire la aceste momente și am constatat că emoțiile nu s-au estompat și laudele aduse profesorului URSU PASCU și elevilor săi au rămas vii în amintirea sa. Relatându-i, recent, domnului Hoară Horațiu că vreau să scriu despre o „lecție deschisă” susținută de regretatul profesor URSU PASCU, mi-a spus că, în calitate de director al liceului, și dânsul a participat la o „lecție deschisă” a profesorului și a fost impresionat de întreaga ei desfășurare. Un profesor, precum URSU PASCU și, precum alți profesori ai Colegiului Național „Moise Nicoară” au însuflețit cu pasiunea lor, cu rigurozitate și dăruire, o școală de înaltă tradiție, conferindu-i o strălucire intelectuală și pedagogică, niciodată atenuată de trecerea ireversibilă a timpului.

l5

Compasiune şi solidaritate de la Arad pentru poporul chinez

O parte dintre arădeni sunt alături de poporul chinez şi îşi transmit compasiunea și solidaritatea. Este vorba despre Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze condus de către prof.univ.dr. Lizica Mihuț.

În cadrul unei conferinţe de presă la care au luat parte şi doamnele din Asociația Con Brio dar şi o tânără masterandă în China s-a vorbit despre situaţia cu care se confruntă ţara amintită.

Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze este o entitate națională ce reunește oameni influenți din cele mai importante domenii.

„China trăiește niște situații absolut fără precedent. Aş vrea să vă spun că toată lumea de suflet este alături de China în aceste momente dificile. Este o epidemie pe care ne-o dorim foarte mult încheiată. Venind pe neaşteptate ea a determinat zvonuri,  a determinat informaţii false şi tot felul de teorii ale conspiraţiei. Eu aș vrea să transmit din partea Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze pe ţară că suntem alături de poporul chinez care duce o bătălie eroică în aceste zile. Economia poate să aibă mari probleme până la urmă. Situaţia este foarte grea, dar să subliniem că şi  Guvernul chinez a luat măsuri excepționale și a demonstrat reponsabilitate și o abordare profundă şi riguroasă şi în fond oprind virusul ucigaș în China împiedică răspândirea sa în lume. Aş vrea să precizez că Wuhanul are 11 milioane de locuitori,  adică mai mult de jumătate din România că lumea zice de ce nu limitează, iar regiunea are de 4 ori teritoriul României. Este extrem de greu să limitezi virusul ucigaş, eforturile sunt considerabile. Totodată vreau să amintesc cuvintele pe care E.S. Ambasadorul Chinei, Jiang Yu le-a spus într-un interviu: «pentru fapte nu frică, pentru știință nu zvonuri, pentru solidaritate nu stigmatizări»”, a declarat prof.univ.dr. Lizica Mihuț.

Apoi preşedintele Forumului a îndemnat fiecare membră a Asociaţiei Con Brio să rostească câteva cuvinte de încurajare pentru poporul Chinez.

„Trebuie să privim cu încredere pentru că există și foarte multe cazuri de vindecare, de persoane care au fost în contact cu virusul și s-au vindecat sau chiar nu s-au îmbolnăvit. China va merge înainte și va ieși întărită”, a spus președintele Asociaţiei, Ana Maria Dragoș.

Tabita Cristea a spus că: „Ce îmi doresc pentru China în momentul acesta: Dumnezeu să aibă milă de ei și să le dea vindecare, pace, linişte.  Ce nu te omoară, te întărește, cred că experineţa asta părin care trec să îi facă mai puternici”.

A urmat medicul Liliana Bran care a afirmat: „În primul rând îmi exprim compasiunea, în al doilea rând administrația pentru modul în care s-au mobilizat și în al treilea rând trebuie să amintim și lucrurile concrete pe care le știm: virusul trăiește 9 zile pe suprafețe având o rezistență foarte mare, dar în același timp este distrus de ultraviolete, este distrus a peste 65 de grade, și de alcool sau de alte substanțe dezinfectante simple”. Psihoterapeutul Ramona Pencea a transmis: „Eu am încredere în Dumnezeu și în spiritul acestui popor. În viață întâlnim evenimente dramatice, noi ca popor vechi am trecut prin astfel de situații. Nimic nu este întâmplător. Dacă China este lovită astăzi de acest eveniment dramatic, cred că avem cu toții de învățăm o mare lecție: congruență și empatie. Să ne amintim că suntem pe calea empatiei, așa cum susțin religiile din China. Avem nevoie de o reîntoarcere la spirit. Din lecțiile dramatice vom învăța”. Viorica Popescu, avocat a spus: „Este o lecţie dramatică, îngrozitoare care a primit-o poporul Chinez, dar nu numai el a primit-o. Toată umanitate a primit această lecție dramatică. Cred că se va găsi o rezolvare, este ajutorul lui Dumnezeu care le rezolvă pe toate, în cele din urmă, dar cred că toate mințile din medicină ar trebui să dea dovadă de o solidarizare internațională”.

Paula Gherghina este tânăra arădeancă care studiază în China şi care a revenit acasă în luna ianuarie, exact cu câteva zile să se afle de coronavirus. Momentan ea nu se poate întoarce acolo, iar cursurile îi sunt predate online. Paula este acum masterandă în China şi are şi bursă. Arădeanca a declarat că ţine legătura cu colegii de acolo, care timp de trei săptămâni au stat doar în casă.

Ziardearad.ro

l4

Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze și Asociația CON BRIO – mesaje de solidaritate, compasiune și empatie pentru criza cauzată de coronavirus

Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze și ONG-ul „Con Brio” și-au exprimat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul de pe Bulevardul Revoluției, compasiunea, solidaritatea și empatia cu poporul chinez, care trece prin cea mai mare criză mediatică din ultimele decenii cauzată de epidemia de coronavirus. Este demn de menționat că Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, este prima instituție la nivel național care și-a exprimat oficial suportul și compasiunea pentru China.

Prezentă la conferința de presă a fost și Paula Gherghina, o tânără arădeană masterandă la Beijing, care a vorbit despre sistemul de învățământ chinez și a explicat… ciudata situație prin care trece: „În acest moment ne este interzis să ne întoarcem în China. Cu toate acestea cursurile le continuăm, în format online. Mai mult, eu fiind bursieră chiar îmi primesc bursa în continuare, deși pentru moment nu pot fi fizic la universitate”.

Mesaje de compasiune și încurajare

„China trăiește niște situații absolut fără precedent. În aceste momente extrem de dificile toată lumea de suflet este alături de China și ne dorim această epidemie să fie foarte rapid eradicată. Aș vrea să transmit din partea Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze că suntem alături de poporul chinez care duce o bătălie eroică în aceste zile, într-o situație foarte grea. Trebuie subliniat și faptul că Guvernul R.P. Chineze a luat măsuri excepționale și a demonstrat reponsabilitate și o abordare riguroasă, oprind virusul ucigaș în China și luptând contra răspândirii sale. Wuhanul are 11 milioane de locuitori, este o regiune imensă, care are de 4 ori teritoriul României, fiind extrem de greu să limitezi virusul, iar eforturile sunt considerabile. Sperăm să se descopere cât mai curând antidotul”, a spus prof.univ.dr Lizica Mihuț, președintele Forumului, accentuând ideile expuse într-un interviu (pentru ziarul Libertatea) de către E.S. Ambasadorul Chinei, Jiang Yu, care a făcut o pledoarie „pentru fapte, nu frică, pentru știință, nu zvonuri, pentru solidaritate, nu stigmatizări”.

Președintele Asociației „Con Brio”, Ana Maria Dragoș„Trebuie să privim cu încredere pentru că există și foarte multe cazuri de vindecare, de persoane care au fost în contact cu virusul și s-au vindecat sau chiar nu s-au îmbolnăvit. China va merge înainte și va ieși întărită”. La rândul său Tabita Cristea a transmis că „în acest moment îmi doresc pentru China ca Dumnezeu să aibă milă de ei și să le dea vindecare. Și știm că se spune că ceea ce nu te omoară, te întărește, cred că exact aceasta este situația lor acum”.
Dr. Liliana Bran
„În primul rând îmi exprim compasiunea, în al doilea rând administrația pentru modul în care s-au mobilizat și în al treilea rând trebuie să amintim și lucrurile concrete pe care le știm: virusul trăiește 9 zile pe suprafețe având o rezistență foarte mare, dar în același timp este distrus de ultraviolete, este distrus la peste 65 de grade, de alcool sau de alte substanțe dezinfectante simple”.
Ramona Pencea
, psihoterapeut: „Eu am încredere în Dumnezeu și în spiritul acestui popor. În viață întâlnim evenimente dramatice, noi ca popor vechi am trecut prin astfel de situații. Nimic nu este întâmplător. Dacă China este lovită astăzi de acest eveniment dramatic, cred că avem cu toții de învățăm o mare lecție: congruență și empatie. Să ne amintim că suntem pe calea empatiei, așa cum susțin religiile din China. Avem nevoie de o reîntoarcere la spirit. Din lecțiile dramatice vom învăța”.
Avocatul și scriitorul Viorica Popescu„Toată umanitate a primit această lecție dramatică. Cred că se va găsi o rezolvare, în cele din urmă, dar cred că toate mințile din medicină ar trebui să dea dovadă de o solidarizare internațională”.

Criticarad.ro

 

l3

Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze și Asociația Con Brio au transmis mesaje de solidarizare cu China

Conducerea Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze și membrele Asociației Con Brio au transmis astăzi un mesaj de solidarizare cu China, țară care trece prin momente dramatice, din cauza coronavirusului descoperit la Wuhan.

Prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Forumului, susține că măsurile luate de China pentru oprirea răspândirii coronavirusului în țară, sunt măsuri care opresc răspândirea virusului în întreaga lume. „Suntem alături de China care trece în aceste momente printr-o situație fără precedent. Situația este foarte grea, Guvernul chinez a luat măsuri excepționale, riguroase, care duc la oprirea răspândirii virusului în țară și în întreaga lume. Wuhan, orașul în care a izbucnit epidemia, are 11 milioane de locuitori, adică jumătate din populația României, iar regiunea în care se află are de patru ori suprafața României. Este deci foarte greu să se limiteze răspândirea virusului ucigaș, dar sperăm că efectele se vor vedea cât mai curând. În aceste condiții, E.S. Jiang Yu, ambasadorul Republicii Populare Chineze la București, a făcut o pledoarie profundă pentru fapte, nu frică, pentru știință, nu zvonuri, pentru solidaritate, nu stigmatizări”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.

Încredere în statul chinez

În aceeași ordine de idei, membrele Asociației Con Brio au susținut că au încredere că statul chinez va reuși să treacă cu bine peste această încercare. „Să privim cu încredere, pentru că sunt oameni care se vindecă. De asemenea, au existat persoane care au intrat în contact cu cei care s-au îmbolnăvit și nu au luat virusul. De altfel, China a luat mai multe măsuri decât cele cerute de Organizația Mondială a Sănătății. Sunt sigură că situația va fi stopată și China va merge înainte”, susține Ana Maria Dragoș, președintele Asociației Con Brio. Tabita Cristea și-a manifestat speranța că epidemia va fi eradicată cât mai curând, iar experiența va întări poporul chinez. „Ce îmi doresc eu pentru China și chinezi în momentul de față este ca Dumnezeu să aibă milă de ei, să îi vindece, să le dea pace și liniște. Sperăm că experiența aceasta îi va face mai puternici”, a spus Tabita Cristea. Medicul Liliana Bran a vorbit apoi despre coronavirus și despre metodele folosite în lupta cu acesta. „Nu pot să am decât gânduri bune pentru ei, compasiune și admirație pentru modul în care s-au organizat”, a declarat Liliana Bran. Psihologul Ramona Pencea susține că pentru depășirea acestor momente este nevoie de o reîntoarcere la știință și la spirit. Am încredere atât în Dumnezeu, cât și în spiritul acestui popor. Avem de învățat cu toții o mare lecție, de congruență, de empatieafirmă Ramona Pencea, în timp ce avocata Viorica Popescu vorbește despre o lecție dramatică, îngrozitoare, pe care a primit-o întreaga umanitate. „Toate mințile strălucite din medicină, din știință trebuie să se solidarizeze”, susține Viorica Popescu.

Studenților străini li s-a interzis să revină în China

Paula Gherghina, masterandă la Beijing, afirmă că studenților străini, care se aflau în afara Chinei în momentul izbucnirii epidemiei li s-a interzis să se întoarcă în țară, pentru a-i feri de coronavirusul ucigaș. Vor putea însă să-și continue studiile de acasă, on-line, iar bursierii vor continua să-și primească bursele. „Am venit în Romînia în ianuarie, după terminarea cursurilor, când eu personal nu știam de existența virusului. Ulterior am fost anunțați că ni se interzice să ne întoarcem. Am păstrat însă legătura cu prietenii care au rămas acolo. Unii nu au ieșit de trei săptămâni din casă. Au fost anunțați să-și facă provizii, și-au făcut, dar nu sunt panicați de existența virusului”, povestește Paula Gherghina.

Arq.ro

 

l2

Mesaje de SOLIDARITATE cu China din partea Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze și Asociației Con Brio

Forumul Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze și Asociația Con Brio au transmis, într-o conferință de presă, un mesaj de solidaritate cu Republica Populară Chineză, țară care duce lupte dramatice împotriva coronavirusului.

Prima care a luat cuvântul a fost prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze.

„Suntem alături de poporul chinez, care duce o luptă eroică în aceste zile”, a declarat Lizica Mihuț, care a remarcat faptul că guvernul chinez a luat măsuri excepționale pentru oprirea răspândirii virusului în țară și în lume. Aceasta a subliniat faptul că Wuhan, orașul în care a izbucnit epidemia, are 11 milioane de locuitori, adică jumătate din populația României, iar regiunea în care se află acesta are de patru ori suprafața României. „Este, deci, foarte greu să se limiteze răspândirea virusului”, a spus Lizica Mihuț, exprimându-și speranța că efectele măsurilor luate de guvernul chinez se vor vedea cât mai curând. Președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze a făcut trimitere și la declarația Excelenței Sale Jiang Yu, ambasadorul Republicii Populare Chineze la București, care a avut o pledoarie pentru fapte, nu frică, pentru știință, nu zvonuri și pentru solidaritate, nu stigmatizări.

Și membrele asociației Con Brio și-au exprimat speranța că virusul va fi oprit.

„Să privim cu încredere, pentru că sunt oameni care se vindecă. De asemenea, au existat persoane care au intrat în contact cu cei care s-au îmbolnăvit și nu au luat virusul. De altfel, China a luat mai multe măsuri decât cele cerute de Organizația Mondială a Sănătății. Sunt sigură că situația va fi stopată și China va merge înainte”, a declarat Ana Maria Dragoș, președintele Asociației Con Brio.

A urmat Tabita Cristea, om de afaceri: „Ce îmi doresc eu pentru China și chinezi în momentul de față este ca Dumnezeu să aibă milă de ei, să le dea vindecare”.

Liliana Bran, medic, a spus: „Nu pot să am decât gânduri bune pentru ei, compasiune și admirație pentru modul în care s-au organizat”, oferind și câteva sfaturi utile despre combaterea virusului.

Ramona Pencea, psiholog, a declarat că pentru depășirea situației este nevoie de o reîntoarcere la spiritualitate. „Am încredere atât în Dumnezeu, cât și în spiritul acestui popor. Avem de învățat cu toții o mare lecție, pentru că nu este nimic întâmplător”, a declarat Ramona Pencea.

Viorica Popescu, avocat, este de părere că în acest caz cuvîntul cel mai potrivit pentru a descrie ce se întâmplă este o „lecție” dramatică, îngrozitoare, a cărei soluție este la Dumnezeu. Dar, „toate mințile strălucite trebuie să se solidarizeze, pentru că soluția există”, a mai spus Viorica Popescu.

Alături de conducerile Forumul Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze și Asociația Con Brio a fost tânăra Paula Gherghina, masterandă în China, care a povestit prin ce trec, de la apariția coronavirusului, localnicii dar și studenții străini care învață în țara respectivă.

Newsar.ro 

L1

Solidaritate pentru China

Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze a transmis, prin președintele prof.univ.dr. Lizica Mihuț, compasiunea și solidaritatea cu poporul chinez.

Momentele extrem de grele prin care trece China nu au rămas fără ecou la Arad. Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, o entitate națională ce reunește oameni influenți din cele mai importante domenii, a fost prima instituție care și-a subliniat suportul și compasiunea pentru China.

China trăiește niște situații absolut fără precedent. În aceste momente extrem de dificile toată lumea de suflet este alături de China și ne dorim această epidemie să fie foarte rapid eradicată. Eu aș vrea să transmit din partea Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze că suntem alături de poporul chinez care duce o bătălie eroică în aceste zile, într-o situație foarte grea. Dar trebuie subliniat și faptul că Guvernul chinez a luat măsuri excepționale și a demonstrat reponsabilitate și o abordare riguroasă oprind virusul ucigaș în China și răspândirea sa în lume. Wuhanul are 11 milioane de locuitori, iar regiunea are de 4 ori teritoriul României, fiind extrem de greu să limitezi virusul, iar eforturile sunt considerabile. Sperăm să se descopere cât mai curând antidotul”, a punctat în cadrul unei conferințe de presă prof.univ.dr Lizica Mihuț, președintele Forumului.

Mai mult, prof.univ.dr. Mihuț a subliniat și ideile expuse într-un interviu de către E.S. Ambasadorul Chinei, Jiang Yu, care a făcut o pledoarie profundă „pentru fapte nu frică, pentru știință nu zvonuri, pentru solidaritate nu stigmatizări”.

Mesajele Con Brio

Prezente la conferința de presă au fost și arădencele care fac parte din Asociația Con Brio, o asociație implicată activ în evenimentele și acțiunile Forumului. În acest context, președintele Ana Maria Dragoș a subliniat: „Trebuie să privim cu încredere pentru că există și foarte multe cazuri de vindecare, de persoane care au fost în contact cu virusul și s-au vindecat sau chiar nu s-au îmbolnăvit. China va merge înainte și va ieși întărită”. La rândul său Tabita Cristea a transmis că „în acest moment îmi doresc pentru China ca Dumnezeu să aibă milă de ei și să le dea vindecare. Și știm că se spune că ceea ce nu te omoară, te întărește, cred că exact aceasta este situația lor acum”. Medicul Liliana Bran a afirmat: „În primul rând îmi exprim compasiunea, în al doilea rând administrația pentru modul în care s-au mobilizat și în al treilea rând trebuie să amintim și lucrurile concrete pe care le știm: virusul trăiește 9 zile pe suprafețe având o rezistență foarte mare, dar în același timp este distrus de ultraviolete, este distrus a peste 65 de grade, și de alcool sau de alte substanțe dezinfectante simple”. Ramona Pencea, psihoterapeut a transmis un mesaj al sufletului: „Eu am încredere în Dumnezeu și în spiritul acestui popor. În viață întâlnim evenimente dramatice, noi ca popor vechi am trecut prin astfel de situații. Nimic nu este întâmplător. Dacă China este lovită astăzi de acest eveniment dramatic, cred că avem cu toții de învățăm o mare lecție: congruență și empatie. Să ne amintim că suntem pe calea empatiei, așa cum susțin religiile din China. Avem nevoie de o reîntoarcere la spirit. Din lecțiile dramatice vom învăța”. În cele din urmă, avocatul și scriitorul Viorica Popescu a specificat: „Toată umanitate a primit această lecție dramatică. Cred că se va găsi o rezolvare, în cele din urmă, dar cred că toate mințile din medicină ar trebui să dea dovadă de o solidarizare internațională”.

O masterandă în China

Prezentă la conferința de presă a fost și Paula Gherghina, o tânără arădeană masterandă în China. Aceasta a vorbit despre sistemul de învățământ chinez și a explicat: „În acest moment ne este interzis să ne întoarcem în China. Cu toate acestea cursurile le continuăm, în format online. Mai mult, eu fiind bursieră chiar îmi primesc bursa în continuare, deși pentru moment nu pot fi fizic la universitate”.

Aradon.ro/ Jurnalul Arădean

lansare-lizica-3-640x360

Volumul al III-lea al cărții „Cultura și civilizația chineză – Dialoguri Româno-Chineze” a fost lansat în sala „Vasile Goldiș” a C.J. Arad

 

Cel de-al treilea volum al cărții „Cultura și civilizația chineză – Dialoguri Româno-Chineze” a fost lansat joi după-amiaza – iar evenimentul a umplut încăpătoarea sală „Vasile Goldiș”, cea în care se țin și ședințele Consiliului Județean Arad.

La prezidiu au fost prezenți, pe lângă autoarea proiectului editorial, prof. univ. dr. Lizica Mihuț, în calitatea de președintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, preşedintele CJA Iustin Cionca, Andrei Andó, director în CJA, subprefectul Olimpia Popa și prof. Diana Achim, director al Colegiului Național „Moise Nicoară”, care au luat cuvântul pe rând.

„Vreau să mulțumesc în primul rând domnului Iustin Cionca pentru că, în ultimii 20 de ani, relația cu China a stagnat, iar acum președintele CJA împreună cu Directorul de Strategii, Andrei Andó au reluat o relație cu Provincia Hainan. Mulțumirile mele merg şi primarului orașului Pecica, Petru Antal, care a colaborat cu noi şi care sper că va fi alături de noi şi anul acesta. ” a ținut să-și eticheteze gazdele pe reușita proiectului Lizica Mihuț.

De remarcat că 100 de pagini (o pătrime din volum) ale acestei ediții au fost realizate de un grup de elevi și profesori de la Colegiul Național Moise Nicoară – act prin care cu toții mărturisesc că au descoperit o „nouă poartă” spre o lume pe care, anterior acestei provocări, o priveau dintr-o perspectivă mai translucidă… să zicem.

„De altfel, îi mulțumesc directorului Colegiului Național Moise Nicoară. Când am vorbit cu ea și i-am solicitat pagini pentru această carte, mă gândeam la 20-30 de pagini. Faptul că au fost scrise 100 de pagini de către elevi și profesori ai Colegiului este o dovadă că la Arad avem una dintre cele mai bune școli, că Moise Nicoară duce mai departe tradiții strălucite în învățământ, dar și că elevii sunt în stare să înfățișeze domenii mai puțin cunoscute a culturii și civilizații chineze.

Președintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze a ținut să mulțumească și pentru cotribuția financiară a municipalității: „Trebuie să amintim că finanțarea este printr-un proiect al Centrul Municipal Cultural Arad. Mă bucur că suntem aici. Suntem cu toții împreună pentru Arad și pentru relația Aradului cu China.”

 

Sursa: www.criticarad.ro