Are 44 de ani. S-a născut în 4 martie 1979, la Cermei, dar din anul 2002 se află neîntrerupt la MONEASA, ceea ce înseamnă jumătate din vârsta pe care o are. Ce resort interior l-a determinat pe copilul, care, adesea, visa, cu harta în față, la munți și ape, la țări și orașe, absolvent al Facultății de geografie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, să renunțe la cariera de profesor? Și, mai apoi, să se „lipească” de peste două decenii de MONEASA, devenită pentru el, nu doar o stațiune, cu o istorie ce începe în anul 1896, ci „o stare de spirit”?
Îl știu pe OVIDIU FĂRCUȚA, de la începuturile colaborării cu TEO MORAR, proprietarul Hotelului Parc, un om excepțional, pe care l-am prețuit dintotdeauna, dar „plecat” mult prea devreme, „pe drumul fără întoarcere”. Alături de alți 27 de tineri, OVIDIU FĂRCUȚA a participat, în anul 2002, la concursul pentru ocuparea unui post de recepționer la Hotelul Parc, după ce făcuse practica, la finalul anului I de facultate, în cadrul acestuia. Fiind declarat „admis”, ca recepționer, începe o frumoasă colaborare a tânărului de atunci, cu Teo Morar, care după doar 6 ani de „conlucrare” îi decernează Premiul I, la Ziua Firmei, cu toate că erau alții, cu o vechime mult mai mare. Sunt sigură că acest premiu, aparent, fără mare importanță, a însemnat mult pentru tânărul, aflat la început drum, în industria ospitalității. Și treptat, OVIDIU FĂRCUȚA a deprins, de la mentorul său, Teo Morar, nu numai EXCELENȚA în alimentație publică și turism, ci și BONOMIA, ca profesiune de credință, convins fiind că „binele, pe care îl faci, ți se întoarce, cu siguranță”.
Dar „a preluat”, în același timp, de la Teo Morar și admirabila calitate, rarisimă în lumea de azi, și anume GENEROZITATEA, pe care nu doar și-a propus să o continue, ci i-a adăugat un plus de dăruire, în sensul de a institui în Restaurantul / Hotelul Parc, o atmosferă de familie, în care se integrează, în mod natural, deopotrivă, angajați și oaspeți. S-a constituit, astfel, o echipă colegială de profesioniști, considerată de OVIDIU FĂRCUȚA, după două decenii de colaborare, „cea mai frumoasă, cea mai entuziastă și, în mod sigur, corectă și loială”.
În această vară, după mulți ani, am luat prânzul, două zile consecutiv, la Restaurantul Parc și m-a surprins sentimentul de „acasă”, afabilitatea profundă, bucuria și voia bună instituită de OVIDIU FĂRCUȚA, care îmi și declarase, cu modestie, că nu vrea să fie considerat „șef”, ci „Ovi”, „gazda de suflet” a oaspeților săi. Un sentiment, pe care îl transmite, cu evidență și fără ostentație, colaboratorilor săi. Astfel, îl rețin pe NICUȘOR VALEA din Bârsa, absolvent al Facultății de științe economice din cadrul UAV, care ne demonstrase a fi nu doar un chelner profesionist, ci un consilier în domeniu, în stare să creeze și să întrețină o atmosferă destinsă, cordială, încărcată de solicitudine față de clienți, înțelegându-se, atât el, cât și colegii săi, „din priviri”, cu OVIDIU FĂRCUȚA. Și astfel, am înțeles, în mod nemijlocit, strădania lui „Ovi” de a compensa o anume absența a atractivității Hotelului, printr-un „plus de omenie”, dăruit, FĂRĂ EXCEPȚIE, celor care „trec pragul” Hotelului Parc, fără a conta „CULOAREA POLITICĂ” a acestora sau alte considerente, de ordin personal.
Scriu acum despre OVIDIU FĂRCUȚA, nu numai pentru faptul că a optimizat Restaurantul Parc, aducându-l treptat spre standarde internaționale și mediteraneene, dar și pentru că m-a impresionat mult adânca prețuire pentru părinții săi și pentru soția sa, medic de familie în comuna Șepreuș, care îi este alături, de 11 ani, „la bine și la greu”. Și, mai ales, deoarece am deslușit legătura profundă, de „minte și de suflet” a lui OVIDIU FĂRCUȚA cu MONEASA, o stațiune, în care s-au realizat, în ultimul timp, câteva zone de atracție („Punctul de Belvedere”, „Grota ursului”, „Lacul cu nuferi”, Parcul de aventură cu tiroliană, Parcul de joacă pentru copii), dar mult prea puțin pentru a-i conferi anvergură și atractivitate.
Șoseaua județeană spre Moneasa, admirabilă în sine, trebuie să probeze a fi temeiul unei necesare dezvoltări viitoare. Fără îndoială, referindu-ne la Moneasa, nu putem eluda, ci dimpotrivă, trebuie să aplaudăm excepționala CLINICĂ DE FIZIOTERAPIE „NEOCLINIC”, care și-a dobândit deja o notorietate națională și nu numai. Dar MONEASA pare o STAȚIUNE TERNĂ și MONOTONĂ, doar în weekend animată prin evenimente tradiționale. Sunt convinsă că numai printr-o strategie comună „a dreptei și a stângii” politicii arădene, printr-o „ unire în cuget și simțiri”, lipsită de bătălii și orgolii politice, pledoaria verbală va putea fi dublată de inițiative și finanțări consistente, care așteaptă de mult prea multă vreme, o reală materializare.
Și totuși, când Moneasa va dobândi strălucirea de altădată?
Are 44 de ani. S-a născut în 4 martie 1979, la Cermei, dar din anul 2002 se află neîntrerupt la MONEASA, ceea ce înseamnă jumătate din vârsta pe care o are. Ce resort interior l-a determinat pe copilul, care, adesea, visa, cu harta în față, la munți și ape, la țări și orașe, absolvent al Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, să renunțe la cariera de profesor? Și mai apoi, să se „lipească” de peste două decenii de MONEASA, devenită pentru el, nu doar o stațiune, cu o istorie, ce începe în anul 1896, ci „o stare de spirit”?
Îl știu pe OVIDIU FĂRCUȚA, de la începuturile colaborării cu TEO MORAR, proprietarul Hotelului Parc, un om excepțional, pe care l-am prețuit dintotdeauna, dar „plecat” mult prea devreme, „pe drumul fără întoarcere”. Alături de alți 27 de tineri, OVIDIU FĂRCUȚA a participat, în anul 2002, la concursul pentru ocuparea unui post de recepționer la Hotelul Parc, după ce făcuse practica, la finalul anului I de facultate, în cadrul acestuia. Fiind declarat „admis”, ca recepționer, începe o frumoasă colaborare a tânărului de atunci, cu Teo Morar, care după doar șase ani de „conlucrare” îi decernează Premiul I, la Ziua Firmei, cu toate că erau alții, cu o vechime mult mai mare. Sunt sigură că acest premiu, aparent, fără mare importanță, a însemnat mult pentru tânărul aflat la început drum în industria ospitalității. Și treptat, OVIDIU FĂRCUȚA a deprins, de la mentorul său, Teo Morar, nu numai EXCELENȚA în alimentație publică și turism, ci și BONOMIA, ca profesiune de credință, convins fiind că „binele, pe care îl faci, ți se întoarce, cu siguranță”. Dar „a preluat”, în același timp, de la Teo Morar și admirabila calitate, rarisimă în lumea de azi, și anume GENEROZITATEA, pe care nu doar și-a propus să o continue, ci i-a adăugat un plus de dăruire, în sensul de a institui în Restaurantul/Hotelul Parc, o atmosferă de familie, în care se integrează, în mod natural, deopotrivă, angajați și oaspeți. S-a constituit, astfel, o echipă colegială de profesioniști, considerată de OVIDIU FĂRCUȚA, după două decenii de colaborare, „cea mai frumoasă, cea mai entuziastă și, în mod sigur, corectă și loială”.
În această vară, după mulți ani, am luat prânzul, două zile consecutiv, la Restaurantul Parc și m-a surprins sentimentul de „acasă”, afabilitatea profundă, bucuria și voia bună instituită de OVIDIU FĂRCUȚA, care îmi și declarase, cu modestie că nu vrea să fie considerat „șef”, ci „Ovi”, “gazda de suflet” a oaspeților săi. Un sentiment, pe care îl transmite, cu evidență și fără ostentație, colaboratorilor săi. Astfel, îl rețin pe NICUȘOR VALEA din Bârsa, absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul UAV, care ne demonstrase a fi nu doar un chelner profesionist, ci un consilier în domeniu, în stare să creeze și să întrețină o atmosferă destinsă, cordială, încărcată de solicitudine față de clienți, înțelegându-se, atât el, cât și colegii săi, „din priviri”, cu OVIDIU FĂRCUȚA. Și astfel, am înțeles, în mod nemijlocit, strădania lui „Ovi” de a compensa o anume absența a atractivității hotelului, printr-un „plus de omenie”, dăruit, FĂRĂ EXCEPȚIE, celor, care „trec pragul” Hotelului Parc, fără a conta „CULOAREA POLITICĂ” a acestora sau alte considerente, de ordin personal.
Scriu acum despre OVIDIU FĂRCUȚA, nu numai pentru faptul că a optimizat Restaurantul Parc, aducându-l treptat spre standarde internaționale și mediteraneene, dar și pentru că m-a impresionat mult, adânca prețuire pentru părinții săi și pentru soția sa, medic de familie în comuna Șepreuș, care îi este alături, de 11 ani, „la bine și la greu”. Și, mai ales, deoarece am deslușit legătura profundă, de „minte și de suflet” a lui OVIDIU FĂRCUȚA cu MONEASA, o stațiune, în care s-a realizat în ultimul timp, câteva zone de atracție („Punctul de Belvedere”, „Grota ursului”, „Lacul cu nuferi”, Parcul de aventură cu tiroliană, Parcul de joacă pentru copii), dar mult prea puțin pentru a-i conferi anvergură și atractivitate.
Șoseaua județeană spre Moneasa, admirabilă în sine, trebuie să probeze a fi temeiul unei necesare dezvoltări viitoare. Fără îndoială, referindu-ne la Moneasa, nu putem eluda, ci dimpotrivă, trebuie să aplaudăm excepționala CLINICĂ DE FIZIOTERAPIE „NEOCLINIC”, care și-a dobândit deja o notorietate națională și nu numai. Dar MONEASA pare o STAȚIUNE TERNĂ și MONOTONĂ, doar în weekend animată prin evenimente tradiționale. Sunt convinsă că numai printr-o strategie comună „a dreptei și a stângii”politicii arădene, printr-o „unire în cuget și simțiri”, lipsită de bătălii și orgolii politice, pledoaria verbală va putea fi dublată de inițiative și finanțări consistente, care așteaptă de mult prea multă vreme, o reală materializare. Și totuși, când Moneasa va dobândi strălucirea de altădată???
Întotdeauna în costum de culoare închisă, cu cămașă și cravată impecabile și cu pantofi bine lustruiți, GHEORGHE SECULICI pare a avea origine aristocratică. De fapt, și-a asumat un stil vestimentar impecabil, dar surprinzător nu doar pentru originea sa dintr-un sat din județul Sibiu, ci și pentru profesia sa de arhitect, o profesie creativă, sofisticată și, adesea, boemă. Dar dincolo de ținta sa pedantă și aparent rigidă, deslușim, din punctul meu de vedere, fără să fi fost vreodată în cercul dânsului de prieteni, un OM CALD, EMPATIC cu apropiații și nu numai, NECONFLICTUAL, mereu în căutarea CONCORDIEI și ECHILIBRULUI, niciodată în stare să bată cu pumnul în masă și să apeleze la toate “armele” pentru împlinirea unui deziderat.
În plus, GHEORGHE SECULICI are și o calitate rarisimă în lumea de azi, GENEROZITATEA. Mărturisesc pentru prima dată că în urmă cu ani, apăruse o lege, care punea în posesia universităților, cu facultăți de teologie, spațiile aflate înainte de naționalizare, în proprietatea bisericilor, cu condiția ca documentația să fie elaborată în doar două zile! SĂ REȚINEM că în calitate de director al SC Proiect Arad SA, GHEORGHE SECULICI ne-a ajutat total și cu promptitudine, FĂRĂ să accepte niciun fel de REMUNERAȚIE și UAV a devenit proprietar, cu CF, al imobilului Facultății de Teologie, la care peste câțiva ani am renunțat, având convingerea că imobilul a fost și trebuie să rămână al Episcopiei (!) Aradului. Dar GESTUL DE GENEROZITATE al lui GHEORGHE SECULICI trebuie subliniat cu majuscule.
Cu o concurență de şapte-opt pe un loc, absolventul de liceu GHEORGHE SECULICI a reușit la Facultatea de arhitectură, atunci de trei ani, examenul susținându-se pentru cele patru facultăți, aflate la București, Iași, Cluj, Timișoara, iar din anul al IV-lea de facultate, doar 30% din totalul studenților, puteau continua la actuala Universitate de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Tânărul student al Facultății de arhitectură din Timişoara, GHEORGHE SECULICI, avându-i ca modele pe marii arhitecți și dascăli HANS FACKELMANN și MILOȘ CRISTEA, s-a aflat printre cei puțini, care prin mari strădanii au continuat pregătirea la unica Facultate de arhitectură de atunci, aflată la București, unde a avut ca mentor, un alt mare arhitect, fostul rector ASCANIO DAMIAN. După absolvirea facultății, GHEORGHE SECULICI a fost arhitect la Institutul de Proiectări din Arad (1979-1991) și director general al SC Proiect Arad SA (1991-2004). A urmat cursuri postuniversitare pentru ocuparea funcțiilor publice și pentru „securitate și bună guvernare”. Și a intrat în politică, având timp de 15 ani funcția de președinte al organizației județene a PD-L, până în iunie 2013, fiind președinte al Consiliului județean (2004-2005), viceprim-ministru în guvernul Tăriceanu (20 martie 2005-22 august 2005). Consider că, într-un fel, GHEORGHE SECULICI a trădat profesia de arhitect pentru cea de politician. Nu știm și nici nu vom ști, cu exactitate, cine a pierdut și cine a câștigat: ARHITECTUL sau POLITICIANUL. Cert este că arhitectul GHEORGHE SECULICI nu a semnat proiecte de anvergură la Arad, dar are, potrivit propriei mărturisiri, un „proiect de suflet” și anume Casa de rugăciune „Betel” din Vlaicu, de fapt, o Hală industrială în paragină, devenită o admirabilă construcție modernă. Se știe că arhitectul lucrează mai ales noaptea, elaborând-și în liniște proiectele. GHEORGHE SECULICI și-a păstrat acest obicei și ca politician. În mod surprinzător, nu am auzit niciodată reproșuri că a venit spre prânz la serviciu, când se afla în funcții publice sau că multe din întâlnirile de taină au avut loc noaptea. Explicația, cred că rezidă în faptul că și-a construit personalitatea, ca DOMN AUTENTIC, întodeauna PACIFIST și AFABIL, mereu cu ZÂMBETUL PE BUZE, PREFERÂND RENUNȚAREA, cu superioară înțelegere a faptelor și nu ÎNCLEȘTAREA ÎN BĂTĂLII, pe care, astfel, le-a pierdut, uneori, prin ABANDON.
Începând cu anul 2013, GHEORGHE SECULICI este președinte al Camerei de Comerț și Industrie Arad, iar patru ani mai târziu, este ales vicepreședinte al acestei instituții, la nivel național, mandat reconfirmat pentru un următor mandat. Citim cu plăcere, în prezent, opiniile semnate de GHEORGHE SECULICI, în media arădeană, opinii ale unei distinse personalități, față de care putem avea unele rezerve, dar, pe care, în mod sigur, nu o putem eluda din conclavul public al acestei părți de țară, constituind, prin câteva „linii” de forță, un posibil model în „politichia” românească.
Iar în final, precum în toate „Profilele” noastre, urări de SUCCES, în continuare!
Semnarea protocolului în cadrul conferinței de presă/Foto: A.P
Protocol pentru promovarea medicinei chineze
ARAD. Un centru destinat medicinii tradiționale chineze dar și o promovare a a tradițiilor, valorilor, culturii și istoriei Aradului și provinciilor înfrățite din Republica Populară Chineză a fost semnat miercuri, 13 septembrie, la sediul Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze Arad. Președintele Forumului, prof.univ.dr. Lizica Mihuț a găzduit conferința de semnare a protocolului prezent fiind și președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, dar și membrele asociației Con Brio, un partener foarte importat în toate acțiunile Forumului.
„Acest protocol este extrem de important pentru noi. Ne propune să facem acest protocol de colaborare atât cu Consiliul Județean Arad cât și cu Primăria Municipiului Arad întrucât oficialii chinezi țin foarte mult la oficializarea relațiilor noastre”, a transmis în deschiderea conferinței de presă prof.univ.dr. Lizica Mihuț.
Iustin Cionca, președintele CJA, a punctat:
„În primul rând aș dori să mulțumesc Forumului pentru această inițiativă. Obiectul protocolului îl constituie înființarea unui centru de medicină tradițională chineză. Am fost împreună și cu doamna Lizica Mihuț într-o delegație în China pentru a vedea cum funcționează această medicină. Vorbim de medicină tradițională cu o vechime de 5-6 mii de ani care se practică în paralele cu medicina occidentală. În al doilea rând aș vrea să accentuez importanța societății civile în dezvoltarea Aradului, iar doamna președinte reușește să pună în mișcare energii pozitive și în domeniul cultural, dar nu numai, fiind un liant între civilizația Chineză și autoritățile locale. Mai mult, toate acțiunile pe care le organizează prin Forumul Prieteniei se bucură de susținerea Ambasadei Republicii Chineze. CJA este alături de Forum în toate activitățile pe care le desfășoară, în evenimente și apariții editoriale, și în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea relațiilor între China și România”.
Primele acțiuni
„Acest protocol nu își propune doar realizarea acestui centru pentru medicină chineză, protocolul include în prima etapă și o sesiune științifică susținută de cinci medici, urmată de discuții pe marginea subiectelor atinse de lucrări. Această manifestare științifică va fi un prim pas și vom demonstra implicarea noastră extrem de serioasă în ceea ce privește medicina chineză.
Aș sublinia în mod deosebit că acest protocol stipulează posibilitatea de a se augmenta relațiile economice între județul nostru și provincii din China, deci atragerea unor posibili investitori. Iar pe de altă parte ne propunem să realizăm evenimente, activități, acțiuni care să promoveze cultura și istoria Aradului, totul în parteneriat cu provinciile chineze cu care Aradul e înfrățit”, a completat prof.univ.dr. Lizica Mihuț.
Protocolul semnat este unul pe o perioadă nedeterminată și se dorește o susținere reciprocă a celor două entități implicate pentru promovarea relațiilor româno-chineze.
Un pas firesc
Reprezentantele asociației Con Brio prin vocea președintei Ana-Maria Dragoș au punctat:
„Acest protocol vine ca un pas firesc în relațiile din ultimii ani dintre Forum și Consiliul Județean. Este un semn de apreciere pentru toate evenimentele organizate, acțiuni onorate de reprezentanți de cel mai înalt rang din cadrul Ambasadei Chinei”.
Forumul Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze a încheiat un protocol de colaborare cu Consiliul Județean Arad.
Protocolul a fost semnat miercuri,13 septembrie.de președinta Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze Arad, prof. univ. dr. Lizica Mihuț, și prșeedintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca. la evenimentul care a avut loc la sediul forumului fiind prezente și membrele Asociației Con Brio.
„Ne-am propus să încheiem protocoale de colaborare cu cele două mari instituții ale Aradului, Consiliul Județean și Primăria. Prin intermediul acestui protocol ne dorim să realizăm un centru pentru medicină chineză. Primul pas în acest sens va fi organizarea unei sesiuni științifice susținute de cinci medici, urmată de discuții pe marginea subiectelor punctate în lucrări. Țin să precizez că acest protocol stipulează posibilitatea de a dezvolta relațiile economice între județul nostru și provincii din China, prin urmare atragerea unor posibili investitori. Totodată ne propunem să realizăm evenimente, activități, acțiuni care să promoveze cultura și istoria Aradului, totul în parteneriat cu provinciile chineze cu care Aradul e înfrățit”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.
Președinta Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze a mai precizat că protocolul semnat astăzo este unul pe o perioadă nedeterminată și se dorește o susținere reciprocă a celor două entități implicate pentru promovarea relațiilor româno-chineze.
Protocol de colaborare între Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze şi Consiliul Judeţean pentru realizarea unui Centru de Medicină Tradiţională Chineză
În cadrul unei conferințe de presă, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze şi Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad au semnat un protocol de colaborare care are ca principal obiectiv realizarea la Arad a unui Centru de Medicină Tradiţională Chineză.
„Astăzi reluăm întâlnirile cu presa şi am ţinut să începem în forţă, cu semnarea unui protocol de colaborare pe care domnul preşedinte l-a acceptat şi l-a pus în discuţia consilierilor judeţeni. Este un lucru foarte important pentru noi. Ne propunem să semnăm un astfel de protocol şi cu Primăria Municipiului Arad, deoarece oficialii chinezi ţin foarte mult să oficializăm relaţia noastră. Vom începe cu o sesiune de comunicări ştiinţifice la care vor participa cinci doamne medic, care va fi urmată de o sesiune de discuţii pe marginea acestor lucrări, iar în 8 noiembrie vom lansa centrul în sine. Sperăm nu numai în susţinerea Ambasadei Republicii Populare Chineze, ci şi în prezenţa unui oficial al acesteia. Acest protocol stipulează de asemenea posibilitatea de a se augmenta relaţiile economice între judeţul nostru şi provinciile din China, cu scopul de a atrage posibili investitori”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.
Iustin Cionca susţine că realizarea unui Centru de Medicină Tradiţională Chineză poate fi atât o afacere, cât şi un mare serviciu adus comunităţii.
„Am fost împreună cu doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuţ într-o delegaţie în care am avut ocazia să vedem cum funcţionează un astfel de centru în China. Medicina tradiţională chineză poate fi şi un bussines şi un mare serviciu adus comunităţii. Vom lua legătura cu ambasada să vedem cum se va realiza acest centru. În al doilea rând, aş vrea să accentuez importanţa societăţii civile în dezvoltarea Aradului, iar doamna preşedinte Lizica Mihuţ reuşeşte să pună în mişcare energii bune, îşi propune să fie liantul între civilizaţia chineză şi autorităţile locale, iar toate activităţile pe care le desfăşoară se bucură de susţinerea ambasadei. De altfel, Aradul reprezintă vârful în ceea ce priveşte relaţiile cu China”, a declarat Iustin Cionca. Acesta a mai adăugat că „Aradul va fi vizitat în această toamnă de o delegaţie din Fujian din care vor face parte şi medici, care vor fi invitaţi la spital pentru a face un schimb de experienţă cu medicii arădeni.”
Au mai luat cuvântul și: Ana-Maria Dragoş, preşedintele Asociaţiei Con Brio; dr. Liliana Bran, directorul Şcolii Post Liceale Sanitare; av. Diana Chiţoi, consilier în cadrul Consiliului Baroului Arad; dr. Corina Crişan, consilier judeţean; Tabita Cristea, femeie de afaceri; Ramona Pantea, preşedintele Patronatului Psihologilor de Liberă Practică din Zona de Vest.
Aradul va avea un Centru de Medicină Tradiţională Chineză ceea ce este o premieră pentru această zonă a țării. Miercuri, 13 septembrie a fost semnat un protocol în acest sens.
Astăzi a fost semnat protocolul. FOTO: Claudia Untaru
Protocolul a fost semnat de către prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze şi Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
La eveniment au luat parte și doamnele din Asociaţia Con Brio care colaborează cu Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze: Ana-Maria Dragoş, preşedintele Asociaţiei Con Brio; dr. Liliana Bran, directorul Şcolii Post Liceale Sanitare; av. Diana Chiţoi, consilier în cadrul Consiliului Baroului Arad; dr. Corina Crişan, consilier judeţean; Tabita Cristea, femeie de afaceri; Ramona Pantea, preşedintele Patronatului Psihologilor de Liberă Practică din Zona de Vest.
Toate s-au arătat încântate de faptul că Aradul va avea un astfel de centru mai ales că se dorește ca acest timp de medicină să fie prezentă și în România. Vorbim despre o medicină tot mai apreciată pe plan mondial.
„Semnăm un protocol de colaborare pe care domnul preşedinte al Consiliului Județean l-a acceptat şi l-a pus în discuţia consilierilor. Este un lucru foarte important pentru noi. Ne propunem să semnăm un astfel de protocol şi cu Primăria Municipiului Arad, deoarece oficialii chinezi ţin foarte mult să oficializăm relaţia noastră. Vom începe cu o sesiune de comunicări ştiinţifice la care vor participa cinci doamne medic, care va fi urmată de o sesiune de discuţii pe marginea acestor lucrări, iar în 8 noiembrie vom lansa centrul în sine. Sperăm nu numai în susţinerea Ambasadei Republicii Populare Chineze, ci şi în prezenţa unui oficial al acesteia. Acest protocol stipulează de asemenea posibilitatea de a se augmenta relaţiile economice între judeţul nostru şi provinciile din China, cu scopul de a atrage posibili investitori”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.
Totodată, protocolul îşi propune şi realizarea unor evenimente care să promoveze cultura şi istoria locală în parteneriat cu provinciile care sunt înfrăţite cu judeţul Arad.
Au fost să vadă un centru din China
Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean, a declarat că a fost împreună cu prof. univ. dr. Lizica Mihuţ într-o delegaţie în care a avut ocazia să vadă cum funcţionează un astfel de centru în China.
„Medicina tradiţională chineză poate fi şi un bussines şi un mare serviciu adus comunităţii. Vom lua legătura cu ambasada să vedem cum se va realiza acest centru. În al doilea rând, aş vrea să accentuez importanţa societăţii civile în dezvoltarea Aradului, iar doamna preşedinte Lizica Mihuţ reuşeşte să pună în mişcare energii bune, îşi propune să fie liantul între civilizaţia chineză şi autorităţile locale, iar toate activităţile pe care le desfăşoară se bucură de susţinerea ambasadei. De altfel, Aradul reprezintă vârful în ceea ce priveşte relaţiile cu China. În această toamnă orașul nostru va fi vizitat de o delegaţie din Fujian din care vor face parte şi medici, care vor fi invitaţi la spital pentru a face un schimb de experienţă cu medicii arădeni”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad.
Prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze şi Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad au semnat astăzi un protocol de colaborare care are printre obiective realizarea la Arad a unui Centru de Medicină Tradiţională Chineză. Asta, în condiţiile în care, în ultimii ani medicina tradiţională chineză este tot mai apreciată pe plan mondial.
„Astăzi reluăm întâlnirile cu presa şi am ţinut să începem în forţă, cu semnarea unui protocol de colaborare pe care domnul preşedinte l-a acceptat şi l-a pus în discuţia consilierilor judeţeni. Este un lucru foarte important pentru noi. Ne propunem să semnăm un astfel de protocol şi cu Primăria Municipiului Arad, deoarece oficialii chinezi ţin foarte mult să oficializăm relaţia noastră. Vom începe cu o sesiune de comunicări ştiinţifice la care vor participa cinci doamne medic, care va fi urmată de o sesiune de discuţii pe marginea acestor lucrări, iar în 8 noiembrie vom lansa centrul în sine. Sperăm nu numai în susţinerea Ambasadei Republicii Populare Chineze, ci şi în prezenţa unui oficial al acesteia. Acest protocol stipulează de asemenea posibilitatea de a se augmenta relaţiile economice între judeţul nostru şi provinciile din China, cu scopul de a atrage posibili investitori”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ. Aceasta a ţinut să menţioneze că protocolul îşi propune şi realizarea unor evenimente care să promoveze cultura şi istoria locală în parteneriat cu provinciile care sunt înfrăţite cu judeţul Arad.
Liant între civilizaţia cineză şi autorităţile locale
La rândul său, Iustin Cionca susţine că realizarea unui Centru de Medicina Tradiţională Chineză poate fi atât o afacere, cât şi un mare serviciu adus comunităţii. „Am fost împreună cu doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuţ într-o delegaţie în care am avut ocazia să vedem cum funcţionează un astfel de centru în China. Medicina tradiţională chineză poate fi şi un bussines şi un mare serviciu adus comunităţii. Vom lua legătura cu ambasada să vedem cum se va realiza acest centru. În al doilea rând, aş vrea să accentuez importanţa societăţii civile în dezvoltarea Aradului, iar doamna preşedinte Lizica Mihuţ reuşeşte să pună în mişcare energii bune, îşi propune să fie liantul între civilizaţia chineză şi autorităţile locale, iar toate activităţile pe care le desfăşoară se bucură de susţinerea ambasadei. De altfel, Aradul reprezintă vârful în ceea ce priveşte relaţiile cu China”, susţine Iustin Cionca. Preşedintele CJA a mai adăugat că Aradul va fi vizitat în această toamnă de o delegaţie din Fujian din care vor face parte şi medici, care vor fi invitaţi la spital pentru a face un schimb de experienţă cu medicii arădeni.
Printre cei care au mai luat cuvântul au fost Ana-Maria Dragoş, preşedintele Asociaţiei Con Brio; dr. Liliana Bran, directorul Şcolii Post Liceale Sanitare; av. Diana Chiţoi, consilier în cadrul Consiliului Baroului Arad; dr. Corina Crişan, consilier judeţean; Tabita Cristea, femeie de afaceri; Ramona Pantea, preşedintele Patronatului Psihologilor de Liberă Practică din Zona de Vest şi mai mulţi ziarişti.
„Academia Oamenilor de Știință din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Știinte din România (1935 – 1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România înființată prin HCM nr. 1012/30 mai 1956, care în 1996 și-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de Știință din România. În anul 2007 a fost adoptată Legea nr. 31-15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcţionarea AOSR. Printre membrii de onoare ai ASR s-au numărat următorii laureați ai premiului Nobel (conform Buletinului nr 11.1943 al ASR): Louis de Broglie, Jean Perrin (fizicieni francezi), Max Born, Werner-Karl Heisenberg (fizicieni germani), Paul Sabatier (chimist francez), Hans Fischer, Friedrich Bergius (chimisti germani), Paul Karrer (chimist elveţian) şi George Emil Palade (medic român), membru al AOSR. Conform evaluării instituționale Scimago/ELSEVIER, bazată pe vizibilitatea științifică internațională a membrilor săi, AOSR ocupă locul 22/România și 775/lume în clasamentul instituțiilor de cercetare și învățământ superior.”
AOȘR este un for național de consacrare științifică care reunește personalități reprezentative ale ștințifice “
În Monitorul Oficial nr. 457/6 iulie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 641/2007 pentru aprobarea Statutului Academiei Oamenilor de Știință din România. De precizat că membrii Academiei nu pot purta titlul de academician. Acest titlu este purtat numai de membrii titulari ai Academiei Române. Conform Legii, instituția este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România (1935-1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România, înființată în 1956.
AOȘR a devenit instituție bugetară, printr-o lege semnată de Traian Băsescu.”
Ei bine, așa, brusc, de ieri-alaltăieri, Aradul are un membru în acest presitigios for academic: RAMONA LILE – această „mamă vitregă-eroină” a plagiatelor, cu 6 copii furați de la tot atâtea „mame naturale”
O găsim cu o scurtă prezentare pe site-ul AOSR de unde aflăm (cu stupoare!) că la „Realizări deosebite” are compentențe peste tot ce are Aradul în „Agricultural Science and Technology” (adică Muscă… ăștia… sunt niște amatori!). WOW! Și noi n-am citit nimic despre știința și tehnologia agriculturii scris de Ramona Lile, n-am văzut la nicio librărie vreun best-seller, nu cunoaștem pe nimeni să își fi revendicat barem o părădaică inventată de Ramona Lile… colegă cu laureați Nobel.
SINGURA ARĂDEANCĂ (scuze) CARE se bucură de fotoliul ăsta!
iar printre alte – multe alte – privilegii care vin „la pachet” cu această demnitate, va mai primi, și de la stat, 14.075 de lei pe lună… Și după obștescul sfârșit va mai primi bani de la stat Ramona Lile.
„Autonomia universitară a fost convertită în România într-un sistem de relații și interese unde grupul de conducere poate profita de bani și de influență, inclusiv politică.”
Redăm, mai departe, cu acordul autoarei, conținutul articolului, cu explicația (pentru cine are nevoie de ea) că autoarea știe, probabil mai bine decât oricare redactor sau cititor de presă, CU CE, CINE și CUM se mănâncă (în) lumea academică din Vestul României. Nu are nimeni, dintre cei în viață, expertiza (ca să vorbim și pe limba lui Cîmpeanu) profesoarei de jurnalism Brândușa Armanca.
Rectori la braț cu plagiatul: Sorin Cîmpeanu și Ramona Lile, Brindusa Armanca | 18.07.2023
Președintele Iohannis a permis ca proiectul „România educată” să conserve zgura morală pe care au produs-o numeroasele modificări în timp ale Legii Educației nr. 1/2011 și să i se adauge avantaje ale grupurilor de presiune cu cârlig la partidele de la guvernare. Astfel, „baronii universităților”, cum îi numea recent o televiziune de știri, au primit permisiunea prin lege ca, după trei mandate, adică 12 ani în funcția de rector, să mai poată candida la încă două, deci încă 8 ani. Pentru celelalte funcții, ca decan, prodecan etc., nu există limită de mandate. Cu două decenii în funcție, rectorul poate deveni un stăpân pe feudă. E greu de crezut că mai mișcă cineva în front.
Cazurile a doi rectori cu trei mandate la activ care se pregătesc pentru următoarele două sunt edificatoare: Sorin Cîmpeanu, rector la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București (USAMV), și Ramona Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu” (UAV) Arad. Sorin Cîmpeanu este suspectat de plagiat, iar doamna Lile a fost deja acuzată oficial de CNATDCU de „cel mai grav plagiat din mediul academic”și are sancțiuni pentru șase plagiate cu confirmare în primă instanță în 2022, plus o sancțiune anterioară în 2012. Ca ministru al educației, îi recunoaștem domnului Cîmpeanu meritul de a-i fi aplicat Ramonei Lile sancțiunile decise de Consiliul Național de Etică, prin retragerea titlului de profesor și prin confirmarea interdicțiilor (…)
Consiliul Național de Etică aruncă mingea în curtea CEMU
Legea 2006/2004 precizează la art. 2 că „includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicaţie ori excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicaţie este o gravă abatere etică, iar Legea 8/1996 a Dreptului de autor stabilește la art. 4, Cap. II că „Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștința publică”.
Mai mult, Legea 8/1996 stabilește că inclusiv compilațiile de material științific, bazele de date etc. sunt protejate de lege, iar autorul beneficiază de drepturi morale care, conform art. 11, „nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări”.
Am adus aceste observații la cunoștința universității, precum și a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice (CNECSDTI), autoritate aflată în structura Ministerului Cercetării, pentru a analiza și sancționa abaterile de la etica universitară, incluzând plagiatul. La mai mult de trei luni, CNECSDTI a răspuns că a declinat cazul spre soluționare către Consiliul de Etică şi Management Universitar (CEMU) de pe lângă Ministerul Educaţiei. Răspunsul a venit după demisia președintelui CNECSDTI, Dacian Dragoș
Documentul nesemnat emis de „secretariatul tehnic” invocă articolele 4, 19 și 20 din regulamentul CEMU, pentru a arăta că nu Consiliul Național de Etică se ocupă de plagiat, ci CEMU, care „se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară”. Or, aici nu e vorba de un litigiu, ci de a stabili, conform legii și reglementelor în vigoare, un plagiat. Conform propriei descrieri, rolul CEMU este de a determina şi sprijini universităţile să elaboreze şi să pună în practică, în mod organizat, transparent şi eficient, politicile de etică şi de integritate universitară. La președinția CEMU se află Ciprian Preda, numit de Sorin Cîmpeanu. Încrengăturile politice și de interese sunt la vedere.
Interesul poartă fesul
După ce și-a angajat fiul cel mare pe post de asistent, fără doctorat, la universitatea pe care o conduce, doamna rector Lile lucrează în continuare pentru binele familiei sale. În data de 7 iulie 2023, universitatea arădeană i-a conferit rectorului Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, profesorul Emil Ceban, titlul de Doctor Honoris Causa. Menționăm că UAV nu are nici facultate de medicină, nici specializări de profil.
Dintr-o corespondență cu decanatul instituției din Chișinău, știm că fiul cel mic al familiei Lile este student în anul I la această universitate. În solicitarea din 16 mai 2023 adresată conducerii UAV (rector, prorectori, președinte Senat), redacția a pus întrebări despre deplasările frecvente ale rectoriței la Chișinău. Nu am primit niciun răspuns în cele trei luni scurse. Deși bagă în buzunar sume exorbitante (conform ultimei declarații de avere din iunie 2023, 40.000 lei/lună venituri salariale), doamna rector ignoră obligațiile legate de transparență instituțională. De altfel, ultimele decizii ale Senatului postate pe site-ul UAV datează din septembrie 2022. Ca plagiatoare dovedită, mai încasează 14.075 lei de la Academia Oamenilor de Știință. Și, pentru ca onoarea să fie reperată complet, Ramona Lile a primit recent și titlul de „cetățean de onoare” al comunei Șiria. La întrebarea noastră dacă plagiatul se potrivește cu „onoarea”, primarul Șiriei, Valentin Bot, a răspuns că în CV-ul doamnei nu era trecut plagiatul.
Concursuri suspecte la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
Este sezon de concursuri pentru posturi didactice la UAV Arad. La Facultatea de Științe Umaniste și Sociale, care include și Jurnalism/Comunicare, dosarul depus pentru poziția 25 de conferențiar pentru a ocupa o catedră de Relații Publice, Comunicare politică și administrativă, plus Logică, indică numeroase lacune în îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea postului. Nu știm cine e candidatul de când apar doar coduri, însă grila în care se completează performanțele academice este lacunară: niciun articol indexat în baze internaționale, participări timide la două conferințe în străinătate, lucrări cu mai mulți autori în care candidatul s-a punctat peste barem etc. Revista de Administrație publică și politici sociale de la Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad nu este indexată, iar extensiile obligatorii la lucrări ISI există doar pentru lucrări sub 0,1 impact, ultima din 2013. Dincolo de tehnicalități, un dosar subțire pentru un conferențiar.
Aceasta era situația cu o săptămână înainte de concurs, când membrii comisiei încă nu primiseră dosarul. Nu mai amintim de componența pestriță a comisiei, unde se amestecă ingineri, cu psihologi specializați în managementul adopțiilor, economiști și profesori octogenari de mult pensionați. Concursul s-a ținut în 5 iulie, când, în mod miraculos, a apărut în sistemul Clarivate o lucrare indexată ISI cu mai mulți autori, pe care candidatul a pus-o la dosar. Lucrarea de psihologie despre „personalitatea narcisistă” nu are legătură cu profilul postului și sugerează o practică des folosită de universitarii lipsiți de operă: asocierea în lucrări indexate de orice profil, până trec pârleazul carierei didactice. Așa a ajuns și Ramona Lile să fie prezentă în lucrări din peste 30 de domenii din cele mai diverse, de la inginerie aerospațială și cibernetică la alimentație publică, de la protecția mediului și agroturism la irigațiile de apă din Kurdistan.
Rezultatele concursurilor nu sunt afișate în prezent pe site, cu excepția unui singur candidat cu studii făcute în Rusia, reușit ca lector pe discipline de comunicare la Științe economice.
Autonomia universitară a fost convertită în România într-un sistem de relații și interese unde grupul de conducere poate profita de bani și de influență, inclusiv politică.
Așa se explică prevederile noii Legi a Educației, care le conferă rectorilor funcții aproape „pe viață”, precum și forme de impunitate pentru plagiat sau abuzuri.
Președintele Iohannis a permis ca proiectul „România educată” să conserve zgura morală pe care au produs-o numeroasele modificări în timp ale Legii Educației nr. 1/2011 și să i se adauge avantaje ale grupurilor de presiune cu cârlig la partidele de la guvernare. Astfel, „baronii universităților”, cum îi numea recent o televiziune de știri, au primit permisiunea prin lege ca, după trei mandate, adică 12 ani în funcția de rector, să mai poată candida la încă două, deci încă 8 ani. Pentru celelalte funcții, ca decan, prodecan etc., nu există limită de mandate. Cu două decenii în funcție, rectorul poate deveni un stăpân pe feudă. E greu de crezut că mai mișcă cineva în front.
Cazurile a doi rectori cu trei mandate la activ care se pregătesc pentru următoarele două sunt edificatoare: Sorin Cîmpeanu, rector la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București (USAMV), și Ramona Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu” (UAV) Arad. Sorin Cîmpeanu este suspectat de plagiat, iar doamna Lile a fost deja acuzată oficial de CNATDCU de „cel mai grav plagiat din mediul academic” și are sancțiuni pentru șase plagiate cu confirmare în primă instanță în 2022, plus o sancțiune anterioară în 2012. Ca ministru al educației, îi recunoaștem domnului Cîmpeanu meritul de a-i fi aplicat Ramonei Lile sancțiunile decise de Consiliul Național de Etică, prin retragerea titlului de profesor și prin confirmarea interdicțiilor.
Demisionar pentru plagiat în spatele Legilor Educației
În septembrie 2022, PressOne a publicat sub semnătura Emiliei Șercan o analiză la sânge a două lucrări identice, unde Sorin Cîmpeanu a preluat fără modificări capitole întregi dintr-un îndrumar de lucrări practice, înlocuind numele autorului din 2000 cu al său, în varianta din 2006. Jurnalista a constatat în articolul „Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și autoamnistieze plagiatul” că ministrul educației „și-a însușit prin plagiat – într-un curs de specialitate – 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la USAMV București”1, înlocuind pur și simplu numele autorilor cu al său.
Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de ministru asumând că a „elaborat” legile din proiectul „România educată” și promițând că îl va susține din calitatea sa de profesor, rector și senator. N-a suflat nicio vorbă despre plagiat și s-a aliniat în spatele Ligiei Deca. Demisia nu l-a împiedicat să încaseze în anul 2022, conform declarației de avere, sume consistente, care se ridică la peste 7.500 de euro pe lună. Totuși, din colecția sa de titluri și onoruri a picat cea a Casei Regale a României, care i-a retras distincția „Nihil sine Deo”.
Am solicitat universității pe Legea 544/2001 a accesului la informația de interes public rapoartele întocmite de Comisia de Etică universitară a USAMV și Raportul de sinteză al Grupului interuniversitar de experți în îmbunătățiri funciare privitor la lucrarea „Îmbunătățiri funciare și irigarea culturilor”, ediția 2006, semnată de profesorii Sorin Cîmpeanu și Ionel Jinga. Experții au dat-o cotită, considerând că îndrumarul de lucrări practice nu este o „lucrare științifică”, deci eliminarea autorului inițial (Ioan Pleșea) și înlocuirea lui cu alt autor (Sorin Cîmpeanu) în edițiile ulterioare nu reprezintă plagiat.
Consiliul Național de Etică aruncă mingea în curtea CEMU
Legea 2006/2004 precizează la art. 2 că „includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicaţie ori excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicaţie este o gravă abatere etică, iar Legea 8/1996 a Dreptului de autor stabilește la art. 4, Cap. II că „Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștința publică”.
Mai mult, Legea 8/1996 stabilește că inclusiv compilațiile de material științific, bazele de date etc. sunt protejate de lege, iar autorul beneficiază de drepturi morale care, conform art. 11, „nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări”.
Am adus aceste observații la cunoștința universității, precum și a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice (CNECSDTI), autoritate aflată în structura Ministerului Cercetării, pentru a analiza și sancționa abaterile de la etica universitară, incluzând plagiatul. La mai mult de trei luni, CNECSDTI a răspuns că a declinat cazul spre soluționare către Consiliul de Etică şi Management Universitar (CEMU) de pe lângă Ministerul Educaţiei. Răspunsul a venit după demisia președintelui CNECSDTI, Dacian Dragoș.
Documentul nesemnat emis de „secretariatul tehnic” invocă articolele 4, 19 și 20 din regulamentul CEMU, pentru a arăta că nu Consiliul Național de Etică se ocupă de plagiat, ci CEMU, care „se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară”. Or, aici nu e vorba de un litigiu, ci de a stabili, conform legii și reglementelor în vigoare, un plagiat. Conform propriei descrieri, rolul CEMU este de a determina şi sprijini universităţile să elaboreze şi să pună în practică, în mod organizat, transparent şi eficient, politicile de etică şi de integritate universitară. La președinția CEMU se află Ciprian Preda, numit de Sorin Cîmpeanu. Încrengăturile politice și de interese sunt la vedere.
Interesul poartă fesul
După ce și-a angajat fiul cel mare pe post de asistent, fără doctorat, la universitatea pe care o conduce, doamna rector Lile lucrează în continuare pentru binele familiei sale. În data de 7 iulie 2023, universitatea arădeană i-a conferit rectorului Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, profesorul Emil Ceban, titlul de Doctor Honoris Causa. Menționăm că UAV nu are nici facultate de medicină, nici specializări de profil.
Dintr-o corespondență cu decanatul instituției din Chișinău, știm că fiul cel mic al familiei Lile este student în anul I la această universitate. În solicitarea din 16 mai 2023 adresată conducerii UAV (rector, prorectori, președinte Senat), redacția a pus întrebări despre deplasările frecvente ale rectoriței la Chișinău. Nu am primit niciun răspuns în cele trei luni scurse. Deși bagă în buzunar sume exorbitante (conform ultimei declarații de avere din iunie 2023, 40.000 lei/lună venituri salariale), doamna rector ignoră obligațiile legate de transparență instituțională. De altfel, ultimele decizii ale Senatului postate pe site-ul UAV datează din septembrie 2022. Ca plagiatoare dovedită, mai încasează 14.075 lei de la Academia Oamenilor de Știință. Și, pentru ca onoarea să fie reperată complet, Ramona Lile a primit recent și titlul de „cetățean de onoare” al comunei Șiria. La întrebarea noastră dacă plagiatul se potrivește cu „onoarea”, primarul Șiriei, Valentin Bot, a răspuns că în CV-ul doamnei nu era trecut plagiatul.
Concursuri suspecte la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
Este sezon de concursuri pentru posturi didactice la UAV Arad. La Facultatea de Științe Umaniste și Sociale, care include și Jurnalism/Comunicare, dosarul depus pentru poziția 25 de conferențiar pentru a ocupa o catedră de Relații Publice, Comunicare politică și administrativă, plus Logică, indică numeroase lacune în îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea postului. Nu știm cine e candidatul de când apar doar coduri, însă grila în care se completează performanțele academice este lacunară: niciun articol indexat în baze internaționale, participări timide la două conferințe în străinătate, lucrări cu mai mulți autori în care candidatul s-a punctat peste barem etc. Revista de Administrație publică și politici sociale de la Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad nu este indexată, iar extensiile obligatorii la lucrări ISI există doar pentru lucrări sub 0,1 impact, ultima din 2013. Dincolo de tehnicalități, un dosar subțire pentru un conferențiar.
Aceasta era situația cu o săptămână înainte de concurs, când membrii comisiei încă nu primiseră dosarul. Nu mai amintim de componența pestriță a comisiei, unde se amestecă ingineri, cu psihologi specializați în managementul adopțiilor, economiști și profesori octogenari de mult pensionați. Concursul s-a ținut în 5 iulie, când, în mod miraculos, a apărut în sistemul Clarivate o lucrare indexată ISI cu mai mulți autori, pe care candidatul a pus-o la dosar. Lucrarea de psihologie despre „personalitatea narcisistă” nu are legătură cu profilul postului și sugerează o practică des folosită de universitarii lipsiți de operă: asocierea în lucrări indexate de orice profil, până trec pârleazul carierei didactice. Așa a ajuns și Ramona Lile să fie prezentă în lucrări din peste 30 de domenii din cele mai diverse, de la inginerie aerospațială și cibernetică la alimentație publică, de la protecția mediului și agroturism la irigațiile de apă din Kurdistan.
Rezultatele concursurilor nu sunt afișate în prezent pe site, cu excepția unui singur candidat cu studii făcute în Rusia, reușit ca lector pe discipline de comunicare la Științe economice.
Semnarea protocolului în cadrul conferinței de presă/Foto: A.P
