Arhiva lunii noiembrie 2021

Teatrul clasic „Ioan Slavici“ – EVENIMENT TEATRAL: Our last terminal. Platonovka, un spectacol de BOTOND NAGY

Apreciem dintru început inițiativa lui Bogdan Costea, directorul Teatrului arădean de a iniția o colaborare cu BOTOND NAGY, un tânăr regizor, inteligent și ambițios, autor al unor spectacole sui generis, spectacole, cu texte fundamentale din dramaturgia universală, dificile ca reprezentare scenică: „Nora”(Ibsen), „Hedda Gabler”(Ibsen), „Un tramvai numit speranță”(Tennesse Williams). Aceste binecunoscute capodopere au devenit spectacole de regizor, deoarece pentru BOTOND NAGY, textul constituie, credem, un pretext pentru lecturi scenice incitante, demitizante, asemeni celor elaborate de marii regizori TOMPA GABOR și RADU AFRIM, al căror asistent a fost la început de carieră.

Teatrul clasic „Ioan Slavici“ -  EVENIMENT TEATRAL: Our last terminal. Platonovka, un spectacol de BOTOND NAGY                   
Inspirat de Cehov, regizorul propune Teatrului arădean un text dramatic original, dens și reflexiv, cu privire la condiția fragilă a omului în lumea de azi și la posibilul „drum” al acestuia de la naștere la moarte, în vederea cunoașterii de sine. Această călătorie spre sine a omului se realizează în scenariul original al lui BOTOND NAGY în interior, deoarece personajele trăiesc intens, într-o lume construită pe dinăuntru. Primul strat al textului ne trimite la Anton Pavlovici Cehov prin numele personajelor, dar meritul lui BOTOND NAGY este de a fi izbutit să creeze un UNIVERS CEHOVIAN SPRIJINIT PE PROPRIUL SĂU TEXT DRAMATIC. Un univers, ce se compune din evocări, confesiuni, dialoguri tensionate și contradictorii, impregnate de un fior tragic autentic. Personajele lui BOTOND NAGY „ nu au parte de fericire, dar și-o doresc”, iar căutarea acesteia se dovedește a fi o iluzie, de aceea se resemnează sau sfârșesc tragic, trăind adânc sentimentul de alienare. Aspirația personajelor lui BOTOND NAGY este spre un viitor utopic. Este o aspirație frântă, fiind posibilă doar în gând și produce traume adânci. BOTOND NAGY creează o metaforă interesantă prin analogia între fericirea la care aspiră personajele sale și Perseidele din Constelația Perseu, care lasă doar pentru o secundă o dâră luminoasă printre stele. Astfel, aspirația spre un viitor utopic este posibilă doar în gând, fiind, precum la Cehov, o expresie a imaginației, a unui vis ireal.                                                          

Scenariul dramatic al lui BOTOND NAGY este reflexiv, bogat în idei și dificil a fi  „translat” în spectacol. Regizorul mărturisea că „lupta este pierdută”, dacă spectacolul nu depășește textul, ceea ce constituie o provocare incitantă în plan teatrologic. Credem că bătălia a fost câștigată, deoarece BOTOND NAGY a realizat un spectacol coerent ca viziune regizorală, care, în mod surprinzător, nu se focusează pe cuvânt, cum ne-am fi așteptat, ci pe IMAGINE și SUNET. Probabil, regizorul cunoaște opinia unui mare filosof al limbajului, care considera că a fost inventat cuvântul, spre a ascunde gândurile. În mod sigur, imaginile sunt mult mai puternice în planul expresivității scenice.

Spectacolul lui BOTOND NAGY se desfășoară în clar-obscur, creând o atmosferă încărcată de magie, atmosferă, care sugerează prin lighting-ul video profesionist, semnat de CRISTIAN NICULESCU, că viața personajelor se desfășoară pe dinlăuntru, unde, în mod paradoxal, totul este posibil dar nimic nu se finalizează. Platonovka nu este Platonov, cunoscutul personaj cehovian, ci  un spațiu închis, ce pare fără ieșire, gândit inspirat de către scenografie ( IRINA MOSCU), ca locație austeră, o posibilă gară sau aerogară, în care plecările și zborurile, la care aspiră personajele, sunt mereu amânate și conduc la eșec, la resemnare și chiar la moarte.

Urmărind spectacolul, am avut sentimentul că omniprezentul sound, creație a lui CLAUDIU URSE, este asemeni corului din dramaturgia antică, care nu este numai un rezoneur al „acțiunilor” scenice, ci complementar al acestora, întreținând un anume inefabil al spectacolului. Costumele, gândite de IRINA CHIRILĂ, au vizibilitate cromatică, conferind un relief pregnant personajelor iar coregrafia (MAURA COSMA), susține, în mod evident, concepția regizorală.

Să reținem că BOTOND NAGY este un pedagog de vocație, care în ciuda vârstei (28 de ani) a reușit să unească ACTORII, din convingere, într-un colectiv, în care susținerea este reciprocă și generoasă, ceea ce conferă spectacolului o abordare stilistică unitară. Teatrul arădean nu a mai cunoscut din anul 2006, de la spectacolul „Iubirea Fedrei”, în regia lui Mihai Mănuțiu, o reprezentare scenică de o asemenea anvergură și meritul este al regizorului, dar și al actorilor, care au interpretat, cu credință și profundă dăruire, conștientizând că sunt „parte” importantă a unui demers artistic de excepție. Partiturile actorilor sunt dificile. Cu trei excepții, toți ceilalți, aflați în distribuție, au întruchipat câte două roluri, ceea ce presupune o ELABORARE ARTISTICĂ COMPLEXĂ. Astfel că ACTORII, au susținut, prin varii nuanțe, contemporaneizarea universului cehovian, deoarece spectacolul lui BOTOND NAGY relevă acute probleme ale prezentului: însingurarea omului,  stresul, interesul uriaș al companiilor farmaceutice, privind cercetarea în medicină, traumele încă din copilărie, violențele în familie, alcoolul, viitorul incert.

ACTORII au meritul de fi reușit,  printr-un EFORT ARTISTIC PERSONAL, să susțină un spectacol, gândit de regizor, ca desfășurare, într-un ritm lent, dar cu o puternică combustie interioară, alternată cu tăceri (!), extrem de greu de construit în plan artistic. Întâia dată pe scena arădeană, ȘTEFAN STATNIC, în rolurile Voinițev/Andrej, demonstrează o profundă forță dramatică și o bogată expresivitate, relevând, în tonuri pregnante, efemerul și banalitatea vieții cotidiane, viața în gri, ce se compune din speranțe și eșecuri, rătăciri și „zboruri”frânte, iar umbra (element specific creației cehoviene), crește și dispare, închizând  în ea emoții, angoase, traume. ZOLTAN LOVAS nu mai este în spectacol june prim, frumos și exuberant, ci demonstrează, în rolurile Trilețki/Trigorin, un talent actoricesc de excepție, evoluând sobru și reflexiv, iar monologul lui Trilețki despre refuzul de a trăi într-o lume, în care „vulnerabilitatea este de vânzare” este o autentică bijuterie interpretativă. ANDREI ELEK      susține rolul dificil al lui Platonov, izbutind să releve, în profunzime, „drumul” cunoașterii de sine a personajului, un tulburător „drum” de la speranță și  vis, la eșec și resemnare. IULIA POP DRAGOȘ, în rolurile Sofia Ergonova/Natașa a impresionat prin autenticitate și siguranță, reușind să realizeze, mai ales, prin monologul „Copiii înțeleg tot, absolut tot“ o trăire interioară copleșitoare. Se știe că actorii își doresc roluri principale şi mari partituri actoricești, dar este greu să strălucești în roluri de mică întindere și chiar mai greu, atunci când esti una din cele „Trei surori”, fără nume, în spectacol, dar binecunoscută prin celebra piesă a lui Cehov. Aceste considerații, cu caracter general, mi-au fost prilejuite de interpretarea actriței ROXANA SABĂU, aflată, credem, la cel mai bun rol al său, pe scena arădeană.

Considerăm că toți ACTORII, fără excepție, trebuie aplaudați, pentru că s-au înfățisat  cu totul altfel, decât îi știam din spectacolele anterioare, realizând roluri, ce se înscriu, cu evidență, în concepția și viziunea regizorului. Să-i reținem așadar: CARMEN VLAGA BOGDAN (Anna Petrovna/Arkadina); MARINA PALII (Alexandra Ivanova/ Nina); CĂLIN STANCIU (Dorn/Glagoljev), BOGDAN NECIU (Treplev), ALEX POPA (Anfisza), IULIA DINU, CARMEN BUTARIU, ROXANA SABĂU (Trei surori) și nu în ultimul rând, BOGDAN ALEXANDRU COSTEA prezent în spectacol prin The voice of Captain Versinin.

În concluzie, un spectacol reflexiv, admirabil prin înalta sa teatrologie, dar nu constituie un „moment istoric”, cum consideră un spectator, cu veleități de critic dramatic, dar fără nicio pregătire în domeniu teatral (Revoluția de la 1848,  Marea Unire, războaiele mondiale, evenimentele din decembrie marchează momente istorice) și nici nu este „desăvârșit”, cum notează același spectator înfumurat, desăvârșit fiind numai Dumnezeu, iar noi, muritorii, năzuim dintotdeauna, spre perfecțiune, fără a o atinge vreodată.

Spectacolul lui BOTOND NAGY poate constitui un moment de cotitură în activitatea Teatrului arădean, determinându-l să impună într-o stagiune, prin regizor propriu sau prin invitați, cel puțin 2-3 spectacole de anvergură intelectuală și teatrologică. Publicul arădean trebuie să cunoască și astfel de lecturi scenice, pentru ca teatrul să-și îndeplinească rolul său fundamental și anume, de a forma și educa spectatorii,  prin raportare la modele culturale autentice.

Lizica Mihuţ

Galerie foto

Noi membre în Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze. Despre cine este vorba (FOTO)

Noi membre în Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze. Despre cine este vorba (FOTO)

Diana Maria Chiţoi, avocat în cadrul Baroului Arad, şi Dana Pocea, actriță, editor, critic de teatru, autoare de eseuri și comentarii literare, doctorand în studii teatrale, s-au alăturat Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze.

Anunțul a fost făcut de prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, într-o conferință de presă desfășurată la Arad.

Prezentă în conferință a fost doar Diana Maria Chiţoi, despre care Lizica Mihuț a spus: „Este o femeie cu o personalitate puternică pentru care ideea de dreptate constituie o profesiune de credinţă, o doamnă care reuşeşte să se manifeste cu profesionalism într-un domeniu atât de dificil cum este cel al Justiţiei. A fost aleasă în Consiliul de Conducere al Baroului Arad şi trebuie spus, precum în cultura chineză, că aprecierile sunt cu atât mai importante cu cât sunt venite de la confraţi”

Apoi, Diana Maria Chiţoi s-a prezentat jurnaliștilor și, prin intermediul acestora, arădenilor:

„Sunt arădeancă, absolventă a Universității Babeș- Bolyai din Cluj – Napoca, Facultatea de Drept și în prezent sunt avocat în  Baroul Arad, cu o vechime de peste 20 de ani în domeniu.

Am hotărât să îmbrățișez această profesie fiind fascinată încă din tinerețe de ideea de justiție și de apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, având în vedere că personalități ale umanității au fost mari avocați pledanți. Sunt o persoană receptivă la nou, orientată spre soluții simple și corecte. Activitatea profesională mi-a oferit ocazia să cunosc cele mai diferite tipuri de personalități, de caractere și de situații, unele incredibile dar care necesitau rezolvări imediate și legale. Am avut ocazia să învăț multe, cunoscând oameni excepționali, fascinanți ca interlocutori, precum și de la persoane care au constituit veritabile contraexemple, ambele categorii constituind pentru mine puncte de reper în elaborarea propriului meu orizont de așteptare profesională.

Ca urmare a acestor interacțiuni, am decis să mă specializez într-un domeniu relativ nou, și anume medierea, ca alternativa la soluționarea litigioasă a problemelor, fiind acreditată ca mediator. De asemenea, sunt înscrisă în Tabelul Arbitrilor Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad.

Sunt onorată că, prin vot secret, cei aproape 400 de colegi din cadrul Baroului Arad m-au ales să îi reprezint  alături de ceilalți 9 avocați consilieri din cadrul Consiliului Baroului Arad, organul de conducere al profesiei noastre.

Interesul meu profesional constant s-a manifestat de-a lungul anilor, prin pledoarii pro sau contra, fortificate printr-o minuțioasă documentare. Urmare a faptului că legislația românească a fost într-o continuă modificare și transformare în ultimii 30 de ani, precizez că pentru mine conectarea la sistemul juridic românesc și european a constituit și constituie o profesiune de credință. 

Mărturisesc că, dincolo de profesia mea cotidiană, interesul meu constant rămâne marile culturi și civilizații ale lumii, la care mi-am dorit întotdeauna să ajung prin lecturi și prin călătorii sau contacte nemijlocite. Așa se explică aderarea mea firească și cu sinceritate la Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, știindu-se faptul că în discuție este o cultură și o civilizație de peste 6000 de ani. Pe de altă parte, apreciez scopul și obiectivele acestei asociații, propunându-mi, alături de colegii mei, să contribui cu modesta mea expertiză, la sprijinirea tuturor celor pentru care performanța constituie un mod de existență.

Este important să precizez că îmi propun să sprijin demersurile privind colaborarea pe varii planuri între cele două țări și popoare aflate într-o reală prietenie de peste șapte decenii”.

Apoi, a urmat prezentarea Danei Pocea, despre care Lizica Mihuț a spus: Doamna Dana Pocea este un om extrem de serios, sobru, modest, un model al generaţiei sale. Pentru că este o profesionistă desăvârşită am invitat-o să fie membru fondator şi vicepreşedinte al Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze şi urmează să ne reprezinte la Bucureşti. Este un moment de referinţă în devenirea Forumului nostru.

Prezentarea Danei Pocea a fost citită în fața presei de Ramona Pantea (fostă Poncea), membră a Asociaţiei Con Brio:

„Mă numesc Dana Pocea. Sunt actriță, editor, critic de teatru, autoare de eseuri și comentarii literare, doctorand în studii teatrale. M-am născut la 10 noiembrie 1971 într-o familie de aromâni  în comuna dobrogeană Cogealac. Am absolvit Liceul nr. 8 din Constanța, iar în 1998 Facultatea de Teatru a Universității Hyperion din București,  secția actorie, cu examenul de licență susținut la UNATC. Debutez ca actriță la Teatrul Dramatic din Constanța în Penthesilea de Heinrich von Kleist în regia Cătălinei Buzoianu. Tot aici joc Mașa din Pescărușul în regia lui Alexa Visarion. Mă stabilesc, apoi, în Capitală unde evoluez în numeroase spectacole de succes. Prima apariție e în Ceasornicăria Taus de Gellu Naum, în regia  lui Mircea Marin. Urmează după aceea două piese de Eugen Ionescu, Pietonul și furia și Viitorul e în ouă, în regia lui Alexander Hausvater și respectiv Mihai Măniuțiu, în cadrul unui proiect inițiat de Theatrum Mundi care își propunea să realizeze în timp o integrală a operei marelui dramaturg. Sunt distribuită, de asemenea,  în numeroase scrieri de dramaturgi români contemporani precum Cronica unui răsărit de soare avortat de Matei Vișniec, Beethoven cântă din pistol de Mircea M. Ionescu, Pantofi de damă de George Astalos, Râul de bâlci de Ioana Crăciun ș.a. În fiecare dintre spectacolele menționate am șansa ca între parteneri să se afle actori cu o experiență scenică prestigioasă: Ion Lucian, Tamara Buciuceanu, Marius Bodochi, Constantin Cojocaru, George Ivașcu etc. După premiera cu Ceasornicăria Taus, un amănunt demn de reținut, e faptul că am devenit o apropiată a familiei Naum. Atât fabulosul poetul, cât și soția acestuia, doamna Ligia, de fiecare dată când îi vizitam, și asta se întâmpla în ultimii lor ani de viață aproape săptămânal, îmi spuneau Melany, botezând-mă cu numele personajului pe care l-am interpretat. Un loc aparte în prestațiile mele actoricești îl ocupă Zița din O noapte furtunoasă în regia lui Toma Enache. Aici numeroase replici le rostesc în aromână. Acest spectacol, beneficiind de o echipă de interpreți remarcabilă, Maria Teslaru, Claudiu Bleonț, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu etc., a parcurs și un itinerar internațional impresionant: Spania (Santiago de Compostela), Albania (Tirana), Ungaria (Gyula), Macedonia  (Bitola și Scopie) și SUA (Charlotte și Washington). Din 2003 sunt și consilier la Editura Palimpsest. Am citit de-a lungul anilor, astfel, sute de cărți, manifestând constant exigență atât asupra calității lor, cât și asupra condițiilor de tipărire, iar la foarte multe dintre ele am executat și coperta. În 2016 public în Luceafărul de dimineață prima cronică teatrală și devin pentru câțiva ani buni titular de rubrică. În semn de apreciere am fost distinsă cu unul dintre Premiile de debut acordate  anual de revista în care mi-am făcut ucenicia de critic de teatru. În România literară, Viața Românească, Neuma public frecvent eseuri pe teme teatrale și literare. Din 2020 pășesc în casă nouă și comentariile despre fenomenul teatral  (cronicile la spectacole) îmi sunt găzduite cu generozitate lunar  pe o pagină de revistă în Contemporanul.

Adaug la cele de mai sus faptul că vorbesc două limbi de circulație: franceza și spaniola. În ceea ce privește engleza mă aflu, din  păcate, într-o etapă de inițiere.”

Dana Pocea a transmis şi un cuvânt de salut: „Regret că nu sunt împreună cu Dumneavoastră!  Desigur,  fizic nu sunt, căci cu mintea și inima vă sunt alături, vă ascult cu atenție gândurile și întrebările! Asta pentru că Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze reprezintă pentru mine, în ale cărui activități sunt implicată în calitate de vicepreședinte, nu numai un reper care onorează, ci și un act de conștiință și responsabilitate profesională, încât tot ceea ce-mi doresc e să fiu permanent o prezență cu inițiative și idei, fiind conștientă că îmi asum un rol ce presupune muncă și dăruire.  Nu mă îndoiesc însă că, sprijinită de un președinte de anvergura și dinamismul doamnei Lizica Mihuț, voi avea parte nu numai de satisfacții, dar și ceea ce învăța. Între multiplele atribuții, consider că Forumul o are și pe aceea, extrem de importantă, de a fi o fereastră larg deschisă către valorile spirituale ce atestă identitatea unui popor. Mărturisesc că sunt o pasionată de literatura chineză și spectacolul de teatru chinez de la originile lor milenare și până în contemporaneitate. Ambele arte, atât prin experiența teatrală deținută, cât și prin cea de editor, au deci tangențe profunde cu aria mea de competență. Deja  am în vedere o serie de proiecte (alcătuiri de antologii, inițieri de dezbateri, editarea unei reviste cu două apariții pe an etc.) pe care sper să le realizez în măsura în care voi dispune și de sursele financiare necesare. De două lucruri pot spune că sunt sigură în realizarea a ceea ce-mi propun. Că nu mă voi da înapoi de la niciun efort și că mă voi bucura de sprijinul soțului meu Ion Cocora. Închei cu emoție puținele mele cuvinte pe care mi-ar fi făcut mare plăcere să le rostesc direct, dorindu-vă sănătate și să priviții cu optimism spre ceea ce ne-am propus să înfăptuim.”

De remarcat, că în conferința de presă de ieri, membrele Asociaţiei Con Brio au anunțat că, de acum, fac parte şi din Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze. „Este o bucurie imensă că şi doamnele de la Con Brio au intrat în Forum. Faptul că doamna Dana Pocea a acceptat să devină vicepreşedinte al Forumului mă încântă de-a dreptul, pentru că am admirat-o de când am cunoscut-o. Despre doamna Diana Chiţoi, pot să spun că nu era decât o chestiune de timp să ni se alăture, având în vedere că este de mult timp o prietenă apropiată, atât a Forumului, cât şi a Asociaţiei Con Brio”, a declarat Ana-Maria Dragoş, președintele Asociației Con Brio.

Două personalități de excepție s-au alăturat Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze: Dana Pocea și Diana Chițoi

În cadrul unei conferințe de presă organizate marți, 23 noiembrie, la sediul Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze au fost prezentate două persoane de excepție care au ales să i se alăture. Diana Maria Chiţoi, avocat în cadrul Baroului Arad, şi Dana Pocea, actriță, editor, critic de teatru, autoare de eseuri și comentarii literare, doctorand în studii teatrale sunt cele două nume care vor face parte din Forum.

„Doamna Dana Pocea este un om extrem de serios, sobru, modest, un model al generaţiei sale. Pentru că este o profesionistă desăvârşită am invitat-o să fie membru fondator şi vicepreşedinte al Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze şi urmează să ne reprezinte la Bucureşti. Este un moment de referinţă în devenirea Forumului nostru”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ – președintele Forumului.

Despre avocatul Diana Maria Chiţoi, prof. univ. dr. Lizica Mihuț a spus: „Este o femeie cu o personalitate puternică pentru care ideea de dreptate constituie o profesiune de credinţă, o doamnă care reuşeşte să se manifeste cu profesionalism într-un domeniu atât de dificil cum este cel al Justiţiei. A fost aleasă în Consiliul de Conducere al Baroului Arad şi trebuie spus, precum în cultura chineză, că aprecierile sunt cu atât mai importante cu cât sunt venite de la confraţi”.

Deși nu a fost prezentă la conferința de presă, Diana Pocea a transmis un mesaj de Salut pentru Forum și jurnaliști, dar și o scurtă prezentare pe care le redăm mai jos:

„Regret că nu sunt împreună cu Dumneavoastră! Desigur, fizic nu sunt, căci cu mintea și inima vă sunt alături, vă ascult cu atenție gândurile și întrebările! Asta pentru că Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze reprezintă pentru mine, în ale cărui activități sunt implicată în calitate de vicepreședinte, nu numai un reper care onorează, ci și un act de conștiință și responsabilitate profesională, încât tot ceea ce-mi doresc e să fiu permanent o prezență cu inițiative și idei, fiind conștientă că îmi asum un rol ce presupune muncă și dăruire. Nu mă îndoiesc însă că, sprijinită de un președinte de anvergura și dinamismul doamnei Lizica Mihuț, voi avea parte nu numai de satisfacții, dar și ceea ce învăța. Între multiplele atribuții, consider că Forumul o are și pe aceea, extrem de importantă, de a fi o fereastră larg deschisă către valorile spirituale ce atestă identitatea unui popor. Mărturisesc că sunt o pasionată de literatura chineză și spectacolul de teatru chinez de la originile lor milenare și până în contemporaneitate. Ambele arte, atât prin experiența teatrală deținută, cât și prin cea de editor, au deci tangențe profunde cu aria mea de competență. Deja am în vedere o serie de proiecte (alcătuiri de antologii, inițieri de dezbateri, editarea unei reviste cu două apariții pe an etc.) pe care sper să le realizez în măsura în care voi dispune și de sursele financiare necesare. De două lucruri pot spune că sunt sigură în realizarea a ceea ce-mi propun. Că nu mă voi da înapoi de la niciun efort și că mă voi bucura de sprijinul soțului meu Ion Cocora. Închei cu emoție puținele mele cuvinte pe care mi-ar fi făcut mare plăcere să le rostesc direct, dorindu-vă sănătate și să priviții cu optimism spre ceea ce ne-am propus să înfăptuim”.

Cuvânt în mai multe cuvinte despre mine

„Mă numesc Dana Pocea. Sunt actriță, editor, critic de teatru, autoare de eseuri și comentarii literare, doctorand în studii teatrale. M-am născut la 10 noiembrie 1971 într-o familie de aromâni în comuna dobrogeană Cogealac. Am absolvit Liceul nr. 8 din Constanța, iar în 1998 Facultatea de Teatru a Universității Hyperion din București, secția actorie, cu examenul de licență susținut la UNATC.

Debutez ca actriță la Teatrul Dramatic din Constanța în Penthesilea de Heinrich von Kleist în regia Cătălinei Buzoianu. Tot aici joc Mașa din Pescărușul în regia lui Alexa Visarion. Mă stabilesc, apoi, în Capitală unde evoluez în numeroase spectacole de succes.

Prima apariție e în Ceasornicăria Taus de Gellu Naum, în regia lui Mircea Marin. Urmează după aceea două piese de Eugen Ionescu, Pietonul și furia și Viitorul e în ouăîn regia lui Alexander Hausvater și respectiv Mihai Măniuțiu, în cadrul unui proiect inițiat de Theatrum Mundi care își propunea să realizeze în timp o integrală a operei marelui dramaturg. Sunt distribuită, de asemenea, în numeroase scrieri de dramaturgi români contemporani precum Cronica unui răsărit de soare avortat de Matei Vișniec, Beethoven cântă din pistol de Mircea M. Ionescu, Pantofi de damă de George Astalos, Râul de bâlci de Ioana Crăciun ș.a.

În fiecare dintre spectacolele menționate am șansa ca între parteneri să se afle actori cu o experiență scenică prestigioasă: Ion Lucian, Tamara Buciuceanu, Marius Bodochi, Constantin Cojocaru, George Ivașcu etc. După premiera cu Ceasornicăria Tausun amănunt demn de reținut, e faptul că am devenit o apropiată a familiei Naum. Atât fabulosul poetul, cât și soția acestuia, doamna Ligia, de fiecare dată când îi vizitam, și asta se întâmpla în ultimii lor ani de viață aproape săptămânal, îmi spuneau Melany, botezând-mă cu numele personajului pe care l-am interpretat. Un loc aparte în prestațiile mele actoricești îl ocupă Zița din O noapte furtunoasă în regia lui Toma Enache. Aici numeroase replici le rostesc în aromână. Acest spectacol, beneficiind de o echipă de interpreți remarcabilă, Maria Teslaru, Claudiu Bleonț, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu etc., a parcurs și un itinerar internațional impresionant: Spania (Santiago de Compostela), Albania (Tirana), Ungaria (Gyula), Macedonia (Bitola și Scopie) și SUA (Charlotte și Washington).

Din 2003 sunt și consilier la Editura Palimpsest. Am citit de-a lungul anilor, astfel, sute de cărți, manifestând constant exigență atât asupra calității lor, cât și asupra condițiilor de tipărire, iar la foarte multe dintre ele am executat și coperta. În 2016 public în Luceafărul de dimineață prima cronică teatrală și devin pentru câțiva ani buni titular de rubrică. În semn de apreciere am fost distinsă cu unul dintre Premiile de debut acordate anual de revista în care mi-am făcut ucenicia de critic de teatru. În România literară, Viața Românească, Neuma public frecvent eseuri pe teme teatrale și literare. Din 2020 pășesc în casă nouă și comentariile despre fenomenul teatral (cronicile la spectacole) îmi sunt găzduite cu generozitate lunar pe o pagină de revistă în Contemporanul.

Adaug la cele de mai sus faptul că vorbesc două limbi de circulație: franceza și spaniola. În ceea ce privește engleza mă aflu, din păcate, într-o etapă de inițiere.”

(Foto – Dana Pocea)

Prezentare Diana Maria CHIȚOI

„Numele meu este Diana Maria CHIȚOI, sunt arădeancă, absolventă a Universității Babeș- Bolyai din Cluj – Napoca, Facultatea de Drept și în prezent sunt avocat în Baroul Arad, cu o vechime de peste 20 de ani în domeniu. Am hotărât să îmbrățișez această profesie fiind fascinată încă din tinerețe de ideea de justiție și de apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, având în vedere că personalități ale umanității au fost mari avocați pledanți. Sunt o persoană receptivă la nou, orientată spre soluții simple și corecte. Activitatea profesională mi-a oferit ocazia să cunosc cele mai diferite tipuri de personalități, de caractere și de situații, unele incredibile dar care necesitau rezolvări imediate și legale. Am avut ocazia să învăț multe, cunoscând oameni excepționali, fascinanți ca interlocutori, precum și de la persoane care au constituit veritabile contraexemple, ambele categorii constituind pentru mine puncte de reper în elaborarea propriului meu orizont de așteptare profesională.

Ca urmare a acestor interacțiuni, am decis să mă specializez într-un domeniu relativ nou, și anume medierea, ca alternativa la soluționarea litigioasă a problemelor, fiind acreditată ca mediator. De asemenea, sunt înscrisă în Tabelul Arbitrilor Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad.

Sunt onorată că, prin vot secret, cei aproape 400 de colegi din cadrul Baroului Arad m-au ales să îi reprezint alături de ceilalți 9 avocați consilieri din cadrul Consiliului Baroului Arad, organul de conducere al profesiei noastre. Interesul meu profesional constant s-a manifestat de-a lungul anilor, prin pledoarii pro sau contra, fortificate printr-o minuțioasă documentare. Urmare a faptului că legislația românească a fost într-o continuă modificare și transformare în ultimii 30 de ani, precizez că pentru mine conectarea la sistemul juridic românesc și european a constituit și constituie o profesiune de credință.

Mărturisesc că, dincolo de profesia mea cotidiană, interesul meu constant rămâne marile culturi și civilizații ale lumii, la care mi-am dorit întotdeauna să ajung prin lecturi și prin călătorii sau contacte nemijlocite. Așa se explică aderarea mea firească și cu sinceritate la Forumul Prieteniei și Colaborării Româno- Chineze, știindu-se faptul că în discuție este o cultură și o civilizație de peste 6000 de ani. Pe de altă parte, apreciez scopul și obiectivele acestei asociații, propunându-mi, alături de colegii mei, să contribui cu modesta mea expertiză, la sprijinirea tuturor celor pentru care performanța constituie un mod de existență.

Este important să precizez că îmi propun să sprijin demersurile privind colaborarea pe varii planuri între cele două țări și popoare aflate într-o reală prietenie de peste șapte decenii.

(Foto – Diana Chițoi)

Ca de fiecare dată, alături de Forum au fost și doamnele de la Asociația Con Brio

„Este o bucurie imensă că şi doamnele de la Con Brio au intrat în Forum. Faptul că doamna Dana Pocea a acceptat să devină vicepreşedinte al Forumului mă încântă de-a dreptul, pentru că am admirat-o de când am cunoscut-o. Despre doamna Diana Chiţoi, pot să spun că nu era decât o chestiune de timp să ni se alăture, având în vedere că este de mult timp o prietenă apropiată, atât a Forumului, cât şi a Asociaţiei Con Brio” – Ana – Maria Dragoș, președintele Asociației Con Brio.

O avocată şi o actriţă, membre ale Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze. Diana Maria Chiţoi şi Dana Pocea au cariere de succes!

 

Prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, a fost cea care le-a prezentat pe cele două.

„Doamna Dana Pocea este un om extrem de serios, sobru, modest, un model al generaţiei sale. Pentru că este o profesionistă desăvârşită am invitat-o să fie membru fondator şi vicepreşedinte al Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze şi urmează să ne reprezinte la Bucureşti. Este un moment de referinţă în devenirea Forumului nostru. Diana Maria Chiţoi este o femeie cu o personalitate puternică pentru care ideea de dreptate constituie o profesiune de credinţă, o doamnă care reuşeşte să se manifeste cu profesionalism într-un domeniu atât de dificil cum este cel al Justiţiei”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ. Diana

Cine este Diana Maria CHIȚOI

Absolventă a Universității Babeș- Bolyai din Cluj – Napoca, Facultatea de Drept și în prezent  avocat în Baroul Arad, cu o vechime de peste 20 de ani în domeniu.

„Am hotărât să îmbrățișez această profesie fiind fascinată încă din tinerețe de ideea de justiție și de apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, având în vedere că personalități ale umanității au fost mari avocați pledanți. Sunt o persoană receptivă la nou, orientată spre soluții simple și corecte. Activitatea profesională mi-a oferit ocazia să cunosc cele mai diferite tipuri de personalități, de caractere și de situații, unele incredibile dar care necesitau rezolvări imediate și legale. Am avut ocazia să învăț multe, cunoscând oameni excepționali, fascinanți ca interlocutori, precum și de la persoane care au constituit veritabile contraexemple, ambele categorii constituind pentru mine puncte de reper în elaborarea propriului meu orizont de așteptare profesională.

Ca urmare a acestor interacțiuni, am decis să mă specializez într-un domeniu relativ nou, și anume medierea, ca alternativa la soluționarea litigioasă a problemelor, fiind acreditată ca mediator. De asemenea, sunt înscrisă în Tabelul Arbitrilor Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad.

Sunt onorată că, prin vot secret, cei aproape 400 de colegi din cadrul Baroului Aradm-au ales să îi reprezint alături de ceilalți 9 avocați consilieri din cadrul Consiliului Baroului Arad, organul de conducere al profesiei noastre.

Interesul meu profesional constant s-a manifestat de-a lungul anilor, prin pledoarii pro sau contra, fortificate printr-o minuțioasă documentare. Urmare a faptului că legislația românească a fost într-o continuă modificare și transformare în ultimii 30 de ani, precizez că pentru mine conectarea la sistemul juridic românesc și european a constituit și constituie o profesiune de credință. 

Mărturisesc că, dincolo de profesia mea cotidiană, interesul meu constant rămâne marile culturi și civilizații ale lumii, la care mi-am dorit întotdeauna să ajung prin lecturi și prin călătorii sau contacte nemijlocite. Așa se explică aderarea mea firească și cu sinceritate la Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, știindu-se faptul că în discuție este o cultură și o civilizație de peste 6000 de ani. Pe de altă parte, apreciez scopul și obiectivele acestei asociații, propunându-mi, alături de colegii mei, să contribui cu modesta mea expertiză, la sprijinirea tuturor celor pentru care performanța constituie un mod de existență.

Este important să precizez că îmi propun să sprijin demersurile privind colaborarea pe varii planuri între cele două țări și popoare aflate într-o reală prietenie de peste șapte decenii”, este prezentarea avocatei din Arad.

Dana Pocea nu a fost prezentă la întâlnirea de astăzi de la Forum, însă a trimis un cuvânt de salut, care a fost citit de către Ramona Pantea, membră a Asociaţiei Con Brio:

„Regret că nu sunt împreună cu Dumneavoastră!  Desigur,  fizic nu sunt, căci cu mintea și inima vă sunt alături, vă ascult cu atenție gândurile și întrebările! Asta pentru căForumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chinezereprezintă pentru mine, în ale cărui activități sunt implicată în calitate de vicepreședinte, nu numai un reper care onorează, ci și un act de conștiință și responsabilitate profesională, încât tot ceea ce-mi doresc e să fiu permanent o prezență cu inițiative și idei, fiind conștientă că îmi asum un rol ce presupune muncă și dăruire.  Nu mă îndoiesc însă că,sprijinită de un președinte de anvergura și dinamismul doamnei Lizica Mihuț, voi avea parte nu numai de satisfacții, dar și ceea ce învăța.Între multiplele atribuții, consider căForumulo are și pe aceea, extremde importantă, de a fi o fereastră larg deschisă către valorile spirituale ce atestă identitatea unui popor.Mărturisesc că sunt o pasionată de literatura chineză și spectacolul de teatru chinez de la originile lor milenare și până în contemporaneitate. Ambele arte, atât prin experiența teatrală deținută, cât și prin cea de editor,au deci tangențe profunde cuaria mea de competență. Deja am în vedere o serie de proiecte (alcătuiri de antologii, inițieri de dezbateri, editarea unei reviste cu două apariții pe an etc.) pe care sper să le realizez în măsura în care voi dispune și de sursele financiare necesare. De două lucruri pot spune că sunt sigură în realizarea a ceea ce-mi propun. Că nu mă voi da înapoi de la niciun efort și că mă voi bucura de sprijinul soțului meu Ion Cocora.Închei cu emoție puținele mele cuvinte pe care mi-ar fi făcut mare plăcere să le rostesc direct, dorindu-vă sănătate și să priviții cu optimism spre ceea ce ne-am propus să înfăptuim”.

Cine este Dana Pocea

Actriță, editor, critic de teatru, autoare de eseuri și comentarii literare, doctorand în studii teatrale.

„M-am născut la 10 noiembrie 1971într-o familie de aromâni  în comuna dobrogeană Cogealac. Am absolvit Liceul nr. 8 din Constanța, iar în 1998 Facultatea de Teatru a Universității Hyperion din București,  secția actorie, cu examenul de licență susținut la UNATC. Debutez ca actriță la Teatrul Dramatic din Constanța în Penthesilea de Heinrich von Kleist în regia Cătălinei Buzoianu. Tot aici joc Mașa din Pescărușul în regia lui Alexa Visarion. Mă stabilesc, apoi, în Capitală unde evoluez în numeroase spectacole de succes.

Prima apariție e în Ceasornicăria Taus de Gellu Naum, în regia  lui Mircea Marin.Urmează după aceea două piese de Eugen Ionescu, Pietonul și furia și Viitorul e în ouă, în regia lui Alexander Hausvater și respectiv Mihai Măniuțiu,în cadrul unui proiect inițiat de Theatrum Mundi care își propunea să realizeze în timp o integrală a operei marelui dramaturg. Sunt distribuită, de asemenea,  în numeroase scrieri de dramaturgi români contemporani precum Cronica unui răsărit de soare avortat de Matei Vișniec, Beethoven cântă din pistol de Mircea M. Ionescu, Pantofi de damă de George Astalos, Râul de bâlci de Ioana Crăciun ș.a. În fiecare dintre spectacolele menționate am șansa ca între parteneri să se afle actori cu o experiență scenică prestigioasă: Ion Lucian, Tamara Buciuceanu, Marius Bodochi, Constantin Cojocaru, George Ivașcu etc. După premiera cu Ceasornicăria Taus, un amănunt demn de reținut, e faptul că am devenit o apropiată a familiei Naum. Atât fabulosul poetul, cât și soția acestuia, doamna Ligia, de fiecare dată când îi vizitam, și asta se întâmpla în ultimii lor ani de viață aproape săptămânal, îmi spuneau Melany, botezând-mă cu numele personajului pe care l-am interpretat. Un loc aparte în prestațiile mele actoricești îl ocupă Zița din O noapte furtunoasă în regia lui Toma Enache. Aici numeroase replici le rostesc în aromână. Acest spectacol, beneficiind de o echipă de interpreți remarcabilă, Maria Teslaru, Claudiu Bleonț, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu etc., a parcurs și un itinerar internațional impresionant: Spania (Santiago de Compostela), Albania (Tirana), Ungaria (Gyula), Macedonia  (Bitola și Scopie) și SUA (Charlotte și Washington).

Din 2003 sunt și consilier la Editura Palimpsest. Am citit de-a lungul anilor, astfel, sute de cărți, manifestând constant exigență atât asupra calității lor, cât și asupra condițiilor de tipărire, iar la foarte multe dintre ele am executat și coperta. În 2016 public în Luceafărul de dimineațăprima cronică teatrală și devinpentru câțiva ani buni titular de rubrică. În semn de apreciere am fost distinsă cu unul dintre Premiile de debut acordate  anual de revista în care mi-am făcut ucenicia de critic de teatru. În România literară, Viața Românească, Neuma public frecvent eseuri pe teme teatrale și literare. Din 2020 pășesc în casă nouă și comentariile despre fenomenul teatral (cronicile la spectacole) îmi sunt găzduite cu generozitate lunar  pe o pagină de revistă în Contemporanul.

Adaug la cele de mai sus faptul că vorbesc două limbi de circulație: franceza ș spaniola. În ceea ce privește engleza mă aflu, din  păcate, într-o etapă de inițiere”, este prezentarea actriţei.

Precizăm că membrele Asociaţiei Con Brio, pe care o conduce Ana-Maria Dragoş, fac parte acum şi din Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze.

„Este o bucurie imensă că şi doamnele de la Con Brio au intrat în Forum. Faptul că doamna Dana Pocea a acceptat să devină vicepreşedinte al Forumului mă încântă de-a dreptul, pentru că am admirat-o de când am cunoscut-o. Despre doamna Diana Chiţoi, pot să spun că nu era decât o chestiune de timp să ni se alăture, având în vedere că este de mult timp o prietenă apropiată, atât a Forumului, cât şi a Asociaţiei Con Brio”, a declarat  Ana-Maria Dragoş.

 

Excelență și profesionalism la Forumul Româno-Chinez

aradon.ro, Andreea Pintea, 23 noiembrie 2021 

Două nume de excepție au intrat în rândul membrilor Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze: Diana Maria Chițoi și Dana Pocea.

Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze îşi prezintă membrele; astăzi, Diana Maria Chiţoi şi Dana Pocea

 
Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze îşi prezintă membrele; astăzi, Diana Maria Chiţoi şi Dana Pocea
Ca de fiecare dată, oficiile de gazdă au fost făcute de prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, care le-a făcut o scurtă prezentare. „Doamna Dana Pocea este un om extrem de serios, sobru, modest, un model al generaţiei sale. Pentru că este o profesionistă desăvârşită am invitat-o să fie membru fondator şi vicepreşedinte al Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze şi urmează să ne reprezinte la Bucureşti. Este un moment de referinţă în devenirea Forumului nostru”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ. Referindu-se la avocatul Diana Maria Chiţoi, preşedintele Forumului a spus: „Este o femeie cu o personalitate puternică pentru care ideea de dreptate constituie o profesiune de credinţă, o doamnă care reuşeşte să se manifeste cu profesionalism într-un domeniu atât de dificil cum este cel al Justiţiei. A fost aleasă în Consiliul de Conducere al Baroului Arad şi trebuie spus, precum în cultura chineză, că aprecierile sunt cu atât mai importante cu cât sunt venite de la confraţi.”

Avocat cu vechime

În continuare, Diana Chiţoi s-a prezentat în câteva cuvinte. „Sunt arădeancă, absolventă a Universității Babeș- Bolyai din Cluj – Napoca, Facultatea de Drept și în prezent sunt avocat în  Baroul Arad, cu o vechime de peste 20 de ani în domeniu.

Am hotărât să îmbrățișez această profesie fiind fascinată încă din tinerețe de ideea de justiție și de apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, având în vedere că personalități ale umanității au fost mari avocați pledanți. Sunt o persoană receptivă la nou, orientată spre soluții simple și corecte. Activitatea profesională mi-a oferit ocazia să cunosc cele mai diferite tipuri de personalități, de caractere și de situații, unele incredibile dar care necesitau rezolvări imediate și legale. Am avut ocazia să învăț multe, cunoscând oameni excepționali, fascinanți ca interlocutori, precum și de la persoane care au constituit veritabile contraexemple, ambele categorii constituind pentru mine puncte de reper în elaborarea propriului meu orizont de așteptare profesională.

Ca urmare a acestor interacțiuni, am decis să mă specializez într-un domeniu relativ nou, și anume medierea, ca alternativa la soluționarea litigioasă a problemelor, fiind acreditată ca mediator. De asemenea, sunt înscrisă în Tabelul Arbitrilor Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad.

Sunt onorată că, prin vot secret, cei aproape 400 de colegi din cadrul Baroului Arad m-au ales să îi reprezint  alături de ceilalți 9 avocați consilieri din cadrul Consiliului Baroului Arad, organul de conducere al profesiei noastre.

Interesul meu profesional constant s-a manifestat de-a lungul anilor, prin pledoarii pro sau contra, fortificate printr-o minuțioasă documentare. Urmare a faptului că legislația românească a fost într-o continuă modificare și transformare în ultimii 30 de ani, precizez că pentru mine conectarea la sistemul juridic românesc și european a constituit și constituie o profesiune de credință. 

Mărturisesc că, dincolo de profesia mea cotidiană, interesul meu constant rămâne marile culturi și civilizații ale lumii, la care mi-am dorit întotdeauna să ajung prin lecturi și prin călătorii sau contacte nemijlocite. Așa se explică aderarea mea firească și cu sinceritate la Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, știindu-se faptul că în discuție este o cultură și o civilizație de peste 6000 de ani. Pe de altă parte, apreciez scopul și obiectivele acestei asociații, propunându-mi, alături de colegii mei, să contribui cu modesta mea expertiză, la sprijinirea tuturor celor pentru care performanța constituie un mod de existență.

Este important să precizez că îmi propun să sprijin demersurile privind colaborarea pe varii planuri între cele două țări și popoare aflate într-o reală prietenie de peste șapte decenii”, a spus Diana Maria Chiţoi.

„Cuvânt în mai multe cuvinte despre mine”

Având în vedere că aflându-se la Bucureşti, Dana Pocea nu a putut fi prezentă la întâlnirea cu presa arădeană, Ramona Pantea, membră a Asociaţiei Con Brio, a dat citire mesajului pe care aceasta l-a transmis arădenilor, mesaj intitulat sugestiv: „Cuvânt în mai multe cuvinte despre mine”, pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează.

„Mă numesc Dana Pocea. Sunt actriță, editor, critic de teatru, autoare de eseuri și comentarii literare, doctorand în studii teatrale. M-am născut la 10 noiembrie 1971 într-o familie de aromâni  în comuna dobrogeană Cogealac. Am absolvit Liceul nr. 8 din Constanța, iar în 1998 Facultatea de Teatru a Universității Hyperion din București,  secția actorie, cu examenul de licență susținut la UNATC. Debutez ca actriță la Teatrul Dramatic din Constanța în Penthesilea de Heinrich von Kleist în regia Cătălinei Buzoianu. Tot aici joc Mașa din Pescărușul în regia lui Alexa Visarion. Mă stabilesc, apoi, în Capitală unde evoluez în numeroase spectacole de succes. Prima apariție e în Ceasornicăria Taus de Gellu Naum, în regia  lui Mircea Marin. Urmează după aceea două piese de Eugen Ionescu, Pietonul și furia și Viitorul e în ouă, în regia lui Alexander Hausvater și respectiv Mihai Măniuțiu, în cadrul unui proiect inițiat de Theatrum Mundi care își propunea să realizeze în timp o integrală a operei marelui dramaturg. Sunt distribuită, de asemenea,  în numeroase scrieri de dramaturgi români contemporani precum Cronica unui răsărit de soare avortat de Matei Vișniec, Beethoven cântă din pistol de Mircea M. Ionescu, Pantofi de damă de George Astalos, Râul de bâlci de Ioana Crăciun ș.a. În fiecare dintre spectacolele menționate am șansa ca între parteneri să se afle actori cu o experiență scenică prestigioasă: Ion Lucian, Tamara Buciuceanu, Marius Bodochi, Constantin Cojocaru, George Ivașcu etc. După premiera cu Ceasornicăria Taus, un amănunt demn de reținut, e faptul că am devenit o apropiată a familiei Naum. Atât fabulosul poetul, cât și soția acestuia, doamna Ligia, de fiecare dată când îi vizitam, și asta se întâmpla în ultimii lor ani de viață aproape săptămânal, îmi spuneau Melany, botezând-mă cu numele personajului pe care l-am interpretat. Un loc aparte în prestațiile mele actoricești îl ocupă Zița din O noapte furtunoasă în regia lui Toma Enache. Aici numeroase replici le rostesc în aromână. Acest spectacol, beneficiind de o echipă de interpreți remarcabilă, Maria Teslaru, Claudiu Bleonț, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu etc., a parcurs și un itinerar internațional impresionant: Spania (Santiago de Compostela), Albania (Tirana), Ungaria (Gyula), Macedonia  (Bitola și Scopie) și SUA (Charlotte și Washington). Din 2003 sunt și consilier la Editura Palimpsest. Am citit de-a lungul anilor, astfel, sute de cărți, manifestând constant exigență atât asupra calității lor, cât și asupra condițiilor de tipărire, iar la foarte multe dintre ele am executat și coperta. În 2016 public în Luceafărul de dimineață prima cronică teatrală și devin pentru câțiva ani buni titular de rubrică. În semn de apreciere am fost distinsă cu unul dintre Premiile de debut acordate  anual de revista în care mi-am făcut ucenicia de critic de teatru. În România literară, Viața Românească, Neuma public frecvent eseuri pe teme teatrale și literare. Din 2020 pășesc în casă nouă și comentariile despre fenomenul teatral  (cronicile la spectacole) îmi sunt găzduite cu generozitate lunar  pe o pagină de revistă în Contemporanul.

Adaug la cele de mai sus faptul că vorbesc două limbi de circulație: franceza și spaniola. În ceea ce privește engleza mă aflu, din  păcate, într-o etapă de inițiere.”

De altfel, Dana Pocea a transmis, tot prin intermediul Ramonei Pantea, şi un cuvânt de salut: „Regret că nu sunt împreună cu Dumneavoastră!  Desigur,  fizic nu sunt, căci cu mintea și inima vă sunt alături, vă ascult cu atenție gândurile și întrebările! Asta pentru că Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze reprezintă pentru mine, în ale cărui activități sunt implicată în calitate de vicepreședinte, nu numai un reper care onorează, ci și un act de conștiință și responsabilitate profesională, încât tot ceea ce-mi doresc e să fiu permanent o prezență cu inițiative și idei, fiind conștientă că îmi asum un rol ce presupune muncă și dăruire.  Nu mă îndoiesc însă că, sprijinită de un președinte de anvergura și dinamismul doamnei Lizica Mihuț, voi avea parte nu numai de satisfacții, dar și ceea ce învăța. Între multiplele atribuții, consider că Forumul o are și pe aceea, extrem de importantă, de a fi o fereastră larg deschisă către valorile spirituale ce atestă identitatea unui popor. Mărturisesc că sunt o pasionată de literatura chineză și spectacolul de teatru chinez de la originile lor milenare și până în contemporaneitate. Ambele arte, atât prin experiența teatrală deținută, cât și prin cea de editor, au deci tangențe profunde cu aria mea de competență. Deja  am în vedere o serie de proiecte (alcătuiri de antologii, inițieri de dezbateri, editarea unei reviste cu două apariții pe an etc.) pe care sper să le realizez în măsura în care voi dispune și de sursele financiare necesare. De două lucruri pot spune că sunt sigură în realizarea a ceea ce-mi propun. Că nu mă voi da înapoi de la niciun efort și că mă voi bucura de sprijinul soțului meu Ion Cocora. Închei cu emoție puținele mele cuvinte pe care mi-ar fi făcut mare plăcere să le rostesc direct, dorindu-vă sănătate și să priviții cu optimism spre ceea ce ne-am propus să înfăptuim.”

Membrele Asociaţiei Con Brio, acum şi din Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze

Potrivit celor declarate de Ana-Maria Dragoş, membrele Asociaţiei Con Brio, pe care o conduce, fac parte acum şi din Forumul Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze. „Este o bucurie imensă că şi doamnele de la Con Brio au intrat în Forum. Faptul că doamna Dana Pocea a acceptat să devină vicepreşedinte al Forumului mă încântă de-a dreptul, pentru că am admirat-o de când am cunoscut-o. Despre doamna Diana Chiţoi, pot să spun că nu era decât o chestiune de timp să ni se alăture, având în vedere că este de mult timp o prietenă apropiată, atât a Forumului, cât şi a Asociaţiei Con Brio”, a afirmat Ana-Maria Dragoş.

 

 

Dana Pocea și Diana Chițoi sunt noile membre ale Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze

Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze reprezintă pentru mine, în ale cărui activități sunt implicată în calitate de vicepreședinte, nu numai un reper care onorează, ci și un act de conștiință și responsabilitate profesională, încât tot ceea ce-mi doresc e să fiu permanent o prezență cu inițiative și idei, fiind conștientă că îmi asum un rol ce presupune muncă și dăruire. Nu mă îndoiesc însă că, sprijinită de un președinte de anvergura și dinamismul doamnei Lizica Mihuț, voi avea parte nu numai de satisfacții, dar și ceea ce învăța. Între multiplele atribuții, consider că Forumul o are și pe aceea, extrem de importantă, de a fi o fereastră larg deschisă către valorile spirituale ce atestă identitatea unui popor.

În imagine Dana Pocea

Mărturisesc că sunt o pasionată de literatura chineză și spectacolul de teatru chinez de la originile lor milenare și până în contemporaneitate. Ambele arte, atât prin experiența teatrală deținută, cât și prin cea de editor, au deci tangențe profunde cu aria mea de competență”, a declarat Dana Pocea.

Cea de-a doua membră este arădeanca Diana Chițoi, absolventă a Universității Babeș- Bolyai din Cluj – Napoca, Facultatea de Drept, iar în prezent avocat în Baroul Arad. Arădeanca Diana Chițoi, face parte din cei zece membri care conduc Consiliului Baroului Arad.

Mărturisesc că, dincolo de profesia mea cotidiană, interesul meu constant rămâne marile culturi și civilizații ale lumii, la care mi-am dorit întotdeauna să ajung prin lecturi și prin călătorii sau contacte nemijlocite. Pe de altă parte, apreciez scopul și obiectivele acestei asociații, propunându-mi, alături de colegii mei, să contribui cu modesta mea expertiză, la sprijinirea tuturor celor pentru care performanța constituie un mod de existență”, a declarat arădeanca Diana Chițoi, la oficializarea postului.

EXPOZIȚII DE ANVERGURĂ la Galeria Nationala De Arte Delta Arad.

EXPOZIȚII DE ANVERGURĂ (pictură, sculptură, grafică) la BIENALA Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala ARAD, la Galeriile DELTA și ALFA, precum și la SALA “OVIDIU MAITEC” a Muzeului județean.

Moderator: entuziastul și laboriosul DUMITRU ȘERBAN. Invitat: Decanul Facultății de design din cadrul UNIVERSITĂȚII de VEST din TIMIȘOARA.

Efortul organizatorilor este uriaș. BINEMERITATE FELICITĂRI TUTUROR !!!

Instituții de stat nevolnice în fața imposturii academice a plagiatoarei Ramona Lile

Brindusa Armanca | REVISTA 22 | 09.11.2021

La Universitatea din Arad încă patronează rectorița dovedită plagiatoare pentru că instituțiile statului – CEMU – trag de timp în loc să rezolve cazul.

 
După ce Consiliul Național de Etică a demonstrat cazul grav de plagiat multiplu al Ramonei Lile, încă rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, iar Ministerul Educației i-a aplicat sancțiunile degradării academice și interdicții pe 5 ani, urma ca alt organism, Consiliul de Etică a Managementului Universitar-CEMU, să răspundă la întrebarea dacă plagiatoarea mai putea rămâne în fruntea instituției ca rector.

Între timp, Ramona Lile a apelat la justiție în mai multe procese. Cererile de suspendare a sancțiunilor le-a pierdut. Solicitările de anulare a hotărârilor de sancționare ale CNECSDTI și ale Ministerului Educației au fost contopite în dosarul 815/59/2021 al Curții de Apel Timișoara cu nou termen de judecată în 18 noiembrie. Lile a târât și universitatea în acest proces, solicitând ca instituția să îi plătească serviciile avocațiale. Amintim că doamna Lile a dus acasă peste 7.500 de euro lunar din banii publici, conform declarației sale de avere pe anul trecut.

CEMU s-a pitit sub masă

Șase luni i-au trebuit CEMU să ia o decizie „curajoasă”: suspendarea cazului până la finalizarea proceselor. N-ar fi riscat nimic, fiindcă hotărârile CEMU, organism consultativ în subordinea Ministerului Cercetării, sunt doar propuneri remise ministrului educației, care va emite decizia de revocare a rectoriței.

„Am luat această decizie pentru a nu influența instanța”, a motivat Flavius Baias, vicepreședintele CEMU, de altfel, un reputat profesor de drept. În plus, CEMU a făcut o solicitare către CSM pentru un punct de vedere dacă practica suspendării este justificată, fără o bază legală.

De ce a durat atât de mult „procedura”? Fiindcă audierile au mers greu, mereu amânate de doamna rector și acoliții pe diverse pretexte. Dl Baias ne-a asigurat că președintele CEMU, Ciprian Preda, angajat la UAV din 2017 ca administrator patrimoniu cu jumătate de normă, s-a recuzat pentru a nu fi în incompatibilitate.

În orice caz, e cel puțin interesant cum poate fi Ciprian Preda concomitent conferențiar titular la Universitatea de Vest din Timișoara, administrator patrimoniu la UAV Arad, funcție administrativă nedidactică, unde ar trebui să semneze zilnic condica, conferențiar titular la Universitatea Dunărea de Jos Galați, conform investigației Edupedu și, în fine, președinte CEMU.

Cercetările revistei 22 arată că dl Preda nu s-a suspendat niciodată din funcția administrativă de la UAV, nici în perioada cât a fost secretar de stat în Ministerul Cercetării la București între 2017 și 2019, ci a încasat liniștit banii pentru care în mod clar nu a putut să fie prezent la muncă la Arad.

Curtea de Conturi stimulează falsul?

Însă, iată că după 8 ani de absență, Curtea de Conturi s-a decis să poposească și la UAV Arad, în timp ce la alte universități face control de fond la maximum 2-3 ani. Nu știm ce au găsit cei doi inspectori după controlul de o lună, dar suntem surprinși de un aspect semnalat revistei de mai multe cadre didactice din universitate. Inspectorii au cerut să li se prezinte condicile de prezență ale profesorilor. Și au dat un termen larg, de 3 zile.

De menționat că la UAV Arad, cadrele didactice nu au condică de prezență, cum au serviciile administrative, ci o fișă de activitate care se completează lunar. Acesteia i se asociază un registru care se semnează la poartă, dacă orele se țin fizic. În loc să fie prezentate aceste documente, toate cadrele didactice au fost mobilizate de urgență să semneze condici inventate pe ani în urmă, până au făcut scurtă la mână. Ceea ce miroase a fals în acte publice, la care au colaborat cu voioșie conducerea UAV, profesorii prin accept și inspectorii Curții de Conturi.

Vom vedea dacă au fost investigate sutele de ore la plata cu ora de care s-au bucurat în schimbul tăcerii absolute mulți profesori de la UAV Arad, în condițiile în care în săli bate vântul, iar cursurile online sunt incerte.

Akademos, dat de pomană

UAV Arad are în proprietate hotelul Akademos, perfect dotat de fosta conducere cu o investiție importantă. Are camere cu unul sau două paturi cu mobilier nou, sală de mese tip restaurant, bucătărie dotată cu tot ce trebuie. În 2020, hotelul a fost pur și simplu dăruit unei asociații obscure, fondată în 2019 sub numele de CITAR, condusă de Geanina Ignuța, nevastă de polițist din Arad, membră PSD și totodată consilier juridic bine plătit de UAV.

Akademos a devenit casă de bătrâni unde tariful de persoană începe de la 3.000 de lei pe lună, printr-un contract de comodat încheiat pe 10 ani între UAV și CITAR. Prin contract, organizația nu returnează nimic universității, dar universitatea plătește reparații și îmbunătățiri.

Nu știm dacă inspectorii Curții de Conturi au avut în vedere această suspectă afacere, care miroase a corupție sau cel puțin a deturnare de fonduri. Vom vedea când apare raportul. Dar, cum lăcomia e mare, auzim de la presa locală că se prospectează transformarea unui spațiu de la parterul/demisolul hotelului într-o bănoasă pizzerie, în beneficiul unor marcanți membri de partid. De data aceasta, Partidul Puterii Umaniste al lui Dan Voiculescu.

Scrisoare de mulțumire din partea AMBASADEI CHINEI în ROMÂNIA pentru Lansarea Cărții despre Cultura și Civilizația Chineză

Critic Arad, 30 octombrie 2021

Pe adresa Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze a sosit o scrsoare de mulțumire adresată președintelui acesteia, prof. univ. dr. Lizica Mihuț pentru organizarea imecabilă a evenimentului prilejuit de Lansarea  Cărții despre Cultura și Civilizația Chineză, care a avut loc în Sala Ferdinand a Primăriei din Arad pe 21 octombrie. 
Excelența_sa Doamna Jiang Yu, ambasadoarea R.P. Chineze la Bucureșt transmite clar că asigură „sprijin al Ambasadei Chinei pentru orice inițiativă și oportunitate de cooperare” autorităților Aradului – o afirmație clară în ceea ce privește intențiile gigantului asiatic în zona noastră.

TEXT INTEGRAL

„ADRESĂ de MULȚUMIRE de la AMBASADA CHINEI  în ROMÂNIA”                                                

祁欣宇

Stimată doamnă Mihuț,

Bună ziua!

Vă adresează, Doamna Ambasador Jiang Yu, cele mai alese felicitări pentru marele  succes al evenimentului minunat, Lansarea  Cărții despre Cultura și Civilizația Chineză, care a avut loc în Sala Ferdinand a Primăriei din Arad pe 21 octombrie. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit mulțumirea Doamnei Ambasador pentru contribuțiile dumneavoastră la această  activitate excelentă, prețuirea și prietenia noastră tradițională.

Vă asigurăm, de întregul nostru sprijin al Ambasadei Chinei pentru orice inițiativă și oportunitate de cooperare și ne exprimăm speranța că prietenia noastră tradițională va continua să se dezvolte și să se promoveze.

Vă rog să le transmiteți, Domnului Toth Csaba, prefectul județului Arad, Domnului Iustin Cionca, Președintele Consiliului județean, Domnului Călin Bibarț, Primarul Aradului, Domnului Lazăr Faur, Viceprimarul Aradului, și celorlalți participanți, mulțumirea noastră frumoasă pentru prezența la acest eveniment și pentru sprijin privind promovarea relațiilor dintre țările noastre.

Cele mai calde urări de fericire și sănătate pentru dumneavoastră!

Cu deosebită considerație,

Qi Xinyu

Atașat | Ambasada R.P. Chineze în România