Rep.: Mulți dintre cei care ne citesc sunt surprinși de atitudinea dvs. În fond, dvs. ați angajat-o pe Ramona Lile ca secretară și apoi ați promovat-o cadru didactic. Ce vă deranjează atât de mult acum, față de anii precedenți?

L.M.: Ceea ce se întâmplă depășește propria mea imaginație. Sunt un om creativ și totuși ceea ce a făcut Ramona Lile este extrem de grav și dincolo de orice strategie firească de devenire în profesie. În Universități, nu numai în Universitatea „Aurel Vlaicu”, sunt cadre didactice care într-o viață de om la catedră nu au reușit să publice poate nici 10% din cât și-a însușit Ramona Lile prin co-semnătură, de fapt o „operă științifică” întreagă, una care acoperă domenii de cercetare dintre care unele sunt total diferite.

Rep.: Colegii și chiar dvs. nu știați despre această așa-zisă „operă științifică” a Ramonei Lile?

L.M.: Nici în visele mele cele mai îndrăznețe nu credeam că Ramona Lile este în stare să își asume  prin co-semnătură 19 studii ISI și ISI Proceeding.

Rep.: Vă rog să detaliați pentru numeroșii membri ai rețelelor de socializare pe care apare acest articol, explicând ce înseamnă reviste ISI și ISI Proceeding.

L.M.: Să promovezi în ierarhia academică trebuie să publici în reviste cu factor de impact. Gândiți-vă că în România reviste ale Academiei Române sau ale unor Universități de mare tradiție au factor de impact foarte mic sau chiar zero. De exemplu, revista „Amfiteatru Economic” a Academiei de Științe Economice din București (ASE) are deocamdată factorul de impact zero. Or, Ramona Lile a co-semnat alături de personalități în domeniul lor de activitate științifică, dar care nu este și al rectorului UAV, studii în reviste ISI românești cu factor de impact până la 1,065 și în reviste ISI străine cu factor de impact până la 2,884.

Rep.: La ce reviste românești și străine vă referiți?

L.M.: De exemplu, Ramona Lile a publicat în revista românească „Notuale Botanicae Horti Agrobotanici”, din Cluj Napoca, o revistă cu factor de impact 0,590, precum se vede, în domeniile botanică și horticultură, domenii care presupun o activitate de cercetare științifică pe teren și la Cluj, ori Ramona Lile, din biroul de rector, nu putea elabora nici măcar un plan managerial într-un domeniu care îi este străin. De asemenea „a publicat” în „Revista de Chimie”, cu factor de impact 0,810 sau în Revista „Ingineria Mediului și Management din Iași”, cu factor de impact 1,65. Observați, sunt domenii dincolo de o pregătire științifică minimă a fostei secretare devenită cadru didactic universitar.

Rep.: Și în reviste străine cu factor de impact se regăsește Ramona Lile în domeniile sale de „competență”?

L.M.: Gândiți-vă că Ramona Lile „colaborează” la reviste străine cu un mare factor de impact. De exemplu „Journal of Biotehcnology”, cu factor de impact 2,884, sau „Sustainability”, cu factor de impact 0,92.

Rep.: Înțeleg că Ramona Lile are șapte studii ISI și 12 ISI Proceeding, în total 19. Câte asemenea lucrări sunt necesare pentru promovarea ca profesor universitar în domenii care se regăsesc în specializările Universității „Aurel Vlaicu”?

L.M.: Să ajungi profesor universitar în domeniul Științe Economice sunt necesare patru studii în reviste cu factor de impact mai mare decât zero, studii publicate de-a lungul unei întregi vieți academice; în domeniul Inginerie Industrială și Management sunt necesare opt ISI sau ISI Proceeding; în domeniul Inginerie Alimentară sunt obligatorii șase ISI, ca să dau doar câteva exemple.

Rep.: Sunt acceptate atât de greu studiile științifice în aceste reviste cotate ISI și ISI Proceeding?

L.M.: Da, este extrem de greu să publici în aceste reviste. Se așteaptă și un an, doi, chiar trei, să primești un răspuns care poate fi o acceptare cu anume completări sau poate fi chiar o respingere. De aceea sunt colegi extrem de serioși, riguroși, cu contribuții importante în domeniul lor de activitate academică, care nu reușesc să publice în reviste cu factor de impact.

Rep.: Abia acum înțeleg profunda dvs. nemulțumire. Este nedrept în primul rând față de proprii tăi colegi care trudesc o viață întreagă și nu reușesc să publice nici pe departe o „operă” ca Ramona Lile.

L.M.: Desigur, niciunul dintre colegii din Universitatea „Aurel Vlaicu” sau din alte Universități nu și-au întemeiat cariera științifică pe o asemenea impostură ca Ramona Lile. Îmi propun să trimit spre analiză în toate universitățile din România (după încheierea alegerilor pentru funcția de rector), la Ministerul Educației și Cercetării Științifice, precum și la Comisia Europeană(Research and Innovation), acest caz de impostură academică pentru ca să nu se mai întâmple niciodată în spațiul nostru „mioritic” universitar un asemenea demers care acoperă de rușine mediul academic românesc, și nu numai.

Rep.: Vă rog, în finalul acestui interviu, să acceptați publicarea unei note în care să se regăsească toate aceste studii ISI și ISI Proceeding, pentru ca cititorii noștri să poată singuri descoperi aceste „contribuții” ale Ramonei Lile.

L.M.: Desigur, cu precizarea că Nota cuprinde numai studiile din aceste reviste, nu și din celelalte, publicate în alte numeroase reviste în țară și în străinătate.

În rest să auzim numai de bine!

Lista revistelor ISI și ISI Proceeding în care „a publicat” Ramona Lile

Ramona Lile, o secretară ajunsă rector în zece ani (III)„Colaborarea științifică” în domenii diferite a Ramonei Lile cu 53 de cadre didactice din 13 universități din țară și din străinătate