Fără îndoială, toate proiectele sunt importante și cele mari și cele mici. Și cele de milioane de euro și cele care înseamnă o finanțare redusă, pentru că dincolo de fondurile ce vin spre universitate și care sunt foarte importante în sine, un proiect național sau internațional reprezintă acumularea unei expertize pe care se pot construi noi proiecte. Ca să ajungă să fie cooptată în calitate de coordonator prof. univ. dr. Gabriela Kelemen a trebuit să se facă cunoscută, astfel că și-a autofinanțat participarea la sesiuni științifice internaționale în urma cărora, demonstrându-și profesionalismul, a fost invitată să facă parte din proiectul KA 2, Erasmus+, SPSM -2014-1-LU01-KA200-000036, Angajabilité en Europe. Este un proiect ce reunește specialiști din cinci țări: Luxemburg (LIH), Elveția (Trajets), Belgia (Article 23), Franța (Agapsy) și România prin Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad, Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială. Este un proiect ce are în atenție sănătatea publică și sănătatea mintală, angajabilitatea în Europa: nevoi urgente de formare, integrare socială, angajabilitate, iar ca obiectiv principal îmbunătățirea practicii profesioniștilor pentru a ajuta integrarea socială și ocupațională pe piața forței de muncă a persoanelor care suferă de tulburări psihice: „Îmbunătățirea abilităților și practicilor părților interesate în vederea angajării”.
Derulat pe o perioadă de 36 luni (01.09.2014-31.08.2017) și având un buget de 35 996 €, proiectul presupune întâlniri transnaționale, seminarii de formare, producții intelectuale, conferințe, prin care se realizează un real transfer de expertiză într-un domeniu în care România se află încă la început de drum, iar legislația, cu evidență, deficitară privind integrarea socială a persoanelor care suferă de tulburări psihice. Directorul de proiect, Laurence Fond-Harmant, binecunoscuta cercetătoare în cadrul institutului luxemburghez, (Luxemburg Institute of Helth), cu rezultate excepționale probate prin numeroase proiecte naționale și internaționale legate de abordarea psiho-socială și politică a problemelor de sănătate publică finanțate de UE, are meritul nu numai de a fi gândit un asemenea proiect, interesant în sine, prin problematica mai puțin abordată în lumea de astăzi, ci și de a fi propus o abordare pragmatică și comparativă din perspectiva a cinci țări: Luxemburg, Elveția, Belgia, Franța și România. În mod sigur, numai România, dintre toate țările deja menționate acordă o importanță redusă bolnavilor cu tulburări psihice și cu atât mai puțin incluziunii sociale a acestora. Desigur, se vorbește mult și la noi despre problema sănătății mintale, dar față de alte țări nu există o politică fermă, coerentă și unitară privind integrarea ocupațională pe piața forței de muncă a persoanelor care au dobândit pe parcursul vieții tulburări psihice ușoare sau acute.
Proiectul a beneficiat de expertiza în domeniu a unor specialiști cu recunoaștere europeană în acest domeniu: dr. Laurence Fond-Harmant, (Luxemburg Institute of Helth), Michel Pluss (Elveția -Trajets), Jean-Michel Stassen (Belgia -Article 23), Catalin Nache (Franța- Agapsy), specialiști care au o pregătire teoretică solidă, dar și o valoroasă experiență practică privind elaborarea instrumentelor de analiză a nevoilor de formare în domeniul sănătății mintale. Reunind laolaltă profesioniști în domeniul psihopedagogiei, antreprenori și beneficiari (persoane cu probleme de sănătate mintală, reintegrabili) în cadrul unor ateliere de reflecție, s-au putut identifica, în mod concret, așteptările deopotrivă a profesioniștilor, angajabililor și a angajatorilor, dar și barierele care împiedică accesul pe piața forței de muncă a persoanelor cu tulburări psihice. Trebuie să recunoaștem că există încă multe prejudecăți și încercări de izolare a persoanelor cu probleme de sănătate mintală și de aceea este foarte importantă formarea pe termen mediu și lung a unor profesioniști care să-și desfășoare activitatea în structuri psiho-sociale specializate, precum și în centre de recuperare a forței de muncă de către persoane cu probleme de sănătate mintală. Este vorba, pe de o parte, de absența înțelegerii corecte asociată cu penuria de oferte de formare specializată pentru profesioniști și, nu în ultimul rând, slaba angajare pe piața forței de muncă a persoanelor care prezintă tulburări psihice. Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială prin contribuția directorului de departament și coordonatorul proiectului, prof. univ. dr. Gabriela Kelemen, precum și și a ceilorlalți specialiști în domeniu din cadrul facultății elaborează deja un posibil program privind organizarea întâlnirii transnaționale care va avea loc în Arad, România, ce ar reuni toți partenerii din proiect, facilitând un autentic dialog privind sănătatea publică și sănătatea mintală (SPSM). Dar până în martie 2016, când va avea loc reuniunea transnațională la Arad, mai sunt câteva luni de muncă asiduă și responsabilă în vederea materializării integrale a dezideratelor cuprinse în generoasele obiective ale proiectului, cum ar fi: elaborarea instrumentelor de analiză a nevoilor de formare în domeniul sănătăţii mintale, construirea atelierelor de reflecţie pentru cele trei grupe puse în discuţie: beneficiari (persoane cu probleme de sănătate mintală, reintegrabili), profesionişti în domeniul psihopedagogiei deficienţilor de intelect și antreprenori, punerea de acord privind responsabilităţile fiecărui partener din proiect, stabilirea termenelor pentru realizarea sarcinilor pe termen scurt şi lung.
De aceea să le urăm succes colegilor de la Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială.
În rest să auzim numai de bine!
Lizica Mihuț
[envira-gallery id="900"]