Anton ILICA, UZPR
Beneficiind de prestigiul recunoscut în comunitatea arădeană, prezentarea publică a volumului CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE, V, (Editura Forumul Româno-Chinez, Arad, 2022) a avut loc în sala Ferdinand a Primăriei Arad. Cartea de 660 pagini apare în excelente condiții grafice, având în prof. univ. dr. Lizica MIHUȚ un coordonator riguros, atent la elementele editoriale care să întrețină imaginea pozitivă promovată de celelalte volume (I – IV). A beneficiat de finanțarea generoasă a Consiliului județean Arad și a Centrului Cultural Județean.
Conținutul cărții cuprinde comunicările științifice susținute la Simpozionul internațional, cu același titlu. Volumul începe cu reproducerea Scrisorii Doamnei Ambasador, Excelenta Sa, Yu Jiang, un elegant salut și ”Felicitări pentru Doamna Mihuț, cu prilejul lansării cărții despre Cultura și Civilizația Chineză din Sala Ferdinand a Primăriei din Arad din 21 Octombrie”, ”o activitate excelentă, semn de de prețuirea a prieteniei noastre tradiționale”, adresată Doamnei prof. univ. dr. Lizica Mihuț, Președinta Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze din Arad.
Specificitatea acestui volum constă în faptul că ediția a șaptea a Simpozionului s-a desfășurat la Pecica, oraș aflat la 20 km de Arad, unde primarul Petru ANTAL s-a implicat în organizarea corespunzătoare, promovând comunitatea și instituțiile în mediul cultural național și internațional. Excelența sa Han Chunlin, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, a salutat activitățile dedicate dialogului româno-chinez printr-o scrisoare olografă, arătându-și bucuria continuării relațiilor tradiționale de prietenie, stabilite prin interesul ”savanților, artiștilor, profesori și studenți pentru civilizația chineză”, menționând preocupările acestora pentru ”matematică chineză veche, simboluri naționale, educație și sistem mandarial, istoria și cultura mătăsii, producția chineză, demografie și literatură etc.”.
Doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președinte al Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, argumentează mesajul simpozionului și volumului, alcătuit din abordarea diferitelor teme prin care ”cultura și civilizația chineză au contribuit la dezvoltarea umanității”; deși teme diferite, ele sunt legate de respectul, prețuirea și iubirea pentru consolidarea ”prieteniei și colaborării dintre popoarele noastre” (p. 7).
Actualul volum este alcătuit din lucrările științifice susținute de intelectualitatea arădeană la edițiile a VI-a și a VII-a ale Simpozionului internațional. Cuprinde studii științifice de la ediția precedentă, dintre care remarcăm cele semnate de Ancuța Ardelean, Ioan Biriș, Liliana Bran, Georgiana Burcă, Doina Cheta, Alecu Chiriță, Tabita Cristea, Corina Crișan, Ana-Maria Dragoș, Paula Gherghina, Camelia Moler, Ioan Matiuț, Dumitru Mărcuș, Augustin Mureșan, Ludovic Notaros, Ramona Pencea, Viorica Popescu, Ioan Popovici, Voica Radu-Călugăru, Gheorghe Schwartz, Mihnea Șimăndan, Petrușca Tămășan și Ovidiu Toderici.
Capitolul al IV-lea cuprinde lucrările științifice (toate apar ȘI cu traducere în engleză) de la Simpozionul desfășurat la Primăria Pecica, despre Matematica pretutindeni – fascinația chineză (Elisabeta Andronie), Lumea simbolurilor culturale chinezești (Olimpia Anghel), ”Fluturele de mătase” între legendă și istorie (Marta Balasz), apoi Emilia Barki împărtășește experiența sa de turist în China, Petra Berindea scrie despre produsele ”Made în China”, iar Camelia Chifor prezintă Mituri ale Chinei antice. E. Corodan și E. Ioja realizează O paralelă între învățământul celor două țări, iar Blazena Karkus comentează Asemănările dintre ceramica chinezească și cea românească. Aspectele demografice ale Chinei sunt analizate de M. Miron, iar Tatiana Moș și Mărioara Moș analizează activitățile extracurriculare ale preșcolarilor. D. Nicolăița îl consideră pe Mo Yan un exponent al culturii chineze contemporane (despre Mo Yan, autorul romanului Sorgul roșu și posesor al Premiului Nobel, A. Ilica a scris într-un volum precedent, încadrându-l între cei mai originali romancieri ai literaturii universale). Urmează (continuând ordinea alfabetică) Carina Pascu și Nicoleta Dudaș despre Selecția de plante originale din China, Eugenia Ponta despre Povestirile și basmele populare chineze, O. Rotar și A. Bădan despre Stiluri culinare, iar Loredana Rusu prezintă Natura în poezia chinezească și cea românească. Atracțiile turistice chinezești au stârnit interesul Ancuței Silaghi și Ralucăi Andra, Mircea Suciu prezintă un moment istoric din Dinastia Han. A. Tătaru analizează Ciclurile de învățământ din China, Daniel Toth identifică beneficiile Tai-Chi asupra sănătății, iar Mariana Valea ne invită în universul Ceaiului chinezesc. Nu lipsește prezentarea Zidului Chinezesc (C. Caraman și L. Bărăbaș) și a Delicateselor chinezești (A. Hayos). Au fost decorate sălile cu expoziții de pictură, iar Cenacul ”Lucian Emandi” al Casei de cultură din Pecica a stimulat recitaluri de poezie dedicată, din care selectez o lirică, semnată de Ioan Vasile Marcu, în stilul liricii chinezești:
”Dacă nu m-ar fi atins
Acel plumb blestemat,
Acum
Aș fi ieșit de bună seamă
Cu nepoții la câmp”
Zise
Firul de iarbă, văzându-mi coasa lucind pe
Umăr” (Bunicul, p. 232).
Complexul de activități variate se întreține din pasiunea pentru prietenie și dialog, într-o societate în care ”comunică tot mai puțin unul cu celălalt și mai mult unul despre celălalt” (L. Mihuț). Dialogul româno-chinez continuă, așteptând ca devotamentul pentru o idee atât de generoasă să fie reciproc. Eșantionul de prețuitori ai culturii și civilizației chineze este tot mai mare și mai activ. Cultura chineză a cuprins, prin documentare, un interes crescând, cu credința că va exista oportunități de a participa direct la cunoașterea, prin turism cultural, a realizărilor Chinei contemporane și a miracolului despre care se scrie în presa vremii. Acest volum se adaugă altora, încropindu-se un raft de bibliotecă, animatorul activităților fiind Doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuț, amfitrion și stimulent al unei idei generoase de natură culturală și de dialog despre civilizația unei lumi exotice, care-și face loc în mentalul european prin arealul românesc. Excelența sa, Han Chunlin, ambasador, pomenea de un ”împreună pentru un viitor comun”, în care Simpozionul internațional, finalizat prin acest volum, a devenit ”o activitate de brand”, sperând într-”o cooperare pragmatică” pentru ”o dezvoltare durabilă” a ”dialogului prietenesc între popoarele noastre”. Dialogul cultural româno-chinez continuă…