Andreea Pintea, JURNAL ARĂDEAN/ARADON, 14 octombrie 2020
Evenimentul se va desfășura pe 4 noiembrie, urmând a fi prezentate 30 de lucrări înscrise în cadrul Simpozionului internațional.
ARAD. Un eveniment care s-a impus prin prestanță în calendarul cultural din Arad, Simpozionul internațional „Cultură și civilizație Chineză. Dialoguri româno-chineze” va continua chiar și în condițiile pandemiei din acest an. Dacă edițiile trecute simpozionului îi erau dedicate trei zile, în acest an rigorile impuse pentru sănătatea tuturor au făcut ca simpozionul să se desfășoare timp de o singură zi, pe 4 noiembrie. Anunțul a fost făcut de către prof.univ.dr. Lizica Mihuț, președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, în cadrul unei conferințe de presă.
„Simpozionul se va desfășura în data de 4 noiembrie, începând cu ora 10, în Sala Ferdinand. Sunt 30 de persoane care semnează lucrările ce urmează să fie prezentate. Sunt oameni influenți ai Aradului, profesori, ziariști, medici”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuț. Simpozionul avea an de an conexată și o expoziție de fotografie, însă în acest an expoziția a devansat lucrările simpozionului, desfășurându-se în luna septembrie.
Simpozionul internațional este organizat în colaborare cu Asociația Con Brio, asociație care după cum a punctat prof.univ.dr. Lizica Mihuț „sprijină cu atâta generozitate evenimentele Forumului”. Ana Maria Dragoș, președintele Asociației Con Brio a punctat la rândul său: „Vă mulțumim că și anul acesta ați ales să colaborați cu noi. Este o onoare ca toate cele șase membre ale asociației să participe cu lucrări la acest simpozion”.
Mesaj de Ziua Națională a Chinei
În contextul în care pe 1 octombrie China a sărbătorit Ziua Națională, președintele Forumului – prof.univ.dr. Lizica Mihuț, a transmis un mesaj: „Fără îndoială, China este, în prezent, una din marile puteri ale lumii. Faptul că celebrează, anual, aniversarea relațiilor diplomatice și de prietenie între popoarele noastre, trebuie să constituie pentru noi, românii, un prilej de mândrie, deoarece China reprezintă o forță uriașă culturală și economică, cu un potențial excepțional pentru prezent și pentru viitor. Apreciem opiniile exprimate, recent, de către dl. Xi Jinping, președintele R.P.Chineze, potrivit cărora, provocările globale trebuie abordate din perspectiva multiculturalismului, ceea ce promovează, în condițiile dificile impuse de post-pandemie, pacea, colaborarea și cooperarea între popoarele lumii”.
Programul simpozionului
Lucrările Simpozionului vor fi moderare de prof.univ.dr. Lizica Mihuţ şi vor fi prezentate următoarele lucrări: Diana Achim – „Despre China, prin literatură”; Ancuța Ardelean – „Festivalul Primăverii văzut prin ochii unei absolvente românce a Universității Beihang”; Ioan Biriș – „Limbajul liniilor în Cartea transformărilor”; Liliana Bran – „Coronavirus. Opinii din perspectivă medicală”; Adrian Bucur – „China în paginile Flacăra Roșie”; Georgiana Burcă – „Colaborare și prietenie româno-chineză în media”; Doina Cheta – „SHEN KUA, un matematician în secolul al IX-lea”; Alecu Chiriță – „Elemente de simbolistică ale picturii chinezești tradiționale”; Alexandru Cioarnă – „Economia Chinei la timpul prezent”; Carina Covaci – „Marele Zid Chinezesc, o aspirație personală spre autodepășire”; Tabita Cristea – „Coronavirus și lecția pentru umanitate”; Corina Crișan – „O posibilă strategie la Arad privind Medicina Tradițională Chineză”; Ana-Maria Dragoș – „Coronavirus. Câteva modele umane”; Paula Gherghina – „6 ani, studentă în China”; Anton Ilica și Camelia Moler – „„Scriitorul contemporan chinez YU HUA și bucuria de a rămâne în viață ( 1993)”; Ioan Matiuș – „Editura Forumul Româno-Chinez, important potențial de cunoaștere reciprocă”; Dumitru Mărcuș – „Jadul, Piatra Raiului – giuvaerul poezii chineze”; Augustin Mureșan – „Descoperirile arheologice la Chou-Kou –Tien prezentate într-o lucrare de istorie a comunei primitive”; Ludovic Notaros – „China sau înțelegerea imposibilului. scurt eseu despre diferența dintre înțelepciune și filosofie”; Ramona Pencea – „Reziliența floarea de lotus a sistemului cognitiv chinez. Câteva repere”; Viorica Popescu – „China văzută cu ochii sufletului”; Ioan Popovici – „Devizele împăraților chinezi”; Voica Radu-Călugăru – „China: o succintă istorie a scrisului și a tiparului”; Emanuela Roșa Zah – „Câteva considerații privind scrierea în limba chineză”; Gheorghe Schwartz – „Copy-ro și colaborarea literară româno-chineză”; Mihnea Șimăndan – „Caligrafia în conștiința poporului chinez”; Maria Tămășan și Petrușca Tămășan – „Kong Zi și Sun Tzu, repere contemporane (confirmat)”; Ovidiu Toderici – „Câteva contribuții ale Chinei la dezvoltarea umanității”.