pexels-photo-3973873

Posibile activități în/ după izolare

Gândindu-mă că mulți dintre noi suntem în izolare iar ieșirile din casă sunt scurte și numai în cazuri absolut necesare, vă propun câteva posibile activități zilnice, cu sublinierea că puteți opta pentru una/ mai multe sau, dimpotrivă, le puteți eludați, dacă aveți alte deziderate.

Ceea ce doresc, însă, să precizez, vine într-un fel să contrazică anumiți psihologi, pe care i-am auzit susținând că ar fi bine ca programele pentru toate zilele săptămânii să se desfășoare, potrivit unui orar fix, ce nu trebuie „sub niciun motiv” modificat.

Propunerea mea este să stabilim o Fișa de activități obligatorii și opționale, care să se desfășoare zilnic, la ore, pe care să le stabilim, în funcție de „chemarea” noastră interioară, astfel încât programul să fie flexibil dar, nicicând, să nu ajungem la plictis și cu atât mai puțin într-o depresie cu consecințe imprevizibile și, uneori, periculoase în plan uman și social.

Iată, aceste posibile activități în izolare, care învederează opțiuni personale, ce pot avea, din punctul nostru de vedere, o anume valoare de generalizare.

    1. Rugăciuni personale sau citite din cărți. Sau lectura unor texte din Biblie.
      Ar fi bine ca acestea să nu lipsească din Fișa zilnică a programului nostru. Dacă nu avem această obișnuință, poate, nu ar fi rău să o introducem pentru prezent și pentru totdeauna, fiind conștienți că deasupra „a tot și a toate” se află numai Dumnezeu.
    2. Efectuarea unor exerciții de mișcare este importantă nu numai pentru că asigură „o minte sănătoasă într-un corp sănătos”, ci și pentru că creează o stare fizică bună/ foarte bună, incumbându-ne, implicit, o „doză” de optimism.
    3. Mersul pe jos, un mers apăsat, care să antreneze întregul corp, constituie o activitate pe care o putem desfășura în curte dar și în casă. Citeam că un mare maratonist efectua antrenamente, pe care le socotea foarte eficiente, mergând apăsat (nu alergând!) în jurul unor obiecte din casă, mereu altele, spre a-și oferi, totodată, un mic exercițiu de creativitate.
    4. Informarea prin media (televiziune, presă scrisă, presă on-line, internet) cu privire la situația „la zi”, cu sublinierea că aceasta trebuie să fie succintă prin apelarea la mai multe surse, facilitându-se astfel constituirea unui punct de vedere personal și, pe cât posibil, obiectiv.
    5. Trebuie să ne asumăm un set de valori la care să nu renunțăm în nicio situație, care să cuprindă respectul față de OM, dincolo de apartenența la un partid politic și dincolo de interese personale și de grup. Acest sentiment de altruism ne creează o situație de „bine” și atenuează frustrări, încrâncenări, răutăți adânci, violențe.
      În Fișa noastră, ar fi bine, să așezăm, în mod programatic, detașarea de stările negative și anxioase, care ne inoculează nu numai o stare de disconfort, dar ne induce o teamă de imprevizibil, o instabilitate psihică.
    6. Telefoanele, sunt uneori necesare, dar nu foarte multe și nici într-un caz, acele aducătoare de știri false sau de vești care ne pot răni sufletește.
    7. Telefoanele pot îndeplini un rol de informare dar ele pot avea și o influență nocivă asupra noastră, așa încât este bine să le utilizăm cu chibzuință.
    8. Gătitul poate constitui un țel în sine sau începutul unor activități culinare, pe care nu le-am făcut niciodată. Sau, dimpotrivă, gătitul poate fi doar o activitate bifată, care să asigure traiul diurn. Servitul meselor poate fi abordat ca un ritual al plăcerii gastronomice, dar și ca un moment oarecare, fără a i se da o importanță specială.
    9. Citirea sau recitirea unor cărți aflate în mica sau marea noastră bibliotecă sau pe internet, cu accesarea site-urilor unor instituții de profil: edituri, biblioteci (naționale, județene, orășenești) sau aflate în colecții private.
    10. Vizionarea pe internet a unor spectacole de teatru și filme sau audierea unor concerte (pentru toate apetențele) cu precizarea că aproape toate Teatrele din țară au elaborat un program în acest sens, inclusiv Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad.
    11. Somnul de după-amiază. Mulți dintre noi ne-am dorit întotdeauna să dormim o oră/ o oră și jumătate după-amiază, dar nu am reușit din cauza unor varii motive, între care serviciul/serviciile/probleme imprevizibile. Dacă nu somn, măcar un rarisim și fascinant „dolce far niente”. Atenție! Nu mai mult de o oră și jumătate, maxim două.
    12. Relaționarea succintă și, nu în cea mai mare parte a zilei, pe rețelele de socializare: facebook, instagram, bloguri/vloguri etc.
    13. În aceste ciudate momente de izolare, putem medita asupra ideii de prietenie, evaluându-ne, pe cât posibil, obiectiv, apropiații, spre a reține prietenii autentici, pentru că doar „la nevoie” îi cunoaștem, cu adevărat.
    14. Elaborarea unor strategii post-izolare, propunându-ne țeluri realiste, pentru viitorul nostru și al familiei, cu sublinierea că deasupra acestora este bine să așezăm un optimism temperat de rațiune.
      Pentru universitari, strategia trebuie, în mod obligatoriu, să își propună scoaterea din CV a studiilor și cărților plagiate și asumarea standardelor europene privind „cercetarea, dezvoltarea, inovarea”.

Jurnal al izolării, un jurnal nesofisticat, care doar să consemneze gânduri, emoții, frici, stări, opinii ale prietenilor și ale neprietenilor spre a ne descoperi/a ne redescoperi pe noi înșine, și nu numai. Aceste consemnări în perioada de izolare pot reprezenta un memento, la care să ne raportăm mereu și mereu „fără ură și părtinire”.