Arhiva lunii noiembrie 2018

Un superb gest EȘUAT!

 

Câțiva foști DIRECTORI și ACTORI ai TEATRULUI, actualmente pensionari, au fost  OMAGIAȚI pe CORIDORUL de la etajul al II lea al TEATRULUI ARADEAN.

În seara de miercuri,28 noiembrie a.c., Centrul Cultural Județean a avut excelenta inițiativă de a-i OMAGIA, prin CONFERIREA Diplomei și Medaliei Centenar, pe doi foști directori ai Teatrului aradean: OVIDIU CORNEA și ION VĂRAN , precum și pe actorii DAN ANTOCI și CONSTANTIN FLOREA, toți pensionari.

În mod surprinzător și neavenit, această idee, pe care o aplaudăm cu convingere, a avut loc NU pe scena mare a Teatrului – ci pe coridorul de la etajul al II -lea. În acest spațiu s-au desfășurat , uneori, expoziții sau alte evenimente, dar cei patru directori și actori prezenți și DORU NICA (evocat printr-o emoționantă scrisoare, pe care a elaborat o cu acest prilej), credem că  BINEMERITAU OMAGIUL ÎNTREGII SĂLI ARHIPLINE A TEATRULUI ARĂDEAN.

A urmat apoi un spectacol formidabil, susținut de doi mari actori: MARCEL IUREȘ și GEORGE MIHĂIȚĂ – ceea ce face această discriminare a slujitorilor THALIEI, DE IERI ȘI DE AZI, O REGRETABILĂ EROARE A ORGANIZATORILOR, și mai tristă

FESTIVALUL DE TEATRU CLASIC – ediția a XXIV-a. Câteva opinii la final

 

Am văzut toate spectacolele înscrise in Programul acestei ediții, cu excepția Concertului susținut de The Tango Orchestra și a premierei arădene (voi avea ocazia , sper, să o văd încă in acest an , desi distanța de programare între premieră și spectacolul urmator este de aproape o lună, fapt inadmisibil din punctul meu de vedere ). A fost o ediție cu succes la public, aproape toate spectacolele având săli arhipline, dovadă că arădenii iubesc teatrul și îi aplaudă reprezentațiile, chiar dacă nu sunt repere teatrologice, dar aparțin unor teatre, mai ales, din capitală.

Nu cred că este cazul să fac cronici de spectacol, ci doar să exprim câteva  opinii, la final de festival:

1. Cele mai cunoscute Teatre din ROMÂNIA (Teatrul Național din București, Teatrul de Comedie, Teatrul Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul Mic, Teatrul Metropolis, „unteatru”) și  din UNGARIA (Teatrul Național din Pecs și Teatrul Cetății „Gyula”, în coproducție cu Teatrul Clasic „Ioan Slavici”) s-au aflat in Programul Festivalului.

2. Dramaturgi importanți au fost „aduși” pe scenă, prin lecturi scenice sui-generis, dar și prin propuneri regizorale terne și neinteresante: A.P.Cehov( 4 spectacole), I.L.Caragiale, Tudor Mușatescu, Tom Stoppard, Agatha Christie, adaptări după Georges Feydeau și Frății Grimm.

3. Piese binecunoscute din dramaturgia românească și universală au putut fi urmărite pe scena Festivalului: „D-ale carnavalului “, „Titanic vals”, „Pescărușul “, „Trei surori “, „Cursa de șoareci “, „Rosencrantz și Guildenstern sunt morți“.

4. Regizori de primă mărime au semnat spectacolele aflate in Festival: Andrei Șerban, Alexandru Dabija, Victor Ioan Frunză, Claudiu Goga .

5. Actori, consacrați sau mai puțin cunoscuți, au evoluat în spectacole, unele, excelente, altele, greu de urmărit, dar cu toții aplaudați de către generosul public arădean .

6. O mențiune specială pentru spectacolul lui Andrei Șerban, o strălucită reprezentare scenică a „Pescărușului “ de A.P.Cehov .

7. Apreciem propunerea regizorală a lui Tapaszto Erno, care a translat spectacolul „Rosencrantz si Guildenstern sunt morți“ de la Teatrul Cetății „Gyula” pe scena arădeană, propunând o reprezentație, ușor diferită, cu „rezolvări” scenice interesante și cu două roluri mult mai bine gândite regizoral și anume Ophelia și Polonius, Gropar, Actor. Au fost aproape de nerecunoscut actori care au strălucit pe scena Teatrului Cetății „Gyula”(Eder Eniko-Gertrud; Koleseri Sandor-Claudius; Gulyas Attila – Guildenstern; Lung Laszlo- Hamlet). Au evoluat in aceeași notă, admirabilă in plan artistic, Tege Antal – Rosencrantz; Megyeri Zoltan- Actor; Iulia Pop Actrită și Zoltan Lovas intr-un rol de compoziție, cu puțin text , dar cu atât mai dificil de interpretat. Aprecieri pentru actrița Alexandra Gîtlan, care a realizat o cu totul altă Ophelia în spectacolul de pe scena arădeană, o Ophelia puternică și nuanțată, mai puțin inspirată, însă, în scenele de interminabile zvârcoliri din final.

8. Festivalul International de Teatru Clasic, ediția a XXIV-a s-a încheiat, dar gândim, deja, la ediția jubiliară 2019.

Până atunci, să-i felicităm pe cei implicați în organizarea și desfășurarea  Festivalului de Teatru Clasic, un brand al Aradului teatral ce trebuie aplaudat, dar, în același timp, abordat cu rigoare și profesionalism.

AGERPRES: Ediţia a IV-a a simpozionului „Cultură şi civilizaţie chineză. Dialoguri româno- chineze”

Arad: A început ediţia a IV-a a simpozionului „Cultură şi civilizaţie chineză. Dialoguri româno- chineze”

         Arad, 14 nov /Agerpres/– Casa Româno- Chineză, filiala Arad,  organizează în perioada 14 – 16 noiembrie, ediţia a 4-a a simpozionului ’Cultură şi civilizaţie chineză. Dialoguri româno- chineze’, eveniment ce va avea loc în Oraşul de pe Mureş, a făcut cunoscut prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele filialei.

                „Ediţia din acest an a Simpozionului este onorată cu prezenţa de doamnele Zhao Li, Consilier Cultural şi Qi Yue, Secretar III  al Ambasadei Republicii Populare Chineze în România”, a precizat prof univ dr Lizica Mihuţ.

                Evenimentul a debutat  miercuri 14 noiembrie, la sediul Casei Româno- Chineze, filiala Arad, cu o prezentare a activităţii şi a Bibliotecii acesteia, după acre, oaspeţii chinezi au vizitat Palatul de Justiţie a Aradului, clădire care a fost recent renovată şi modernizată. În ultima parte a zilei, cele două doamne, însiţite de reprezenţanţii filialei Arad a Casei Româno- Chineze au vizitat Colegiul Naţional ’Moise Nicoară’ din Arad, ai cărui elevi au prezentat mai multe eseuri elaborate de ei: ’Teme şi motive în folclorul chinez şi român. Abordare comparativă’.

                Simpozionul continuă joi, în sala „Regele Ferdinand” a Palatului administrativ al municipiului Arad, cu şedinţa festivă de deschidere, în cadrul căreia va fi lansat şi volumul intitulat ’Cultura şi Civilizaţia Chineză. Dialoguri culturale româno- chineze’, volum prezentat de prof. Mirela Mureşan.

                Programul zilei va continua cu prezentarea a unui număr de 23 de lucrări, dintre care amintim doar câteva titluri: ‘ Interferenţe literare româno-chineze/chinezo-române ‘, de Gheorghe Schwartz; ‘ Dualitatea europeană şi cea chineză: Yin şi Yang pot fi un da şi  nu? ‘, autor Ludovic Notaros; O abordare sanogenă în medicina tradiţională chineză’, de dr Liliana Bran; Contribuţii ale antichităţii chineze la dezvoltarea matematicii’, de Doina Cheta; ’ Confucius şi ordinea morală în concepţia lui Ioan Slavici’, de Dumitru Mărcuş; ’ Sigiliile chinezeşti de la Arad. Istoricul cercetărilor’, de Augustin Mureşan; ’ Elemente tradiţionale în cinematografia modernă chineză’, de Alexandru Chiriţă; ş.a.m.d., toate lucrările urmând să fie incluse într-un volum bi-lingv, în limbile română şi engleză.

                Tot joi, la Secţia de Artă a Complexului Muzeal Arad va fi vernisată  Expoziţia de artă vizuală: ’Hainan, insula tropicală a Chinei’, a cărei prezentare va fi făcută de dr. Constantin Inel, directorul Complexului Muzeal Arad.

                Tot joi, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat Arad va prezenta un Concert simfonic sub bagheta dirijorului Antonio D’Antó (Italia), în al cărui program figurează şi ’Uvertura Sărbătoarea primăverii’ , a compozitorului chinez Li Guan-chi, fiind pentru prima oară după 38 de ani, că în programul de concert al Filarmonicii arădene se regăseşte o lucrare a unui compozitor chinez.

                În ultima zi a evenimentului, cea de vineri, la sediul Filialei Arad a Casei Româno- Chineze, prof.univ.dr. Lizica Mihuţ împreună cu poetul şi editorul Ion Matiuţ, vor face o prezentare a Editurii Casei Româno- Chineze şi a proiectelor editoriale ale editurii.

AGERPRES /(AS,A – autor: Ioan Weisl; editor)          

A fost ZIUA CULTURII la Simpozionul internațional de DIALOGURI Româno-Chineze de la Arad

simpozion (1)

Joi, 15 noiembrie a fost ziua pe care Simpozionul internațional „Cultură și Civilizație Chineză. Dialoguri româno-chineze” a dedicat-o exclusiv CULTURII. În Sala „Ferdinand” a Palatului Administrativ Arad,  au fost citite  lucrările de cercetare pregătite de autorii lor vorbind în fața unui prezidiu format din reprezentanți ai administrației locale – viceprimarul Călin Bibarț, consilierii Mariana Cismașiu și Beniamin Vărcuș, și administrația județeană – prefect Florentina Horgea, președintele CJA – Iustin Cionca, plus primarul orașului Pecica, Petru Antal.

„Ne bucurăm că acest eveniment a reușit să se impună ca unul de tradiție. Mulțumesc Ambasadei Chinei la București pentru sprijinul pe care ni-l acordă și pentru faptul că an de an este alături de noi la acest simpozion. China este un exemplu și cu siguranță avem foarte multe de învățat din această relație bilaterală”, a punctat prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Casei Româno-Chineze Arad încă din deschiderea lucrărilor. La rândul său, doamna Zhao Li, Consilier Cultural în cadrul Ambasadei, a declarat: „Sunt onorată să particip la acest simpozion. Lucrările prezentate sunt extrem de bine elaborate, fiind documentate la modul foarte serios. Sunt aici să învăț, să facem schimb de idei și opinii și să căutăm o cale comună pentru cooperare și dezvoltare”.

S-au citit 23 de lucrări în cadrul Simpozionului –

lista acestora o (re)găsiți în articolul asociat -, iar noi am ales (dintre cele care ne-au fost trimise), două: una etalând un discurs eminamente politic, iar cealaltă, unul eminamente cultural – înțelegând astfel să redăm, pentru cei care nu au participat la întâlnire, nivelul intelectual al discuțiilor.

Domnule consilier Zhao Li, doamna secretar Qi Yue, a AMBASADEI  REPUBLICII POPULARE CHINEZE ÎN ROMÂNIA.

Doamnă Prof. dr. Lizica Mihuț, stimați oaspeți

„Cultura nu este altceva decât drumul către libertate”, spunea foarte frumos Sergiu Celibidache. În fond o punte de legătură între naţiuni și civilizații, o cale spre eliberarea și unificarea spiritelor în sens creativ într-un act de universalitate.

Ca arădean și reprezentant al lor mă simt mândru că un simpozion de o asemenea valoare și amploare se desfășoara aici sub ochii noștri, iar doamna prof. dr. Lizica Mihuț joacă și de această dată un rol determinant în articularea unui demers minunat.

Se spune că în orice coabitare specialistul trebuie să fie dublat de omul de cultură iar frumusețea acestei întâlniri spirituale rezidă în însuși nivelul ridicat al ideilor și credințelor exprimate.

După cum este și normal, contactul intercultural devine funcţional doar prin comunicare, iar diversitatea socio-culturală constituie esența acestei interacțiuni.

Acest punct de intersecţie a culturilor şi a limbilor, oricum ar fi el denumit, atrage însă atenţia şi asupra faptului că relaţia dintre propriu şi străin nu este o opoziţie categorică, ci se bazează pe treceri, transgresări, transpoziţii. Doar în felul acesta este posibilă schimbarea de mentalități.

Cunoașterea și recunoașterea mutuală permite promovarea ȋncrederii care poate ajunge la o veritabilă cooperare și dezvoltare a solidarităţii. Ori pentru a stabili acest dialog trebuie să ȋncepem prin a ne cunoaște unul cu altul, să valorizăm ce avem ȋn comun și  să credem ȋn puterea și virtuţile solidarităţii.

Pentru a atinge aceste nobile obiective, care sunt ȋn strânsă legătură cu difuzarea lor și a cunoștinţelor referitoare la ele, este necesară o profundă cunoaștere a popoarelor noastre, a civilizaţiilor și religiilor lor, pe baza unor studii și dialoguri care acoperă diferite domenii de cunoaștere.

Trecutul face apel la conștiinţa noastră pentru o mai bună organizare a prezentului și crearea viitorul nostru.

Cum spunea și vicepreședintele Casei Româno-Chineze din Arad, domnul deputat Dorel Căprar, avem enorm de învăţat din experienţa Chinei, iar o componentă vitală a parteneriatul nostru se materializează și prin programe ce presupun schimburi de studenţi între universităţi romăneşti şi structuri educaţionale din China.

Îmi aduc cu plăcere aminte de vizita, în 2014, a Excelenţei sale, doamna Huo Yuhzen, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, în condiţiile în care o autoritate publică chineză de un asemenea rang diplomatic nu a mai fost prezentă în partea de vest a ţării de 20 de ani.

4 ani mai târziu, Excelenţa Sa, domnul Xu Feihong, actualul ambasador al Chinei, afirma, tot la Arad că pentru domnia sa reprezintă o provocare găsirea de noi căi de colaborare, de deschidere a noi parteneriate în plan ştiinţific, cultural şi didactic.

În încheiere îmi revine plăcutul și onorantul privilegiu de a vă mulțumi și a ura mult succes activităților derulate sub egida SIMPOZIONULUI INTERNAȚIONAL. CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE.

Beniamin Vărcuș

………………………………………

Elemente tradiționale în cinematografia modernă chineză

China, un imperiu al culturii, provocarea supremă de a condensa în ochii posterității patru milenii de civilizație și spiritualitate într-un biet secol de expunere cinematografică. Ca întotdeauna, evidențele înșeală iar superficialitatea occidentală ignoră în mod involuntar varietatea, bogăția și profunzimea discursului cinematografic chinez. În realitate, orice încercare vestică de sistemizare a informației va fi una lapidară, subiectivă și evident incompletă. Epopeea națională chineză nu poate fi rezumată într-un efort jurnalistic, fie el și enciclopedic și totuși orice demers de această natură este în fond un act  de iubire față de cea mai mare și complexă națiune din lume.
În era globală a vapoarelor cu aburi și a trenurilor emergente, Shanghai se impunea la sfârșitul secolului 19 drept capitala mondială culturală a noii ordini intelectuale.

La 11 August 1896, la nici un an după ce frații Lumiere uimeau mapamondul cu cea mai îndrăzneață invenție, cinematograful, grădina Xu Yuan din Shanghai devenea în premieră spațiul de atracție al celei de a șaptea arte. Istoric, vorbim despre cea de-a doua proiecție din lume după miracolul petrecut la Grand Cafe de Paris în Decembrie 1895.

Despre pionierat cinematografic chinez, propriu-zis, discutăm însă începând din 1905, când studiourile foto Beijing Fengai și Tan Xinpei prezentau adaptarea pe celuloid a unei opere tradiționale chineze, „Bătălia de la Dingjunshan”, prima pagină din epopeea națională istorică a Chinei. Se întâmpla la doar trei ani după ce Georges Méliès electriza planeta cu a sa transcriere originală după Jules Verne „Voiajul în lună”.

Industria cinematografică a Chinei prinde aripi în 1913, atât comercial căt și intelectual, cineaștii chinezi fiind printre primii care în plină eră a filmului mut au transpus pe ecran opera lui William Shakespeare. Primul reper cultural de asemenea factură, o punte de legătură spirituală între cele 2 spații culturale majore non-antagoniste este chiar ecranizarea piesei „Neguțătorul din Veneția” a bardului din Stratford-upon-Avon, un efort de substanță al autorilor chinezi. Concomitent, Shanghai-ul cosmopolit proiecta povestea sensibilă a „Damei cu camelii”, într-o adaptare originală proprie după Alexandre Dumas fiul. Este perioada în care întreprinzătorii chinezi încep să construiască marile studiouri, punând bazele infrastructurii industriei cinematografice naționale.

Un principiu confucianist proclamă moralitatea în Artă și exact aceasta este linia de distincție între cinematograful chinez și cel comercial occidental. Spectaculosul, epicul poate și trebuie să conțină valențe educative, calea directă și armonioasă de ridicare a nivelului cultural al poporului și indirect cartea de vizită emblematică a artei cinematografice chineze.
China a evitat și depășit progresiv, cu înțelepciune și delicatețe, toate capcanele din care a mușcat cinematograful european și cel nord-amercian, de la accesibilizarea trivială a limbajului filmic și până la mistificarea ori simplificarea istoriei.
Nu întâmplător Ministerul Culturii a jucat încă de la sfărșitul anilor ’40 un rol crucial în menținera unui standard înalt de calitate, respectabilitate și sobrietate a tuturor producțiilor cinematografice. Totul în paralel cu o politică inteligentă de distribuție a filmelor în mediul rural autohton, fără a neglija însă piețele externe de distribuție.

De la izvoare istorice solide, documentare, scenografie, costume și muzică epopeea națională chineză este dominată de autenticitate, coerență și continuitate.
Construcția este durabilă, deloc influențată de mode și cu un respect profund pentru tradiție în cele mai respectuoase forme estetice ale sale.
Sigur că atât suportul legislativ cât și finanțarea statală responsabilă, au creat fundamentul dezvoltării și evoluției armonioase a artei cinematografice, iar asta cu preponderență după 1946.
Ca un exemplu al efervescenței filmice de după război, statistic vorbim, în doar 17 ani, despre 603 opere de ficțiune și 8342 de documentare.

Mai aproape de vremurile noastre, o nouă eră de aur a cinematografului chinez începe în 1978 când reformele profunde și deschiderea președintelui Deng Xiaoping dau substanță noului val de cineaști. Este extrem de interesant de remarcat cum cinematograful chinez a reușit să se impună pe o piață concurențială puternică, fără a face compromisuri în ceea ce privește alterarea formelor estetice dar cultivând, în același timp, exact caracterul de atractivitate necesar pentru a face aceste producții marketabile la nivel mondial.
Măsura și realismul reglementează în anii ’80 producția internă, bugetele individuale și finanțarile producțiilor fiind în concordanță cu interesul intern, cel internațional și așteptările de piață ale filmelor. Tocmai acest echilibru a făcut ca pierderile financiare să fie minime, în situația în care industria de film reușește să deschidă drumul pentru pătrunderea într-o nișă importantă a pieței vestice, filmul de Artă.

O dramă istorică intimistă de substanță, bine scrisă, produsă la un cost rezonabil, era capabilă să cucerească intelectualitatea europeană, asigurând în același timp condiții de marketing excelente pe această piață. Cineaștii chinezi din generația tânără devin în deceniul 9 avangarda festivalului de film de la Cannes. Artă, profunzime, universalitate și comerț, asta a demonstrat cineastul Ang Lee cu „Crouching Tiger, Hidden Dragon” în anul 2000, peliculă care a câștigat peste 40 de premii internaționale și a încasat 128 milioane de dolari doar în Statele Unite, devenind cel mai vizionat film străin în SUA din toate timpurile. Criticii de film consideră pelicula drept cea mai mare provocare prietenească pe care China a putut-o produce Hollywoodului, învingându-i pe americani cu propriile arme, într-un produs cinematografic care a adus la același numitor atât cinefilii exigenți cât și simpli iubitori de cinema de pe Noul Continent. Bazat pe o serie de nuvele Wuxia a scriitorului Wang Dulu, publicate în anii ’30, „Crouching Tiger, Hidden Dragon”, a dat aripi gigantice cinematografului chinez modern, deschizând calea pentru blockbustere precum  „Warlords”, „Red Cliff”,  sau „Confucius”.

Sunt vremurile în care întreaga lume află cine este Jet Li, care se impune drept unul dintre cei mai populari actori de pe mapamond cu „Hero” (2002) a lui Yimou Zhang, nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin și care și-a adjudecat nu mai puțin de 37 de premii internaționale.”Hero” deține de asemenea recordul de a fi primul film străin care a deschis direct de pe primul loc la box-office în America.
Cel mai scump film chinez din toate timpurile este și un exemplu de perfecțiune în ceea ce privește acuratețea și ambiția reconstituirii istorice. Peste 18.000 de figuranți au participat la realizarea sa, în timp ce regizorul Yimou Zhang a dispus ca 300 de cai să fie vopsiți în negru din rațiuni de estetică vizuală dar și de individualizare a forțelor armate ale imperiului Quin.

Regretatul critic american Roger Ebert scria la premieră: „Frumos și interesant, un omagiu definitoriu a artei războiului și eroismului în cea mai frumoasă tradiție chineză”.

Doar câțiva ani mai târziu, John Woo avea să uimească lumea cu un poem epic superb, „Red Cliff” (2008) bazat pe celebra bătălie de la sfârșitul dinastiei Han, varianta originală totalizând nu mai puțin de 288 de minute. În China filmul a doborât recordul  în materie de spectatori, deținut anterior de „Titanic” a lui James Cameron.

Succesul aceluiași regizor american avea să fie eclipsat doi ani mai târziu, când o producție autohtonă de ținută, „Confucius” cu Chow Yun-fat, zdrobea „Avatar” pe filiera biletelor vândute în China. Lansată la 2560 ani de la nașterea filosofului, pelicula este un triumf al principiului moralității personale și guvernamentale, al corectitudinii relațiilor sociale, justiției și sincerității.

Chiar și pentru specialiști este dificil de evaluat dimensiunile exacte ale staturii industriei cinematografice chineze, una strâns legată de rolul său covârșitor în economia mondială și deschiderea generoasă a culturii și civilizației spre întreg globul. E o realitate că în prezent, China redefinește dinamic întreaga față a cinematografului mondial.

Alexandru Chiriță

***

Ziua s-a încheiat cu un concert simfonic susținut de Filarmonica de Stat din Arad, pe a cărei scenă, pentru prima oară în ultimii 38 de ani, în programul Filarmonicii arădene s-a regăsit o lucrare a unui compozitor chinez Li Quan Chi: uvertura „Sărbătoarea primăverii”.

Sursa: www.criticarad.ro

Un consilier cultural şi un secretar din China se află în aceste zile la Arad pentru a participa la un simpozion

 

Delegaţia Ambasadei Republicii Populare Chineze în România formată din  Zhao Li, consilier cultural și Qi Yue, secretar III se află în aceste zile la Arad unde participă la evenimentele dedicate Simpozionului Internaţional „Cultură și Civilizație Chineză. Dialoguri Româno-Chineze”. Este vorba despre un eveniment organizat de către profesor univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Casei Româno-Chineze, filiala Arad.

Astăzi cele două invitate au participat la lucrările din cadrul acestui eveniment, au fost în vizită la CJA şi vor participa şi la vernisajul Expoziției Hainan, Insula Tropicală a Chinei, ce va avea loc la Complexul Muzeal Arad, joi seara. Toate acestea după ce miercuri au avut loc noi vizite în Arad printre care cea de la Palatul Justiţiei.

Delegaţia Ambasadei Republicii Populare Chineze în România a discutat cu preşedintele Iustin Cionca despre oportunitățile de colaborare dintre județul Arad și provincii din Republica Populară Chineză. La întâlnirea administrativă a participat și profesor univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Casei Româno-Chineze, filiala Arad.

„Consiliul Județean Arad a pus bazele unei colaborări de durată cu două dintre provinciile Republicii Populare Chineze: Provincia Hainan și Provincia Fujian. Am fost invitat în țara dumneavoastră de mai multe ori și am primit, la Arad, delegații de oameni de afaceri care s-au arătat interesați de oportunitățile pe care Aradul le are de oferit în diferite domenii”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

„Este foarte importantă relația pe care Aradul o are cu Provincia Hainan pentru că această zonă cunoaște o dezvoltare foarte accelerată din punct de vedere economic, cultural, turistic și social. Acest lucru va aduce beneficii și partenerilor externi, cu care Provincia este înfrățită, așa cum sunteți dumneavoastră”, a declarat doamna Zhao Li, consilier cultural.

Lizica Mihuț, preşedintele Casei Româno-Chineze filiala Arad, a accentuat importanța dezvoltării unor relaţii bilaterale, subliniind schimburile de elevi între licee arădene și cele din Hainan.

Sursa: ziardearad.ro

Simpozionul internațional „Cultură și Civilizație Chineză. Dialoguri româno-chineze” – Ediția a IV-a [PROGRAM]

 

Jumătatea lunii noiembrie aduce la Arad un eveniment de ținută și anvergură internațională: Simpozionul internațional „Cultură și Civilizație Chineză. Dialoguri româno-chineze”, în organizarea Casei Româno-Chineze Filiala Arad. Ajuns la cea de a IV-a ediție, simpozionul se va desfășura în perioada 14-16 noiembrie.

„În acest an, le vom arăta înalților oaspeți chinezi palatele din Arad. Primul palat pe care îl vor vizita oaspeții de la Ambasada Chinei la București este Palatul Justiției. Un palat restaurat și modernizat de curând, unde vor fi primiți de către președintele Tribunalului, Otto Szep, și de către vicepreședintele Flavius Bradin. Prima zi se va încheia într-o altă locație specială din Arad, Colegiul Național Moise Nicoară, unde elevii au pregătit o prezentare privind temele și motivele în folclorul chinez și român”, a punctat președintele Casei Româno-Chineze Arad, prof.univ.dr. Lizica Mihuț, cea care va și modera  Simpozionu.l

Cei mai de seamă invitați vin din partea Ambasadei Republicii Populare Chineze la București: doamna Zhao Li, Consilier Cultural și doamna Qi Yue, Secretar III în cadrul Ambasadei.

Cu această ocazie va avea loc și lansarea cărții „Cultura și Civilizaţia Chineză. Dialoguri româno-chineze”.

 [PROGRAM]

CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI  ROMÂNO-CHINEZE

 SIMPOZION INTERNAȚIONAL / editia  a IV-a /14-16 noiembrie 2018     

PROGRAM

14 noiembrie 2018

 10:00-10:30 CASA ROMÂNO-CHINEZĂ, Bd. REVOLUŢIEI nr. 59

* Înregistrarea participanților

10:30-12:30 Prezentarea Bibliotecii Casei Româno-Chineze

* Cărți

     * Filme

     * Publicaţii

13:00           Masa de prânz

16:00          Vizita la PALATUL DE JUSTITIE,restaurat si modernizat de curand. Primire de catre dl.Otto Szep,presedinte si dl.Flavius Bradin,vicepresedinte, Tribunalul Arad

17:30           COLEGIUL NAȚIONAL „MOISE NICOARĂ”, P-ța Margareta Bibici  nr.1

*Prezentarea eseurilor elaborate de elevi

Teme și motive în folclorul chinez și român. Abordare comparativă                    

19:00           Cina

15 noiembrie 2018

08:45 PRIMIREA ÎNALȚILOR OASPEȚI CHINEZI de către oficialități: CONSILIUL JUDEȚEAN ARAD, PREFECTURA ARAD, PRIMĂRIA ARAD

 10:30-13:00  SALA „REGELE  FERDINAND”, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD

 

SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL. CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE

Moderator:  prof.univ. dr. Lizica Mihuț

Cuvânt de Bun venit adresat participanților de către oficialitățile arădene:

  • Consiliul Județean
  • Instituția Prefectului
  • Primăria Municipiului Arad
  • Primăria Orasului Pecica

Consilieri LocaliMariana Cismasiu, Beniamin Varcus

Alocutiunile  rostite de doamna Zhao Li, Consilier Cultural si doamna Qi Yue, Secretar III  AMBASADA REPUBLICII POPULARE CHINEZE ÎN ROMÂNIA.

LANSARE DE CARTE: Cultura și Civilizaţia Chineză. Dialoguri româno-chineze. Prezintă: prof. Mirela Mureșan

 

PREZENTAREA LUCRĂRILOR:

Biriș Ioan − Viziunea acționalistă și logica structurilor corelative în gândirea chineză

Bran Liliana O abordare sanogenă în medicina tradițională chineză

Bucur Adrian − China în manualele românești de istorie. Câteva aspecte

Burcă Georgiana − China, o abordare personală

Cheta Doina − Contribuții ale antichității chineze la dezvoltarea matematicii

Chiriță Alecu − Elemente tradiționale în cinematografia modernă chineză

Covaci Karina − Hainan, noul paradis chinez

Cristea Tabita − Fujian, un model de dezvoltare pe drumul mătăsii

Crișan Corina − Medicina tradițională chineză, o alternativă?

Dragoș Ana Maria − China, dincolo de hartă

Iancovici Alexandra − China, o continuă destinație culturală

Ilica Anton − Condiția umană în înțelepciunea chineză

Matiuţ Ioan − Editura Casa Româno-Chineză și provocările viitorului

Mărcuș Dumitru Confucius și ordinea morală în concepția lui Ioan Slavici

Mureșan Augustin − Sigiliile chinezești de la Arad. Istoricul cercetărilor

Mureșan Lucian − Relațiile româno-chineze în paginile revistei „Casa prieteniei”       

Notaros Ludovic Dualitatea europeană și cea chineză: Yin și Yang pot fi un da și  nu?

Pencea Ramona Marele zid al cunoașterii de sine

Popescu Viorica Mo Yan, una dintre cele mai puternice voci ale literaturii      contemporane

Schwartz Gheorghe Interferențe literare româno-chineze/chinezo-române

Stănescu Mihaela Începuturile relațiilor de colaborare ale Consiliului Județean          Arad cu provincia Hainan;

Tămășan Maria, Tămășan Petrușca O invitație la redescoperirea basmului chinezesc

Weisl Ioan – Mao Zedong, unul dintre cei mai importanți lideri ai Partidului Comunist Chinez

13:30 Masă tradiţională românească

17:00  Expoziția de artă vizuală: Hainan, insula tropicală a Chinei

Moderator: prof.univ.dr. Lizica Mihuţ

Prezintă:    dr. Constantin Inel, director, Complexul Muzeal Arad, Andrei Ando, director, Consiliul Județean Arad, Nelu Scripciuc, președinte al Foto Club Pro Arad

Vizitarea expoziției

19:00 PALATUL CULTURAL

Concert simfonic al Filarmonicii de Stat din Arad. Pentru prima dată după 38 de ani, în programul Filarmonicii arădene se regăsește  o lucrare a unui compozitor chinez Li Quan Chi: Uvertura „Sărbătoarea primăverii”

20:30     Cina

16 noiembrie 2018     CASA ROMÂNO-CHINEZĂ, Bd. REVOLUŢIEI nr. 59

10:00-13:00

*Editura Casei Româno-Chineze. Realizări și proiecte editoriale
Prezintă: prof.univ.dr.Lizica Mihuț, poetul și editorul Ion Matiuț, coordonatorul Editurii

* Încheierea Simpozionului.

* Câteva concluzii

*Perspective viitoare

13:30    Pranz

Sursa: www.criticarad.ro

Aradul a găzduit prestigiosul simpozion internaţional „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze”

Aradul a găzduit, zilele acestea, prestigiosul simpozion internaţional „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze”, organizat de Filiala Arad a Casei Româno – Chineze (CRC).

Aradul a găzduit prestigiosul simpozion internaţional „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze”

Aradul a găzduit, zilele acestea, prestigiosul

Dacă în debut participanţii au vizitat sediul Casei Româno-Chineze, Palatul de Justiție şi Colegiul Național „Moise Nicoară”, în cea de a doua zi, adică ieri, 15 noiembrie 2018, în Sala Regele Ferdinand a Palatului Adminsitrativ a avut loc evenimentul propriu-zis, moderat de prof.univ. dr. Lizica Mihuț, preşedintele filialei arădene a CRC.

„Ne bucurăm că acest eveniment a reușit să se impună ca unul de tradiție. Doresc să mulțumesc Ambasadei Chinei la București pentru sprijinul pe care ni-l acordă și pentru faptul că an de an este alături de noi la acest simpozion. China, una dintre cele mai mari puteri ale lumii este un exemplu pentru noi din multe puncte de vedere și cu siguranță avem foarte multe de învățat din această relație bilaterală”, a punctat Lizica Mihuţ.

La simpozion au participat reprezentanţi de rang superior ai Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, respectiv doamnele Zhao Li, consilier cultural,​ și Qi Yue, secretar III în cadrul ambasadei. Nu au lipsit de la lucrările simpozionului prefectul Florentina Horgea, președintele Consiliului Județean Arad Iustin Cionca, viceprimarul municipiului Arad Călin Bibarț, primarul orașului Pecica Pentru Antal, consilierii locali Mariana Cismaşiu și Beniamin Vărcuş.

În cadrul simpozinului au prezentat lucrări:

Biriș Ioan − Viziunea acționalistă și logica structurilor corelative în gândirea chineză

Bran Liliana − O abordare sanogenă în medicina tradițională chineză

Bucur Adrian − China în manualele românești de istorie. Câteva aspecte

Burcă Georgiana − China, o abordare personală

Cheta Doina − Contribuții ale antichității chineze la dezvoltarea matematicii

Chiriță Alecu − Elemente tradiționale în cinematografia modernă chineză

Covaci Karina − Hainan, noul paradis chinez

Cristea Tabita − Fujian, un model de dezvoltare pe drumul mătăsii

Crișan Corina − Medicina tradițională chineză, o alternativă?

Dragoș Ana Maria − China, dincolo de hartă

Iancovici Alexandra − China, o continuă destinație culturală

Ilica Anton − Condiția umană în înțelepciunea chineză

Matiuţ Ioan − Editura Casa Româno-Chineză și provocările viitorului

Mărcuș Dumitru − Confucius și ordinea morală în concepția lui Ioan Slavici

Mureșan Augustin − Sigiliile chinezești de la Arad. Istoricul cercetărilor

Mureșan Lucian − Relațiile româno-chineze în paginile revistei „Casa prieteniei”

Notaros Ludovic − Dualitatea europeană și cea chineză: Yin și Yang pot fi un da și nu?

Pencea Ramona − Marele zid al cunoașterii de sine

Popescu Viorica − Mo Yan, una dintre cele mai puternice voci ale literaturii contemporane

Schwartz Gheorghe − Interferențe literare româno-chineze/chinezo-române

Stănescu Mihaela − Începuturile relațiilor de colaborare ale Consiliului Județean Arad cu provincia Hainan;

Tămășan Maria, Tămășan Petrușca − O invitație la redescoperirea basmului chinezesc

 Weisl Ioan – Mao Zedong, unul dintre cei mai importanți lideri ai Partidului Comunist Chinez.

 Evenimentul a continuat, aseară, cu vernisajul expoziției de fotografie „Hainan, insula tropicală a Chinei”, care a avut loc la Muzeul de Artă.

Sursa: www.newsar.ro

Au fost dialoguri româno-chineze

Cea de a IV-a ediție a Simpozionului internațional: Cultură și civilizație chineză, s-a desfășurat la Arad.
Un eveniment cu tradiție pentru Casa Româno-Chineză Filiala Arad, un eveniment care adună la aceeași masă profesori, medici, scriitori și iubitori de artă. Simpozionul internațional „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze” s-a desfășurat miercuri și joi, 14 și 15 noiembrie, la Arad. Ca în fiecare an, la simpozion au fost prezenți reprezentanți de vârf ai Ambasadei Chinei la București, aceștia arătându-și sprijinul pentru Casa Româno-Chineză Arad.

În prima zi

a simpozionului, doamna Zhao Li, Consilier Cultural și doamna Qi Yue, secretar III în cadrul Ambasadei Republici Populare Chineze în România, au vizitat Palatul de Justiție, având o întâlnire cu președintele Tribunalului, dl. Otto Szep, dar și cu vicepreședintele dl. Flavius Bradin. Prima zi s-a încheiat la Colegiul Național „Moise Nicoară”, unde elevii au prezentat eseuri cu tema: „Teme și motive în folclorul chinez și român”.

A doua zi
a fost destinată prezentării lucrărilor de cercetare. În Sala Ferdinand a Primăriei Arad, autorii lucrărilor au vorbit în fața unui prezidiu format din reprezentanți ai administrației locale – viceprimar Călin Bibarț, consilieri Mariana Cismașiu și Beniamin Vărcuș, și administrația județeană – prefect Florentina Horgea, președinte CJA – Iustin Cionca, primar Pecica – Petru Antal.
simpozion-aradon

„Ne bucurăm că acest eveniment a reușit să se impună ca unul de tradiție. Mulțumesc Ambasadei Chinei la București pentru sprijinul pe care ni-l acordă și pentru faptul că an de an este alături de noi la acest simpozion. China este un exemplu și cu siguranță avem foarte multe de învățat din această relație bilaterală”, a punctat prof.univ.dr. Lizica Mihuț, președintele Casei Româno-Chineze Arad. La rândul său, doamna Zhao Li, Consilier Cultural în cadrul Ambasadei, a declarat: „Sunt onorată să particip la acest simpozion. Lucrările prezentate sunt extrem de bine elaborate, fiind documentate la modul foarte serios. Sunt aici să învăț, să facem schimb de idei și opinii și să căutăm o cale comună pentru cooperare și dezvoltare”.

În după-amiaza zilei de joi a avut loc și vernisajul expoziției de artă vizuală „Hainan, insula tropicală a Chinei”.

vernisaj-hainan (6)

Ziua s-a încheiat cu un concert simfonic susținut de Filarmonica de Stat din Arad unde, pentru prima dată după 38 de ani, în programul Filarmonicii arădene s-a regăsit o lucrare a unui compozitor chinez Li Quan Chi: uvertura „Sărbătoarea primăverii”.

Punct de referință

Simpozionul „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze” a devenit un punct de referință pentru mediul academic arădean și, așa cum a subliniat și președintele CJA, Iustin Cionca, „implicarea Casei Româno-Chineze Arad a făcut ca relațiile Arad-China să se dezvolte foarte mult în ultima perioadă, având rezultate pragmatice”

DIALOGURI-JURNALUL

Sursa: www.aradon.ro / Jurnal Arădean

Simpozion Internațional „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze” la ediția a IV-a (FOTO)

Momentul anului pentru Casa Româno-Chineză filiala Arad a sosit, astfel simpozionul internațional „Cultură și Civilizație Chineză. Dialoguri româno-chineze” a ajuns la cea de-a IV-a ediție care se desfășoară în perioada 14-16 noiembrie.

Programul primei zile a debutat prin vizita delegației la sediul Casei Româno-Chineze, urmată de prezentarea Palatului de Justiție, apoi vizita la Colegiul Național „Moise Nicoară”.

Astăzi, 15 noiembrie, Simpozionul Internațional „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze” organizat de Filiala Arad a Casei Româno-Chineze a avut loc în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ Arad, unde bineînțeles președintele Casei Româno-Chineze, prof.univ. dr. Lizica Mihuț a fost moderatorul evenimentului: „Ne bucurăm că acest eveniment a reușit să se impună ca unul de tradiție. Doresc să mulțumesc Ambasadei Chinei la București pentru sprijinul pe care ni-l acordă și pentru faptul că an de an este alături de noi la acest simpozion. China, una dintre cele mai mari puteri ale lumii este un exemplu pentru noi din multe puncte de vedere și cu siguranță avem foarte multe de învățat din această relație bilaterală”.

Au onorat cu prezența delegația Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, doamnele Zhao Li, Consilier Cultural​ și Qi Yue, secretar III în cadrul Ambasadei, prefectul județului Arad, Florentina Horgea, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, viceprimarul municipiului Arad, Călin Bibarț, primarul orașului Pecica, Pentru Antal, consilier local municipal Arad, Mariana Cismasiu și directorul general adjunct al Poștei Române, Beniamin Vărcuş.

În continuare a avut loc prezentarea lucrărilor:

Biriș Ioan − Viziunea acționalistă și logica structurilor corelative în gândirea chineză

Bran Liliana  O abordare sanogenă în medicina tradițională chineză

Bucur Adrian − China în manualele românești de istorie. Câteva aspecte

Burcă Georgiana − China, o abordare personală

Cheta Doina − Contribuții ale antichității chineze la dezvoltarea matematicii

Chiriță Alecu − Elemente tradiționale în cinematografia modernă chineză

Covaci Karina − Hainan, noul paradis chinez

Cristea Tabita − Fujian, un model de dezvoltare pe drumul mătăsii

Crișan Corina − Medicina tradițională chineză, o alternativă?

Dragoș Ana Maria − China, dincolo de hartă

Iancovici Alexandra − China, o continuă destinație culturală

Ilica Anton − Condiția umană în înțelepciunea chineză

Matiuţ Ioan − Editura Casa Româno-Chineză și provocările viitorului

Mărcuș Dumitru − Confucius și ordinea morală în concepția lui Ioan Slavici

Mureșan Augustin − Sigiliile chinezești de la Arad. Istoricul cercetărilor

Mureșan Lucian − Relațiile româno-chineze în paginile revistei „Casa prieteniei”

Notaros Ludovic  Dualitatea europeană și cea chineză: Yin și Yang pot fi un da și  nu?

Pencea Ramona − Marele zid al cunoașterii de sine

Popescu Viorica − Mo Yan, una dintre cele mai puternice voci ale literaturii contemporane

Schwartz Gheorghe − Interferențe literare româno-chineze/chinezo-române

Stănescu Mihaela − Începuturile relațiilor de colaborare ale Consiliului Județean Arad cu provincia Hainan;

Tămășan Maria, Tămășan Petrușca − O invitație la redescoperirea basmului chinezesc

Weisl Ioan – Mao Zedong, unul dintre cei mai importanți lideri ai Partidului Comunist Chinez.

Programul oficialităților a continuat cu expoziția de fotografie „Hainan, insula tropicală a Chinei”, a cărei vernisaj are loc la Muzeul de Artă Arad.

Sursa: www.arq.ro

Delegația Ambasadei Republicii Populare Chineze a vizitat Consiliul Județean Arad

 

Preşedintele Consiliului Județean Arad a fost astăzi gazda unei delegații importante a Ambasadei Republicii Populare Chineze în România.

CHINA-CJA

Zhao Li, consilier cultural și Qi Yue, secretar III, au discutat cu preşedintele Iustin Cionca despre oportunitățile de colaborare dintre județul Arad și provincii din Republica Populară Chineză. La întâlnirea administrativă a participat și profesor univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Casei Româno-Chineze, filiala Arad. Delegația Ambasadei se află la Arad cu ocazia desfășurării celei de-a patra ediții a „Dialogurilor româno-chineze”, prilej de a contribui la dezvoltarea relațiilor dintre România și Republica Populară Chineză.

„Consiliul Județean Arad a pus bazele unei colaborări de durată cu două dintre provinciile Republicii Populare Chineze: Provincia Hainan și Provincia Fujian. Am fost invitat în țara dumneavoastră de mai multe ori și am primit, la Arad, delegații de oameni de afaceri care s-au arătat interesați de oportunitățile pe care Aradul le are de oferit în diferite domenii. Avem un respect profund față de partenerii noștri din administrațiile Hainan și Fujian. În luna mai am găzduit cea mai numeroasă delegație de oameni de afaceri din China care a fost vreodată la Arad, în domeniul industrial și medical. Am profitat de întâlnire să retransmit invitația noastră conducerii Spitalului Provincial Fujian, cu care ne dorim să intrăm într-un parteneriat. Mi-am propus ca Aradul să fie un centru al afacerilor chinezești în Europa Centrală și de Est și să deschidem la Arad un centru de medicină chineză tradițională. Experiența pe care am avut-o în Provincia Fujian m-a inspirat să gândim dezvoltarea Aradului la o altă scară și să accelerez colaborarea cu partenerii chinezi. Revista internațională Forbes, cumpărată de grupul chinez HNA, din Hainan, plasează Aradul în primele cinci cele orașe din România cele mai bune pentru investiții”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

„Este foarte importantă relația pe care Aradul o are cu Provincia Hainan pentru că această zonă cunoaște o dezvoltare foarte accelerată din punct de vedere economic, cultural, turistic și social. Acest lucru va aduce beneficii și partenerilor externi, cu care Provincia este înfrățită, așa cum sunteți dumneavoastră”, a declarat Zhao Li, consilier cultural.

Preşedintele Casei Româno-Chineze filiala Arad, Lizica Mihuț, a accentuat importanța dezvoltării unor relaţii bilaterale, subliniind schimburile de elevi între licee arădene și cele din Hainan.

Sursa: newsar.ro