Flux: Justitie si interne, 06-03-2026, Foto: Marian Buga/AGERPRES
Fostul rector al Universității „Aurel Vlaicu“ (UAV) din Arad, Ramona Lile, este cercetată pentru „infracțiuni legate de serviciu“ și fals, conform dosarului înregistrat inițial la Parchetul de pe lângă Judecătoria (PJ) Arad, dar transferat procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunal din cauza lipsei de personal.
Reprezentanții PJ Arad au declarat vineri, pentru AGERPRES, că dosarul a fost înregistrat în urma unei sesizări făcute de UAV, dar că „din motive care țin de bunul mers al anchetei“ nu pot preciza, la acest moment, exact care sunt infracțiunile vizate de procurori.
Conform PJ Arad, instituția a fost nevoită să transfere dosarul către Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, din cauza deficitului de personal.
Recent, instituția anunțase că funcționează cu doar o treime din procurori, adică 6 din cei 18 prevăzuți în schema de magistrați, iar asta a avut ca efect „un ritm mai lent de soluționare a dosarelor“ în 2025.
Reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunal au precizat, la solicitarea AGEPRES, că dosarul a fost repartizat unui procuror care este în concediu, astfel că deocamdată nu au început audierile.
UAV anunțase, miercuri, că a depus o plângere penală după ce ar fi descoperit, în urma unui audit extern comandat, nereguli care ar fi fost făcute în mandatele fostului rector Ramona Lile.
„În urma analizării neconformităților consemnate de auditorul extern, au fost identificate situații care indică suspiciuni privind încălcarea legii și, ca urmare, Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad a sesizat organele competente, prin depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad. În măsura în care vom sesiza, pe parcursul verificărilor, și alte situații similare, vom acționa în consecință“, se arăta în comunicat, care nu preciza care au fost neregulile descoperite.
În ultimele două zile, Ramona Lile nu a putut fi contactată pentru a oferi un punct de vedere.
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis anularea unui ordin de ministru al Educației prin care Ramona Lile nu a fost confirmată rector al UAV în urma ultimelor alegeri la care a participat. Ulterior acelor alegeri, a fost organizat un scrutin câștigat de Teodor Florin Cilan, actualul rector. Pe de altă parte, la momentul candidaturii pentru un nou mandat, Ramona Lile avea suspendat pentru cinci ani dreptul de a participa la concursul pentru poziția de conducere în UAV, în urma unui scandal de plagiat în care a fost implicată.
AGERPRES / (AS – redactor: Marian Buga, editor: Marius Frățilă, editor online: Andreea Lăzăroiu)
„Schimbarea reală presupune identificarea și corectarea erorilor”
„Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad trece printr-un moment dificil, generat de acuzații publice grave privind integritatea și legalitatea unor decizii din trecut. Sunt acuzații care afectează nu doar imaginea instituției, ci și încrederea comunității în noi. Ca rector, îmi asum această realitate și cred că trebuie să o abordăm cu fermitate, astfel încât să eliminăm orice posibilitate ca asemenea situații să se repete.
Trebuie să ne asumăm că au fost luate decizii care au produs controverse serioase, inclusiv validarea unei candidaturi care ridica mari semne de întrebare, și care astăzi ne-a adus într-o situație foarte complicată din punct de vedere juridic. Trecutul nu îl mai putem schimba, dar avem obligația de a ne asigura că structurile instituționale decid exclusiv în conformitate cu prevederile legale și în interesul universității.
Resping însă categoric ideea că întreaga comunitate academică poate fi redusă la eticheta de „impostură” sau „complicitate”. Universitatea înseamnă mult mai mult decât o conducere sau o decizie punctuală. Înseamnă profesori, cercetători, studenți și personal administrativ care își îndeplinesc responsabilitățile cu profesionalism, zi de zi. Avem cadre didactice a căror valoare este confirmată de comunitatea internațională, absolvenți care ocupă poziții în top managementul unor companii multinaționale și parteneri instituționali alături de care promovăm valori comune.
Greșelile instituționale nu anulează aceste realizări și nu pot defini identitatea întregii comunități academice.
Universitatea a demonstrat, în ultimii doi ani, că are capacitatea academică și instituțională de a funcționa la standarde înalte. Decizia ARACIS de a acorda Universității „Aurel Vlaicu” din Arad calificativul „Grad ridicat de încredere” validează efortul acestei comunități și confirmă evoluția sa pozitivă.
În spirit constructiv, am ales în perioada anterioară să prioritizăm consolidarea și dezvoltarea instituțională, fără a insista asupra disfuncționalităților trecutului. Astăzi însă, în contextul în care există riscul repetării unor practici care au generat dezechilibre și au adus prejudicii de imagine și credibilitate universității, considerăm necesar să întărim mecanismele prin care atribuțiile fiecărei structuri sunt clar delimitate și respectate, iar aplicarea reglementărilor legale este fermă și consecventă.
În ceea ce privește integritatea academică, poziția noastră este fermă: integritatea nu poate fi relativizată prin argumente de oportunitate sau solidaritate internă. În fiecare decizie trebuie să primeze impactul asupra reputației și credibilității instituției.
Universitatea nu aparține niciunuia dintre noi, dar este responsabilitatea fiecăruia.
De aceea susțin că răspunderea pentru situația creată ne aparține. Nu poate fi pasată și nici diluată. Asumarea unei responsabilități colective reprezintă un act de maturitate instituțională, dar schimbarea reală presupune identificarea și corectarea erorilor de interpretare, de aplicare a regulilor sau de judecată, asumate atât individual, cât și instituțional.
Pornind de la aceste considerente, am solicitat un audit extern pentru mandatele dnei Ramona Lile. În urma analizării neconformităților consemnate de auditorul extern au fost identificate situații care indică suspiciuni privind încălcarea legii și, ca urmare, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a sesizat organele competente, prin depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad.
În măsura în care vom sesiza, pe parcursul verificărilor, și alte situații similare, vom acționa în consecință.
În ceea ce mă privește nu voi permite ca universitatea să fie definită de criza prin care trece, ci de rigoarea și responsabilitatea cu care o depășește”.
Conferință pe tema presei în contextul actual/Foto: A.P.
Tematica presei în contextul actual marcat de manipulare și fake news a fost dezbătută în cadrul conferinței organizată de Asociația Susținem Excelența.
ARAD. O temă de actualitate și real interes a fost dezbătută în cadrul conferinței organizate de către Asociația Susținem Excelența: presa românească actuală de la adevăr la manipulare și fake news.
„Considerăm tema abordată în cadrul conferinței ca fiind de interes nu numai pentru manipulatori / manipulați, ci și pentru publicul larg, interesat de informații și adevăr. Dar adesea, cititorul este derutat de implantarea deliberată nu numai a unor idei și opinii, adeseori surprinzătoare, ci și de inducerea unui mod de gândire, în esență partizan. În sensul abordării manipulării și fake news-ului există o bogată bibliografie, fie că este vorba de lucrări originale, fie că este vorba de traduceri din limbile franceză și engleză, apărute la edituri importante din București, Iași, Cluj Napoca, Sibiu, Pitești. Aceste apariții editoriale sunt de apreciat, nu doar în plan teoretic, dar și în plan practic. De asemenea, subiectul este atins și în tudii de jurnalism”, a punctat în deschiderea conferinței prof.univ.dr. Lizica Mihuț.
În continuare, prof. Mihuț a prezentat definiția „manipulării”, așa cum se regăsește în DEX, subliniind că trebuie reținute și sinonimele manipulării: manevrare, mânuire, influențare, dirijare, inducere în eroare.
„Manipularea a ajuns să constituie o obsesie pentru cititor, obsesie justificată, ca urmare a unei largi prezențe în mass-media. Se întâmplă adesea ca manipularea să fie justificată prin lipsa de profesionalism, uitându-se în mod deliberat că aceasta înseamnă dezinformare, influențare, propagandă, intoxicare.
Manipularea constituie o influențare ascunsă, prin mistificarea sau răstălmăcirea adevărului, prin minciună, prin ascunderea sau mascarea intereselor manipulatorului și adeseori, în detrimentul victimei, având chiar o influență negativă asupra acesteia. Trebuie să facem disocierea între manipulare și persuasiune, care reprezintă arta de a convinge prin argumente logice și emoționale, având o influență pozitivă asupra cititorului și benefică atât asupra acestuia cât și a autorului, intenția fiind de a se respecta adevărul”, a transmis prof.univ.dr. Lizica Mihuț.
În ceea ce privește conceptul de fake news, acesta reprezintă știrile false care produc dezinformare în mod intenționat prin răspândirea informațiilor neadevărate prin titluri senzaționale, incorecte și nu numai, cu beneficii pentru publicitate.
„Fake News-uri sunt prezente în mass-media, dar și pe platforme social media, pe afișe, pe panouri publicitare, îngemănând adesea conținutul autentic cu informații sau poze false”, a mai atras atenția prof.Mihuț.
Nu în ultimul rând, prof. Mihuț s-a referit și la conceptul de „deepfake”, un concept ce face referire la o „manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, cu ajutorul inteligenței artificiale sau prin alte mijloace, având un puternic impact vizual și emoțional”.
Abordarea pragmatică
Georgiana Țentea, membră a Asociației Susținem Excelența și coordonatorul departamentului Jurnalism din cadrul asociației, a propus și o abordare pragmatică a temei conferinței. Așadar, au fost dezbătute aspecte precum: manipularea emoțională și psihologică, manipularea și paradia, satira, pamfletul, manipularea și persuasiunea, limitele manipulării și răstălmăcirea adevărului, manipularea și calomnia, uzul rațiunii și victimizarea, campaniile electorale în contextul justificării manipulării și fake news-ului, libertatea de exprimare și manipularea.
„Datoria cititorului este să verifice conținutul articolului prin apelare la surse auxiliare autorizate sau la experți în domeniu sau prin alte mijloace, spre a nu se lăsa manipulați și spre a veghea continuu asupra onestității informației”, a subliniat Georgiana Țentea.
Libertatea de exprimare
Prezent la conferința Asociației Susținem Excelența a fost și primarul Călin Bibarț. Acesta a stat față în fața cu presa din Arad, a vorbit despre importanța libertății de exprimare și a subliniat că sub nicio formă nu se poate pune problema instituirii unei cenzuri în presă, chiar și în detrimentul știrilor false care pot apărea.
Discuțiile au continuat, tema fake news-ului fiind una extrem de actuală, iar membri Asociației Susținem Excelența au transmis că libertatea cuvântului este extrem de importantă și nu se poate negocia.
„În urma analizării neconformităților consemnate de auditorul extern au fost identificate situații care indică suspiciuni privind încălcarea legii și, ca urmare, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a sesizat organele competente, prin depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad.”
Acesta este, probabil, cel mai important pasaj din comunicatul remis de Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (UAV), miercuri, în contextul scandalului în care a fost aruncată insituţia după 9 februarie 2026. Reacția publică este semnată de rectorul UAV, Teodor Florin Cilan, și vine la aproape o lună de la sentința pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost anulat ordinul ministrului Educației privind neconfirmarea în funcția de rector a Ramonei Lile, și la mai bine de o săptămână de la dezvăluirile făcute de Special Arad din raportul de audit extern.
Deși informațiile publicate de Special Arad, în exclusivitate, ridicau suspiciuni serioase privind posibile încălcări ale legii, până astăzi nu a existat nicio reacție oficială pe acest subiect, nici din partea universității, nici din partea Ramonei Lile.
Singura reacție pe tema scandalului în care a fost aruncată universitatea de stat din Arad a venit de la Ramona Lile, care a comentat pe Facebook sentința Înaltei Curți, care îi este favorabilă (vezi AICI).
UAV, plângere penală împotriva Ramonei Lile
Acum, însă, rectorul Teodor Cilan a transmis o poziție publică în care face referire și la dezvăluirile publicate de Special Arad pe baza raportului de audit extern comandat de conducerea UAV la scurt timp după alegerea acesteia.
„Universitatea «Aurel Vlaicu» din Arad trece printr-un moment dificil, generat de acuzații publice grave privind integritatea și legalitatea unor decizii din trecut. Sunt acuzații care afectează nu doar imaginea instituției, ci și încrederea comunității în noi. Ca rector, îmi asum această realitate și cred că trebuie să o abordăm cu fermitate, astfel încât să eliminăm orice posibilitate ca asemenea situații să se repete.
Trebuie să ne asumăm că au fost luate decizii care au produs controverse serioase, inclusiv validarea unei candidaturi care ridica mari semne de întrebare și care, astăzi, ne-a adus într-o situație foarte complicată din punct de vedere juridic. Trecutul nu îl mai putem schimba, dar avem obligația de a ne asigura că structurile instituționale decid exclusiv în conformitate cu prevederile legale și în interesul universității.
Resping însă categoric ideea că întreaga comunitate academică poate fi redusă la eticheta de «impostură» sau «complicitate». Universitatea înseamnă mult mai mult decât o conducere sau o decizie punctuală. Înseamnă profesori, cercetători, studenți și personal administrativ care își îndeplinesc responsabilitățile cu profesionalism, zi de zi. Avem cadre didactice a căror valoare este confirmată de comunitatea internațională, absolvenți care ocupă poziții în top managementul unor companii multinaționale și parteneri instituționali alături de care promovăm valori comune.
Greșelile instituționale nu anulează aceste realizări și nu pot defini identitatea întregii comunități academice. (…)
„Pornind de la aceste considerente, am solicitat un audit extern pentru mandatele dnei Ramona Lile. În urma analizării neconformităților consemnate de auditorul extern au fost identificate situații care indică suspiciuni privind încălcarea legii și, ca urmare, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a sesizat organele competente, prin depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad. În măsura în care vom sesiza, pe parcursul verificărilor, și alte situații similare, vom acționa în consecință.”
Despre disfuncționalitățile trecutului
Teodor Cilan amintește, în reacția sa publică, și de realizările instituției din momentul în care a preluat mandatul de rector și justifică motivul pentru care reacția sa vine abia acum: „Universitatea a demonstrat, în ultimii doi ani, că are capacitatea academică și instituțională de a funcționa la standarde înalte. Decizia ARACIS de a acorda Universității «Aurel Vlaicu» din Arad calificativul «Grad ridicat de încredere» validează efortul acestei comunități și confirmă evoluția sa pozitivă.
În spirit constructiv, am ales, în perioada anterioară, să prioritizăm consolidarea și dezvoltarea instituțională, fără a insista asupra disfuncționalităților trecutului.
Astăzi însă, în contextul în care există riscul repetării unor practici care au generat dezechilibre și au adus prejudicii de imagine și credibilitate universității, considerăm necesar să întărim mecanismele prin care atribuțiile fiecărei structuri sunt clar delimitate și respectate, iar aplicarea reglementărilor legale este fermă și consecventă.”
Până unde merge solidaritatea internă?
Tot în comunicat, Teodor Cilan vorbește și despre impactul pe care deciziile universității îl au asupra credibilității instituției și până unde poate merge solidaritatea internă:
„În ceea ce privește integritatea academică, poziția noastră este fermă: integritatea nu poate fi relativizată prin argumente de oportunitate sau solidaritate internă. În fiecare decizie trebuie să primeze impactul asupra reputației și credibilității instituției.
Universitatea nu aparține niciunuia dintre noi, dar este responsabilitatea fiecăruia. De aceea susțin că răspunderea pentru situația creată ne aparține. Nu poate fi pasată și nici diluată. Asumarea unei responsabilități colective reprezintă un act de maturitate instituțională, dar schimbarea reală presupune identificarea și corectarea erorilor de interpretare, de aplicare a regulilor sau de judecată, asumate atât individual, cât și instituțional.
În ceea ce mă privește, nu voi permite ca universitatea să fie definită de criza prin care trece, ci de rigoarea și responsabilitatea cu care o depășește.”
Povestea haosului de la UAV, declanșat pe 9 februarie 2026
Prin Hotărârea nr. 636/2026 din 9 februarie, Înalta Curte obligă Ministerul Educației să anuleze Ordinul nr. 6907 din 29 decembrie 2023, prin care Ramona Lile nu era confirmată în funcția de rector pentru un al patrulea mandat.
Ordinul fusese emis — potrivit răspunsului oficial al ministerului — în baza sancțiunii de plagiat confirmate definitiv de instanță în 2024, sancțiune stabilită prin Ordinul de ministru nr. 3643/06.04.2021, emis în temeiul hotărârii CNECSDTI din 28.01.2021.
Pe de altă parte, rămâne în vigoare efectul sentinței din 2024 a Înaltei Curți, care confirmă existența plagiatului și, implicit, temeiul interdicției de a ocupa funcții de conducere. Această interdicție expiră la 5 aprilie, însă, la momentul candidaturii pentru cel de-al patrulea mandat, ea era în mod clar activă.
Reamintim cititorilor că, în pofida acestei interdicții, în decembrie 2023, comunitatea academică a UAV a ales-o pe Ramona Lile în funcția de rector, cu o majoritate covârșitoare. Toți cei implicați în procesul electoral cunoșteau existența interdicției. Votul a fost validat la nivel universitar, dar nu a fost confirmat de minister.
De la pronunțarea sentinței din 9 februarie 2026 și până în prezent, un audit extern a scos la iveală o serie de alte probleme din cadrul UAV. Cea mai gravă dintre acestea — singura care a atras un raport de neconformitate din partea auditorilor — vizează modul în care au fost cheltuiți banii universității de pe un card aflat în posesia fostului rector.
Până la comunicarea oficială a sentinței din februarie către minister și până la o eventuală clarificare administrativă sau legislativă, soarta conducerii UAV rămâne incertă. Sentința din februarie a Înaltei Curți nu a fost încă transmisă ministerului.
MULTUMESC, MARIUS ȘUCAN, pentru poezia “Ante mortem” pe care ai pus-o în Comentarii la postarea mea: Când ne este foarte greu sau când ne plângem necontenit pentru nimicuri sau suntem continuu nemulțumiți, să ne amintim DESTINUL COPLEȘITOR al lui Marius ȘUCAN, care a făcut performanță în condiții de maximă dificultate, transformând imposibilul în excelență. Și mai ales, să fim convinși că totul este posibil prin CREDINȚA în DUMNEZEU.
Plagiatoarea Ramona Lile, fost rector, a folosit ilegal cardul Universității din Arad pentru călătorii în Cuba, Dubai, Canada.
Publicația Special Arad a difuzat astăzi un articol exploziv: Ramona Lile a folosit în anii 2020-2023, când era încă rector, un card al Universității Aurel Vlaicu (UAV) din Arad în mod neconform, fără să existe aprobări și documente legale. Adriana Barbu, jurnalista care a publicat articolul „Cuba, Dubai, Canada. Audit exploziv la UAV Arad: un card fără limite, legat la taxele studenților și plăți fără acte justificative!”, a consultat un audit extern comandat acum un an de către UAV, unde sunt relevate cheltuieli substanțiale de pe cardul emis de Banca Transilvania, legat de contul în care se vărsau taxele plătite de studenți.
Numai din extrasul publicat s-au făcut cheltuieli de peste 50.000 lei pentru călătorii în Dubai, Cuba, Canada, București, Sovata.
Universitatea a confirmat pentru Special Arad că „Persoana din conducerea Universității «Aurel Vlaicu» din Arad în posesia căreia s-a aflat cardul emis de Banca Transilvania Visa Business Silver cu nr. 3892 a fost doamna Lile Ramona, rector al UAV în perioada menționată mai sus”.
Auditul a fost prezentat Senatului universității cu întârziere, fiindcă persoana angajată la serviciul de audit intern a demisionat în octombrie 2025, așadar nu s-a putut finaliza verificarea internă a situației.
Ce nu este în ordine cu folosirea banilor universității de către, pe atunci, rectorița Lile? În primul rând, spune Raportul de neconformitate, „a fost folosit de către o persoană cu funcție de conducere, fără ca în documentația anexată să fie precizate: hotărârea internă sau mandatul pentru utilizarea cardului, politicile interne privind limitele sau categoriile de cheltuieli permise”. Orice cheltuială are nevoie de viză contabilă, conform Legii contabilității, de documente justificative ca ordin de deplasare, facturi, bonuri etc. Acestea nu au fost prezentate auditorilor decât în mică măsură.
De altfel, Hotărârea de Guvern nr. 518/1995 stabilește care sunt condițiile deplasărilor interne și externe.
În al doilea rând, nu reiese din documentația pusă la dispoziția auditorilor că sumele necuvenite ar fi fost returnate instituției.
Ce urmează? Coducerea universității a declarat pentru Special Arad că „în prezent se află în desfășurare o analiză internă privind documentele justificative aferente tranzacțiilor efectuate prin intermediul cardului Visa Business Silver cu nr. 3892, urmând ca, în funcție de cele constatate, să se ia măsurile necesare”. Cardul a fost închis când Teodor Cilan a preluat funcția de rector.
Faptul că UAV nu a avut formulate reguli clare de cheltuire a banilor universității în perioada ianuarie 2020-iunie 2023, când fusese condusă de Ramona Lile, este o vină în plus. Rectorul este responsabil să existe reglementări instituționale conforme cu legea și să verifice cum se cheltuiesc banii.
Nici Contabilitatea, Consiliul de Administrație și Senatul nu sunt absolvite de această „neglijență”. Din discuțiile noastre cu oamenii din UAV maniera Ramonei Lile de a pleca în deplasări de capul ei era cunoscută.
Codul Penal prevede mai multe infracțiuni pentru folosirea ilegală a banului public: Delapidarea (art.295), Abuzul în serviciu (art.297), Neglijența în serviciu (art.298), Deturnarea de fonduri (art.307). Conducerea UAV are obligația de a anunța autoritățile în drept despre caz, ca să nu fie acuzată de „tăinuire” (art.270 CP).
Dezvăluirile publicate de presa arădeană vin într-un moment tensionat, când o sentință a Înaltei Curți ar putea să o repună pe Lile în funcția de rector, în pofida sentințelor care o declară definitiv plagiatoare, cu sancțiuni date de CNECSTDI și confirmate de instanță. Cazul confirmă ceea ce Revista 22 a spus în mai multe rânduri: plagiatoarea în serie Ramona Lile, folosindu-se de poziția de rector, a tratat instituția „pe persoană fizică”.
Un raport de audit extern realizat pentru Universitatea Aurel Vlaicu din Arad (UAV) arată că un card bancar contului curent al instituției a fost folosit, timp de mai mulți ani, de o persoană din conducerea universității fără să fie identificate documente justificative pentru acele plăți, scrie Special Arad. Potrivit sursei citate, auditorii nu precizează despre ce persoană este vorba, însă instituția spune că respectivul card a fost în posesia Ramonei Lile, fost rector, care nu a mai fost confirmată pe post la ultimele alegeri, dar care urmează să revină acum în funcție în urma unei decizii în instanță.
Potrivit publicației arădene, cu acel card au fost plătite „deplasări în străinătate, în valoare de zeci de mii de lei (cum puteți vedea mai jos), hoteluri la Bucureşti, dar şi în Dubai sau Cuba, s-au închiriat mașini în Canada, s-au achitat mese la restaurante, combustibil”, iar „auditorul extern spune că nu a identificat deconturi, facturi, bonuri și foi de parcurs pentru unele dintre aceste cheltuieli”.
Sursa citată menționează că „auditorii au identificat plăți urmate de încasări identice sau apropiate, sugerând returnări de bani, însă retururile sunt mai puține decât plățile din tabelele atașate”.
Auditul constată, astfel, că operațiunile cu acel card „nu respectă integral cerințele legale și interne” și prezintă „riscuri majore privind: angajarea neautorizată a cheltuielilor; posibile conflicte de interese; încălcarea disciplinei financiare”, menționează Special Arad.
Analiza acoperă utilizarea cardului bancar în perioada ianuarie 2020-iunie 2023, precizează publicația. În perioada menționată, rector era Ramona Lile.
Potrivit Special Arad, raportul de audit a fost trimis în 2025, însă a ajuns abia acum pe masa Senatului UAV.
Amintim că în prima parte a acestei luni Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs al Ramonei Lile și a decis ca aceasta trebuie numită în funcția de rector, ocupată în ultimii doi ani de altcineva. Ramona Lile a câștigat un al patrulea mandat de rector în 2023, dar nu a fost confirmată pe post de fosta ministră Ligia Deca. În urma deciziei de neconfirmare, Lile a apelat la instanță și a obținut acum anularea acelei decizii, ceea ce înseamnă că trebuie numită într-o funcție care, din aprilie 2024, este ocupată de Teodor-Florin Cilan.
Ramona Lile. Sursă foto: Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad
Sentința ÎCCJ nu se referă la plagiatele Ramonei Lile, ci anulează ordinul ministrului de respingere a validării sale ca rector.
O adevărată ofensivă a pornit Ramona Lile în spațiul public, abuzând de cuvinte ca „demnitate”, „adevăr”, „onoare”, prin invocarea unei sentințe a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) prin care anulează Ordinul de Ministru nr.6097/29.12.2023 de respingere a validării sale ca rector, din cauza sancțiunilor pe 5 ani pentru plagiat multiplu.
Minuta sentinței din 2026 în Dosarul 168/59/2024 al ÎCCJ consemnează obligarea ministrului Educației „să emită un ordin prin care să confirme desemnarea reclamantei în funcția de rector al Universității Aurel Vlaicu din Arad”.
„Absolut revoltătoare decizia (definitivă) a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care, admițând recursul făcut, obligă la repunerea în funcția de rector a Universității Aurel Vlaicu din Arad a celebrei plagiatoare… Se vede, încă o dată, că această Curte poate fi și Joasă, nu numai Înaltă”, a postat Marian Popescu, președintele Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritatea Academică (CARFIA), pe FB.
Tot ÎCCJ a dat o sentință definitivă în Dosarul 815/59/2021 prin care se consacră că Ramona Lile e plagiatoare și confirmă sancțiunile date de Comisia Națională de Etică (CNECSTDI) prin Hotărârea nr.4/2021.
Amintim sancțiunile din hotărârea CNECSTDI, consfințite și printr-un ordin de ministru, pentru 6 dintre cele 12 plagiate analizate: retrogradarea din gradul de profesor universitar în gradul de conferențiar, suspendarea pe 5 ani a dreptului de înscriere la un concurs pentru grade didactice superioare, pentru funcții de conducere, de îndrumare și control și ca membră în comisii de concurs, precum și retragerea tuturor lucrărilor plagiate.
Anterior, în 2012, Lile a mai fost sancționată pentru o lucrare plagiată.
ICCJ cu dreptu-n stângul
Sancțiunile date Ramonei Lile sunt valabile și active până la mijlocul lui aprilie 2026, așadar, prin sentința de acum a ÎCCJ, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad ar trebui să pună în funcția de rector o plagiatoare, caz calificat ca „unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”. Sub sancțiune, Lile nu ar putea să-și exercite atribuțiile de rector care reclamă prezența în comisii etc.
În plus, prin alegeri corecte validate de Ministerul Educației în 2024, a fost ales un alt rector, în persoana profesorului Teodor Cilan. Potențiala sa revocare deschide un alt litigiu, fiindcă Cilan a fost ales legal și legitim. Întrebat de Revista 22, Teodor Cilan, rectorul în exercițiu, a răspuns că se va consulta cu avocați competenți în această speță.
Până la motivarea șocantei sentințe a ÎCCJ, pare că justiția condusă de Lia Savonea își dă cu dreptu-n stângul: confirmă printr-o sentință definitivă că Hotărârea 4/28.01.2021 este legală, deci că sancțiunile se aplică, iar în 2026, tot ÎCCJ dă o sentință prin care anulează respingerea validării Ramonei Lile de către ministrul Educației.
În fapt, fiind deja sancționată din 2021, Lile nu avea voie să candideze în 2023. Ea a candidat fără drept pentru al patrulea mandat și nu a putut fi validată. A încercat la alegerile din 2024 să își impună omul ei, dar acesta nu a fost ales. Mai mult, a candidat pentru un loc în Senat în 2024 și a primit 7 voturi din 30. N-a prins loc nici în Consiliul Facultății de Științe Economice. Colectivul criticat de CNECSDTI pentru cultura organizațională tolerantă la încălcarea integrității academice se lepăda încet de Lile pentru a salva imaginea instituției.
Trebuie amintit că Ramona Lile a deschis din 2021 mai multe procese în instanță, încercând să suspende și să desființeze decizia de sancționare valabilă și în prezent. Le-a pierdut pe toate.
A încercat mai mult: să intimideze prin inițierea unor dosare penale jurnaliștii Revistei 22 care au scris despre cazul ei, pe predecesoarea ei la rectorat, precum și pe doi dintre membrii CNECSTDI care examinaseră lucrările plagiate. Toate afirmațiile actuale ale Ramonei Lile privitoare la „denigrare” sunt complet nefondate. Jurnaliștii au consemnat date și fapte, ceea ce s-a confirmat și prin clasarea dosarului 17/60/P/2022 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Cazul Lile a suscitat un interes major în mass-media. Ea nu a răspuns niciodată întrebărilor Revistei 22, adresate în baza Legii 544/2001.
Aluziile la „suferința” familiei, invocate în prezent pe rețele, sunt discutabile. Familia e aranjată, tot la Universitatea “Aurel Vlaicu”. Ramona Lile l-a adus titular prin concurs în 2023 pe fiul ei mai mare, Raul Lile, ca asistent fără doctorat la Facultatea de Inginerie alimentară, turism și protecția mediului. Pe site-ul Inspectoratului de Muncă Arad îl regăsim pe același fiu ca „inspector de muncă” plin.
Cine apără democrația
În aceste zile, Ramona Lile vorbește pe rețelele sociale în calitate de lider pe Arad al PUSL, partidul fostului pușcăriaș, Dan Voiculescu. Ea spune că mass-media a atacat „fundamentele democrației” scriind despre plagiatele sale.
„Din poziția de lider al PUSL Arad reafirm crezul nostru: demnitate, onoare, justiție”, transmite Lile pe pagina sa de FB.
Mizând pe memoria relativă a publicului, sub sloganul fals „dreptatea a învins!” și cu invocarea lui Dumnezeu, se străduiește să convingă că toate faptele sale de încălcare a integrității academice sunt șterse prin sentința ICCJ din 2026. „Folosind rețele obscure de influență, complicități și presiune publică, au promovat eticheta «plagiatoarea în serie Ramona Lile». Integral falsă! Nu am plagiat niciuna dintre lucrările mele de autor și nici de coautor”.
Manipulare ieftină, dar cu efect la unii arădeni. Sentința definitivă a ÎCCJ din Dosarul 815/59/2021 menține decizia de plagiat dată de CNECSTDI și implicit sancțiunile pentru plagiat.
Cu ce s-a ocupat Lile în perioada sancțiunilor
În anul universitar 2024-2025, Ramona Lile a profitat de compromisul pe care Universitatea “Aurel Vlaicu” era dispusă să îl facă, trecând ușor peste situația fără precedent a plagiatului său multiplu. Ea a primit un an sabatic fără condiții, fiind plătită de UAV.
În perioada anului sabatic, Ramona Lile s-a prezentat ca „prorector” la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” din Chișinău. Prin adresa 140/SC/28.10.2025, Ministerul Educației a răspuns Revistei 22 la întrebarea în ce condiții poate funcționa un cadru didactic titular în an sabatic la o universitate din străinătate: „se poate face doar cu avizul consiliului de administrație și acordul senatului universitar”. Rectorul în funcție a declarat pentru Revista 22 că „D-na Lile spune că este prorector la Universitatea Constantin Stere din Chișinău (USPEE), dar nu am văzut niciun document în acest sens. Orice colaborare cu alte universități presupune o aprobare a Senatului pe care ea nu o are”.
În perioada interdicției de a participa la concursuri pentru „orice funcție superioară, funcție de conducere, de îndrumare și control” timp de 5 ani, Ramona Lile a încercat să sară peste sancțiuni și să se abiliteze la Universitatea Valahia din Târgoviște. În fața dovezilor de plagiat, profesorii din comisia de abilitare s-au retras.
Prezența sa la întrunirile Consiliului Național al Rectorilor (CNR), după ce nu mai era rector la UAV, a intrigat și a creat o situație delicată. „Noi nu am invitat-o, asta e sigur”, ne-a lămurit Sorin Câmpeanu, președintele CNR.
Impostura și-a găsit cuib
În toți acești ani, Ramona Lile a fost membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință (AOȘR), organizație finanțată de statul român, care acordă fiecărui membru indemnizații. Codul de Etică al AOȘR prevede la Cap.III pct.b. că membrii au obligația de a preveni „frauda intelectuală conform căreia membrilor AOSR le este interzisă atribuirea rezultatelor sau ideilor cercetării aparținând altei persoane prin plagiere în orice formă”.
Redacția a primit răspuns de la AOȘR prin Adresa 154/16.02.2026 la întrebările privind acceptarea unui membru corespondent plagiator: organizația nu a cunoscut deciziile de sancționare a Ramonei Lile pentru plagiat, însă după luarea la cunoștință a situației „a informat imediat atât Consiliul de Onoare, cât și Consiliul Științific în vederea analizării și luării măsurilor ce se impun”.
UAV a preferat să treacă cu vederea abaterile Ramonei Lile, care s-a considerat îndreptățită să ceară în anul academic 2025-2026 gradație de merit, dar sancțiunea CNECSTDI i-a stat în cale.
Al patrulea mandat?
Secretarul de stat Gigel Paraschiv, din Ministerul Educației, s-a pronunțat. „Așteptăm motivarea și nu ne rămâne decât să punem în practică ceea ce instanța a decis”, a declarat Paraschiv pentru Edupedu.
Cum s-ar putea aplica sentința și la ce perioadă din mandat se referă, nimeni nu știe.
O situație asemănătoare, dar nu identică, s-a întâmplat la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. Doamna rector Luminița Popescu a fost revocată printr-o decizie a Senatului universității. În locul ei a fost ales un alt rector, în persoana lui Sorin Purec. Printr-o sentință definitivă, rectorița a revenit în funcție. Rectorul revocat prin ordin de ministru s-a adresat și el instanței și a câștigat, așadar rectorița Popescu a fost din nou dată la o parte. Abia când rectorul Sorin Purec și-a încheiat mandatul, Luminița Popescu a putut candida la un alt mandat.
Toate aceste aventuri contencioase demonstrează că mult clamata autonomie universitară e utilă mai degrabă pentru a transforma instituțiile de învățământ superior în feude, de unde unii rectori se pot îmbogăți și pot exercita influență. De subliniat că Ramona Lile ducea acasă lunar ca rector un venit de la 7.000 la 9.000 de euro pe lună, conform declarațiilor sale de avere. Raportul instituțiilor academice cu Ministerul Educației este în multe cazuri neclar juridic.
Totodată, devine limpede că termenele lungi, de ani, ale unui proces contencios duc la dezorganizarea instituțiilor. Justiția, aici Înalta Curte, judecă fără a ține cont de ansamblul situației. Să dispui așezarea în funcție a unei plagiatoare sancționate, este o lipsă de considerație față de lumea academică integră.
De ce scriu acest articol chiar acum, când la Arad, în spațiul unei universități, se vorbește de doi rectori: unul care există și celălalt care urmează să fie instalat prin intervenția justiției. Scrie presa că fosta rectoriță, Ramona Lile, urmează să primească funcția, deși se află la al patrulea mandat. Ramona Lile a fost pedepsită, pentru mai multe plagiate dovedite, cu degradare și pierderea dreptului de a mai ocupa funcții universitare. Într-o instituție de educație mai contează anii? Nu. Justiția, zice Doamna, „a făcut dreptate”. Un filosof de prestigiu european, consideră că atunci când dreptatea este afectată, intelectualii au obligația să se implice și să ia atitudine. Cele de mai sus alcătuiesc contextul.
Scria filosoful Andrei Marga, fost rector, ministru, autor de cărți menite să ofere soluții, că învățământului superior a ajuns un bolnav cronic. Una dintre afecțiuni este plagiatul sau furt intelectual. „Plagiatul în sistemul de învățământ superior nu se măsoară în procente„ (cum se încearcă !). El există și „trebuie considerat furt, iar autorul tratat ca atare, fiind consecința unui caracter duplicitar, josnic, imoral, demn de oprobiul public și de ironiile studenților. Poate un plagiator (dovedit sau nu) să susțină cursuri și seminarii privind în ochi studenții ori vorbindu-le despre etică?” Evident că doar tupeul conduce la administrarea unei universități de către un rector plagiator dovedit. Iată este vorba preponderent de etică. Încălcările morale din universități blamează obrazul plagiatorului, al acelui ins lipsit de etică beneficiind, ca oficial, de avantaje administrative, profesionale și financiare.
Legea 183 din 2024 definește plagiatul ca ”preluare a unor idei, teorii, metode științifice și alte contribuții ale unui autor fără menționarea sursei” de inspirație sau de copiere. Din păcate, plagiatul în înțelesul actual nu se referă la copierea și însușirea de idei, ci doar la copiere de text, iar diferitele programe de analiză antiplagiat identifică numai similitudini de text, în procente ceea ce constituie doar o nuanțare. Chestiunea plagiatului universitar dovedit nu ține de justiție, ci de conștiință, educație și morală. Însușirea unui text care nu-ți aparține spre a obține avantaje a devenit un obicei universitar, pentru că în eșantionul de dăscălie s-au aciuit mulți falși intelectuali fără vocație și fără înzestrări didactice. Plagiatul creează vulnerabilitate pentru întreaga instituție.
Vânzoleala plagiatelor (cu 5 %, 14%, 25% sau 100%) – ca și cum procentul ar conta – și a promovărilor în învățământul superior pe funcții înalte plătite de stat cu mii de lei a vânturat puțin pe coridoarele ministerului educației. Se cumpără licențe, disertații, teze de doctorat, se promovează examene cu referate copiate, se publică ISI și BDI pe bani în reviste focalizate pe piratare, se obțin titluri (conferențiar, profesor, habilitare) prin comisii colegiale. Aproape nimeni nu intră în depresie morală, roata educației se învârtește cu inocență. Și se mai vorbește de „integritate academică”. Doctorii în educației ocupă spațiile statelor de plată și a încadrărilor din învățământul superior, sunt mai mulți profesori și conferențiari decât lectori și asistenți, rectorii dovediți de plagiatură ocupă funcții fără nicio jenă morală, decanii la fel, studenții o duc bine și după trei ani obțin diplomă de licență, apoi de masterat, apoi de doctorat, fără ca să dobândească suficientă intelectualitate ori știință.
În concluzie: Ramona Lile a obținut satisfacție juridică, dar pata morală a furtului prin plagiere nu poate fi spălată într-o comunitate de la care se așteaptă corectitudine morală. Totul pare o bizarerie rectorală și o încălcare a cutumelor universitare. Justiția nu are atribuții de spălare a imaginii etice și a falsului moral obținut în urma afectării imaginii publice a Universității arădene. Un om onest ar evita clătinarea echilibrului învățământului superior și ar recunoaște greșelile care au condus la pedepsire, compromitere și evaziune de autoritate. Copiatul, plagiatul, furtul, vinovăția și rușinea sunt flageluri sociale cu impact etic. Hoția și impostura funcționărească întreține ideea că omul se crede mai deștept decât este, iar ca să răzbată însoțit de inocentă utilizează mijloace josnice și nerușinate. Asemenea situații contribuie sistematic la degradarea vieții universitare și compromitere instituțională.
Conferință pe tema presei în contextul actual/Foto: A.P.
