ARQ, Critic Arad, 20 ianuarie 2025

Plecarea în urmă cu doi ani, de la conducerea Liceului Național de Informatică și chiar din colectivul didactic, fără să comenteze în spațiul public, întrerupând orice relație cu foștii colegi, a creat „valuri, valuri” dar nu am auzit ca cineva să-i fi spus MULȚUMESC pentru strădaniile de peste 40 de ani în învățământ. Este evident, oricât de rezervați ar fi unii sau alții, că MARIA PAȘCALĂU nu poate lipsi dintr-o posibilă istorie a învățământului arădean, nu pentru că a fost 5 ani inspector școlar general, deoarece au ocupat mulți această funcție și numele lor nu mai este amintit nici chiar accidental. Dar nici pentru cei 18 ani ca director de gimnaziu și liceu nu trebuie neapărat amintită, deoarece au fost directori cu mult mai mulți ani în această funcție.

Să recunoaștem că puțini sunt dascălii, care au păstrat de-a lungul anilor VOCAȚIA DE ZIDIRE/CONSTRUCȚIE INSTITUȚIONALĂ, precum MARIA PAȘCALĂU. Știu că în prima zi ca inspector școlar general, în anul 1997, din pricina absenței unei gresii de pe coridorul imobilului de la etajul I, mascată prin acoperirea cu un covor, o doamnă aflată cu treabă în instituție, a căzut, fracturându-și piciorul. Imediat, au început lucrările pentru restaurarea imobilului aflat de foarte mulți ani într-o stare deplorabilă. Îmi amintesc că în 7 martie 2000, în calitate de inspector școlar general, MARIA PAȘCALĂU a participat în biroul prefectului de atunci, Gheorghe Neamțiu la vizita ministrului Andrei Marga, care îmi comunicase direct, fără menajamente, Hotărârea privind un experiment în campania electorală și anume absorbția Universității „Aurel Vlaicu”, precum se știe, o instituție de stat, de către una privată și anume, Universitate „Vasile Goldiș”. A urmat apoi o bătălie, la care nu doresc să mă refer acum, dar am menționat-o spre a sublinia momentul când am cunoscut-o, pe MARIA PAȘCALĂU, eu nemaiavând ore la Liceul „Ghiba Birta” în momentul când a fost numită inspector școlar general. Au trecut câțiva ani și am avut ocazia să văd ȘCOALA GIMNAZIALĂ nr. 5, unde MARIA PAȘCALĂU era director și am fost uimită să constat transformarea unei școli oarecare, prin investiții și o strategie pe termen lung, într-o instituție de învățământ europeană. M-am gândit atunci și după ce în anul 2016 înființase LICEUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ (prin fuziunea dintre Liceul Tehnologic „IULIU MANIU” și Școala Gimnazială nr.5) câte STRĂDANII, câte NOPȚI nedormite, câte UȘI, ce trebuiau deschise, câtă IMPLICARE fizică, dar și emoțională a probat MARIA PAȘCALĂU pentru a reuși să plaseze cele două școli în elita învățământului arădean. Dar MERITUL nu este numai de a institui un liceu nou, solicitat ca opțiune în comunitate, ci de a-l impune în scurt timp printre cele mai bune școli la nivel național și internațional, rezultatele în domeniul roboților uimind până dincolo de ocean. Este dificil să obții asemenea izbânzi instituționale, însă MARIA PAȘCALĂU a demonstrat a fi nu doar o FEMEIE PUTERNICĂ, ci și o PROFESIONISTĂ de anvergură, INTELIGENTĂ, AMBIȚIOASĂ, CORECTĂ, mereu atentă să respecte legile/cuvântul dat, DEMNĂ (a mărturisit că a convins întotdeauna decidenții prin argumente, dar „nu a lustruit nicicând pantofii acestora”), asumâdu-și SACRIFICII numai de ea știute. Nu știu dacă în afară de Dumnezeu și de soțul său, absolvent al unei dificile specializări (cibernetică economică) la ASE București, care a susținut-o necondiționat de-a lungul anilor, a mai fost cineva (poate mulți sau poate puțini), care i-a fost alături în demersurile de construcție instituțională. Nu știu să se fi lamentat vreodată, dar, în mod sigur,  au existat momente dure, iar aparența de DICTATOR, de INFLEXIBILITATE ascundea/ ascunde SENSIBILITATE și IUBIRE față de oameni, calități sine-qua-non în dezideratul de a oferi comunității o construcție instituțională apreciată, în mod deosebit. I s-a conferit, potrivit consemnării din presă arădeană, în 22 august 2018, titlul  de CETĂȚEAN DE ONOARE al Aradului „pentru implicarea cu dăruire în dezvoltarea învățământului preuniversitar arădean, precum și în promovarea imaginii Aradului în țară și în străinătate”, după ce i se decernase în urmă cu câțiva ani (2006) titlul de EXCELENȚĂ, de asemenea, din partea Primăriei.                                                                  

Apreciind-o pe MARIA PAȘCALĂU pentru realizările sale de excepție, m-a surprins plecarea ei intempestivă după începerea anului școlar, în 5 octombrie 2022, dar am așteptat să treacă un timp spre a nu scrie „la cald” și, mai ales, spre a discuta cu dânsa despre motivul despărțirii totale de școala, pe care chiar ea a înființat-o, împotriva tuturor opreliștilor, desigur, numeroase. ORGOLIOASĂ, poate prea orgolioasă, și DEMNĂ, în dialogul purtat telefonic, MARIA PAȘCALĂU nu reproșează nimic, nimănui, ci precizează desfășurarea „evenimentelor”.  Desigur, vârsta nu ocolește pe nimeni și a venit vremea pensionării, dar nu s-a prezentat a doua oară, la examenul de director, deoarece, așa cum sublinia într-un interviu din „Aradon”, potrivit legislației, „profesorii pensionari pot să predea în continuare, dar nu mai pot ocupa funcții de conducere.” Deci era hotărâtă să revină la catedră ca profesor de fizică, considerând această disciplină „un liant între disciplinele școlii și între oameni, legile fizicii având consecințe în viață, oricât am vrea să le ocolim”.

Primise de la Inspectoratul Școlar Județean o „detașare în interesul învățământului” pentru anul școlar 2022-2023, deoarece postul de director era încă liber, datorită faptului că profesoara Lilla Pellegrini fusese numită pe un post la Inspectoratul Școlar Județean. Fiind soția lui NICOLAE PELLEGRINI, un respectabil inspector școlar general adjunct, funcție, pe care a ocupat-o peste 2 decenii, își permite să se răzgândească după începerea anului școlar în 5 octombrie 2022, Ziua Educației. MARIA PAȘCALĂU este chemată urgent, în acea zi, la ora 11,50 la Inspectoratul Școlar Județean și i se comunică: „Îmi pare rău, dar profesoara LILA PELLEGRINI nu mai dorește postul de inspector, ci dorește să preia imediat, începând cu a doua zi, postul de director”. INCREDIBILĂ această grabă a inspectorului școlar general de a solicita în aceeași zi,  în care seara este Balul Educației, iar ziua următoare era liberă, CONVOCAREA la ora 16, a unui CONSILIU PROFESORAL la Liceul Național de Informatică, spre a anunța schimbarea din funcția de director a MARIEI PAȘCALĂU (consiliu, la care ea nu a participat), dar la care niciun coleg nu și-a exprimat opinia sau măcar un vag semn de întrebare. Nu știu dacă NICOLAE PELLEGRINI, atunci proaspăt pensionat, a făcut presiuni pentru preluarea de către soția sa a postului de director, după începerea anului școlar, fără a avea o motivație exprimată sau dacă foștii săi colegi de la Inspectorat au dorit să-și manifeste „iubirea”, improvizând rapid plecarea MARIEI PAȘCALĂU de la LICEUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ. Citesc în „Aradon” aprecierile arădenilor exprimate cu acest prilej, pentru activitatea  desfășurată de către aceasta, ca educator și pentru înființarea unui „liceu de vârf” la Arad.                                                                    

MARIA PAȘCALĂU a decis să întrerupă orice legătură cu foștii săi colegi. O înțeleg, deoarece mâhnirea este mare privind modul pripit de a fi îndepărtată, neținându-se seama de MUNCA și DĂRUIREA sa până la sacrificiu, vreme de 40 de ani, în învățământul arădean. Îi propun, însă să încerce să înțeleagă că „trădările sunt scrise în legile omenești” și să revină în mijlocul colaboratorilor și a comunității arădene, deoarece experiența sa este valoroasă pentru prezent și pentru viitor.                                                                     Iar, în final, îi dorim SĂNĂTATE și VIAȚĂ LUNGĂ, transmițându-i că meritele sale nu vor fi nicicând uitate, deoarece reprezintă pagini elocvente ale ultimelor 4 decenii, pagini importante ale istoriei învățământului arădean preuniversitar .                   

LIZICA MIHUȚ

ARQ, CRITIC ARAD, 13 ianuarie 2025

Am scris în cărți („Aradul teatral”, Editura Academiei Române și „Aradul și Marea Unire. Repere iconografice  „Editura Academiei Române)”, precum și în articole, despre posibila legătură a Aradului cu poetul nostru național, Mihai Eminescu.

În afara consemnărilor din arhivă/ presă/bibliografie, pe care le-am publicat, am acum un element de noutate referitor la turneul lui Mihail Pascaly și anume succinta precizare din cartea CAIETELE HERMINEI, Editura Peter Pan, carte citită recent (aflată în biblioteca Elenei Colta, dar semnalată de Vasile Dan, cărora le mulțumesc), o carte-document, ce ar binemerita să fie retipărită. Se știe că posibila prezență a lui MIHAI EMINESCU la Arad are legătură cu turneul lui MIHAIL PASCALY, primul ansamblu teatral român, care a susținut reprezentanții în Transilvania, devenite autentice sărbători naționale. Revista „Familia” (nr. 26, din 4 august 1868) consemnează evenimentul, notând că depășind mult numărul de locuri, un public numeros a venit și din satele din împrejurimi și potrivit publicației „Alfold” (nr.186, din august 1868) „a ticsit teatrul în fiecare colțișor” luând „cu asalt sala”, spre a auzi, precum menționează Revista „Familia” (deja citată) întâia dată pe scenă, „limba noastră dulce și sonoră”. Referindu-se la activitatea Reuniunii femeilor române, Hermina subliniază în opera citată (p. 122), citându-și mama că „Numai pe vremea turneelor lui Pascaly și Millo era o întâlnire a întregului județ… Atunci, actuala Piață „Avram Iancu” până la podul Mureșului era plină cu trăsurile celor veniți să asiste la reprezentările teatrale, toți îmbrăcați în haine de sărbătoare”.

Nu insistăm asupra repertoriului ansamblului teatral al lui Mihai Pascaly și nici asupra pieselor jucate la Arad în turneul desfășurat în perioada 1-27 august 1868,  evenimente pe larg consemnate în presa vremii și comentate în capitole distincte în cărțile mele referitoare la istoria teatrului arădean. Nu știm cu exactitate ce rol a avut tânărul Eminescu în acest turneu, probabil a fost sufleur sau a interpretat roluri episodice, deoarece nu este nominalizat în cronicile dramatice ale spectacolelor. Este binecunoscut faptul că IOSIF VULCAN l-a debutat pe tânărul gimnazist MIHAI EMINOVICI în paginile revistei „Familia”, cu poezia „De-aș avea” și i-a schimbat numele pentru totdeauna în Eminescu. Fiind un fervent susținător al teatrului național, IOSIF VULCAN a venit la Arad spre a vedea întâia dată un teatru românesc. Este dificil de precizat, în absența documentelor, locul și momentul când a avut loc întâlnirea dintre Iosif Vulcan și Mihai Eminescu. Cercetătorul V. Vartolomei este de părere că l-a zărit în culise pe Mihai Eminescu, iar criticul George Călinescu, în „Viața lui Eminescu”, arată că „poetul ședea în cușca sufleurului… și fuma în pauză, tihnit din pipă”. Probabil că la urcarea pe scenă, IOSIF VULCAN l-a zărit pe viitorul mare poet în cușca sufleurului, dar mai posibilă pare opinia profesorului Ion Iliescu, potrivit căruia, cele două personalități proteice ale culturii noastre s-au întâlnit înainte de începerea spectacolului. IOSIF VULCAN precizează în „Suveniri de călătorie” că, îndată după venirea la Arad: „trăsei la hotelul Vas și peste jumătate de oră ieșii la preumblare. Nu peste mult timp întâlnii pe un amic al meu cu care, numaidecât, mersei a vizita pe domnul Pascaly”. Este posibil ca amicul să fi fost Mihai Eminescu sau poate IOSIF VULCAN l-a întâlnit pe tânărul poet în casa lui Popovici Desseanu, unde s-au adunat mai mulți oaspeți, cu care „petrecurăm timpul până seara în conversări interesante”.

Credem că una din temele de discuție a fost problema teatrului românesc din Transilvania, o problemă de mare interes, deopotrivă pentru IOSIF VULCAN și MIHAI EMINESCU. Faptul că viitorul mare poet fusese debutat la 16 ani de IOSIF VULCAN, care îi și schimbase numele, ne face să credem că întâlnirea dintre cele două personalități ale culturii noastre s-a produs în orașul nostru, ceea ce înseamnă că este foarte posibil ca Eminescu să fi zăbovit în tinerețile sale în frumosul nostru oraș de altădată.

LIZICA MIHUȚ

Fie că ne propunem, în mod programatic, fie doar fugitiv, finalul de an înseamnă, dincolo de tradiționale urări, un EXERCIȚIU DE MULȚUMIRE / ADMIRAȚIE, pe care adesea îl eludăm, din varii pricini. Vă mărturisesc că rostesc în gând sau în spațiu public, din tot sufletul, MULȚUMESC ori de câte ori am prilejul. Desigur, aduc, în primul rând, MULȚUMIRI lui DUMNEZEU, dar și decidenților, care au făcut mult bine familiei mele, îndreptând o nedreptate greu de imaginat. Mă emoționează micile gesturi de susținere și mai puțin cuvintele, ce pot ascunde duplicități. Poate veți zâmbi cu ușoară ironie, la sublinierea că la întoarcerea acasă, pe jos (fiul meu mă “duce” dimineața, cu mașina) de la bazinul de înot, deoarece îmi propun să fac un cuantum de pași, zilnic, au fost, de-a lungul anului, mulți oameni, care au oprit mașina și politicos s-au oferit să facă împreună cu mine drumul spre casă. Le MULȚUMESC, asigurându-i că refuzul meu este justificat, iar gestul lor, aparent minor, a însemnat/ înseamnă MULT pentru mine, fiind încărcat de profunde semnificații. De aceea, dragi arădeni, VĂ PROPUN cu SINCERITATE și AFECȚIUNE să fiți GENEROȘI, ajutându-i pe semenii noștri și adresându-le fără zgârcenie mulțumiri. Iar anul 2025 să ne întărească în CREDINȚA că NIMIC NU ESTE POSIBIL FĂRĂ DUMNEZEU.

LA MULȚI ȘI FERICIȚI ANI !!!

Dragi creștini, Vă propun cu sinceritate și loialitate să ne oprim din iureșul prezentului contradictoriu, spre a construi cu smerenie, un BETLEEM ÎN SUFLETUL NOSTRU , în care CREDINȚA sălășluiește cu IUBIREA, iar RUGĂCIUNEA poate constitui punctul de sprijin pentru prezent și pentru viitor. Să ne dorim / Vă doresc CRĂCIUN, un belșug sufletesc, ÎMPREUNĂ cu cei care contează, cu adevărat, pentru fiecare dintre noi.

Concertul de colinde susținut în Catedrala, așa numită “veche”, datorită faptului că a fost construită între anii 1862-1865, a reunit trei ansambluri distincte: CORUL DE COPII “SF. IOAN BOTEZĂTORUL” (dirijor: preoteasa LAURA STREULEA), CORUL MIXT “ARMONIA” (dirijor: prof. OVIDIU BOAR; în această seară, alături de dânsul, au dirijat corul distinsele membre ale acestuia: ROXANA BANICIU și RALUCA ARDELEAN), CORUL MIXT “SFÂNTUL MAXIM MĂRTURISITORUL (dirijor: prof. EMANUEL GHEORGHE). Amfitrionul concertului a fost pr. prof. univ. dr. CRISTINEL IOJA, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă “Ilarion V. Felea”, care s-a referit la sărbătoarea NASTERII MÂNTUITORULUI din perspectiva doctă a universitarului teolog, dar a înfățișat, prin cuvinte încălcate de emoție și căldură sufletească, prețuire față de PROTAGONIȘTII CONCERTULUI, față de parohul catedralei, pr. protopop FLAVIUS PETCUȚ (care cu înțelepciune coordonează, în plan administrativ și nu numai, activitatea celor trei coruri), precum și față de regretatul profesor MIRCEA BUTA (pe care îl consideră emblematic pentru Corul “Sf. Maxim Mărturisitorul”) și nu în ultimul rând, este menționată contribuția profesorilor de muzică TEODOR PAVEL și TIBERIU ARDELEAN (recent, a instruit și a dirijat Corul bărbătesc al Facultății de Teologie Ortodoxă, Corul PROCORD-Alumni, Corala preoților din județul Arad, îndelung aplaudate în Concertele de colinde). Arhiepiscopul Aradului, IPS TIMOTEI a adresat în finalul CONCERTULUI, un CUVÂNT DE MULȚUMIRE coriștilor, dirijorilor și credincioșilor (prezenți în număr mare), rememorând, totodată, momente fundamentale din istoria strălucită a Catedralei arădene. În finalul acestei succinte consemnări, adresez o INVITAȚIE pentru mâine, 23 decembrie, ora 19, spre a urmări, de asemenea la CATEDRALA ISTORICĂ, CONCERTUL DE COLINDE susținut de CORUL PSALTIC “SFÂNTUL IOAN DAMASCHIN” al Arhipiscopiei Aradului, un cor apreciat la nivel național prin conferirea unor importante distincții, elocvente pentru dăruirea și profesionalismul coriștilor și a dirijorului său, preotul GABRIEL STREULEA.

 ARQ • 17 decembrie 2024 •

De peste trei decenii particip, cu foarte puține excepții, la mult așteptatul concert, devenit o tradiție cu profunde reverberații în sufletul arădenilor, colinda reprezentând în esență, „vechimea, continuitatea și identitatea neamului nostru.”

„Colind străbun” constituie genericul ediției a XXXIII -a din acest decembrie ‘24, un MOMENT EXCEPȚIONAL, deopotrivă CULTURAL și SPIRITUAL, o REVERENȚĂ adusă comunității arădene de către FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „ILARION V. FELEA” și implicit de către UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU”, corurile bărbătești „Atanasie Lipovan” și „Procord”. Concertul de colinde, preciza părintele decan, prof. univ.dr. CRISTINEL IOJA, are o triplă semnificație, fiind dedicat Arhiepiscopiei și arhiepiscopului Aradului, ÎPS TIMOTEI, la împlinirea a 40 de ani de ani de slujire arhierească, dar relevă, de asemenea, strălucita tradiție de 200 de ani a facultății, precum și dialogul dintre generațiile de absolvenți ale acesteia, materializat prin Grupul coral PROCORD-Alumni. Se știe că Facultatea arădeană de teologie ortodoxă este una din cele mai PRESTIGIOASE la nivel național, iar cele două coruri instruite și dirijate cu profundă dedicare, de către pr. lector univ. dr. TIBERIU ARDELEAN au constituit un prilej de a visa cu ochii larg deschiși la propria noastră copilărie, spre a descoperi  sentimentul IUBIRII față de semenii și mai presus de toate, CREDINȚA ÎN DUMNEZEU. Am reținut câteva din reflecțiile exprimate de părintele decan CRISTINEL IOJA: „Prin sensibilitate și stil interpretativ generațiile de teologi arădeni ne-au oferit în aceasta seară, în contextul unei prea zgomotoase lumi, colindul ca rugăciune și ca bucurie în așteptarea Crăciunului. Prezenta dumneavoastră în număr impresionant demonstrează că Facultatea de Teologie Ortodoxa a fost și rămâne un reper în cetatea Aradului, un reper pentru comunitate în continuitatea unei veritabile tradiții teologice corale”.    

Urmărind prezentarea doctă, dar plină de emoție și pioșenie, a părintelui decan pr. prof. univ. dr. CRISTINEL IOJA am avut senzația că ni se deschide CALEA spre BETLEEM, CALEA spre marele praznic al Crăciunului. Un Betleem, pe care îl putem descoperi în Biserică, dar și înlăuntrul nostru, având convingerea că Nașterea Mântuitorului înseamnă un moment de INTROSPECȚIE PERSONALĂ, dar și un SENTIMENT DE SPERANȚĂ PENTRU UMANITATE. Noutatea concertului din acest an este subliniată de lector univ. dr. TIBERIU ARDELEAN, dirijorul celor două coruri, care se referă la constituirea întâia dată a Coralei PROCORD-Alumni, „format din generații de absolvenți ai Facultății de Teologie din Arad, prin care se evidențiază legătură permanentă, pe care Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad o are cu absolvenții ei. Grupul coral PROCORD constituind o prelungire formativ-duhovnicească, dar și cultural-artistică a activității preoților în parohiile eparhiei Aradului, dar și la catedrele disciplinei Religie Ortodoxă, ca dovadă a numărului mare de profesori de religie prezenți la acest eveniment.” Prestația de excepție, interpretarea plină de SENSIBILITATE și EVLAVIE a frumoaselor noastre colinde de către cele două coruri, a impresionat, în mod deosebit, prin profesionalism și dăruire, trezind un ecou viu în sufletele distinsei asistențe:  PS EMILIAN CRIȘANUL, episcop vicar al Aradului, dar și numeroși arădeni, oficiali, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, conducerea completă a Universității „Aurel Vlaicu“, rectorul, TEODOR CILAN, președintele Senatului, ALEXANDRU POPA, prorectorii, decanii, directorii de departamente, cadre didactice și studenți.

Nu în ultimul rând, apreciem strădania și osteneala privind riguroasa elaborare a cărții „Patristică și Paternitate” realizată de către prof. univ. dr. CRISTINEL IOJA și lector univ. dr. NICOLAE TANG, un „compendiu și manual” ce reunește studii, reflecții, articole, publicate, de-a lungul anilor, de către ÎPS TIMOTEI, contribuții importante privind știința teologie, activitatea duhovnicească și instituțională.

Cuvântul de binecuvântare și mulțumire adresat în finalul Concertului de colinde de către ÎPS TIMOTEI, arhiepiscopul Aradului, a încheiat o seară minunată, pe care, în mod sigur, nu o vom uita nicicând.

APRECIEM INIȚIATIVA domnului primar CĂLIN BIBARȚ de a premia elevii olimpici ai școlilor arădene. FELICITĂRI tuturor elevilor și profesorilor, care i-au îndrumat spre performanță. Aprecieri doamnei profesoare, CRINA DIMA pentru eleva sa olimpică, dar și pentru că a promovat pe toți elevii și profesorii lor, premiați în somptuoasă SALĂ “REGELE FERDINAND” a PRIMĂRIEI ARAD.

Într-un moment festiv, cu adevărat memorabil, Gala Olimpicilor, un eveniment dedicat recunoașterii și celebrării performanțelor de excepție ale elevilor care ne-au reprezentat cu mândrie la olimpiadele școlare naționale. Festivitatea a avut loc în data de 14.12.2024, la Sala Ferdinand din Palatul Administrativ într-un cadru elegant, în prezența elevilor, părinților, profesorilor și reprezentanților comunității locale.

Gala a reunit zeci de elevi din toate clasele, fiecare fiind premiat pentru rezultatele extraordinare obținute în diverse domenii. Elevii Colegiului „Csiky Gergely” au reprezentat școala remarcabil prin reușitele lor la: Limba și literatura română prin: Kiss Cintya, Szellelki Krisztián – prof. coord. Rus Cristiana, Szél Emese – prof. coord. Dima Crina și Anghel Orsolya – prof. coord. Pașca Gina, iar la Limba și literatura maghiară Budacsek Tímea – prof. coord. Rudolf Ágnes.

Prin urmare, Gala Olimpicilor nu a fost doar o celebrare a succesului individual, ci și un simbol al valorilor pe care le promovăm: perseverență, muncă în echipă și excelență. Pe măsură ce reflectăm asupra realizărilor din acest an, ne dăm seama că viitorul este promițător.

Felicitări tuturor olimpicilor și succes pe mai departe!

Apreciem inițiativa Facultății de Teologie de a dedica CONCERTUL DE COLINDE din acest an, desfășurat sub genericul “Colind străbun”, aniversării a 40 de ani de slujire arhierească de către IPS TIMOTEI, arhiepiscop al Aradului. Un gest deopotrivă, al preacucernicilor părinți profesori și al studenților teologi, încărcat de PROFUNDĂ PREȚUIRE și ONORANTĂ RECUNOȘTERE a unei ACTIVITĂȚI DUHOVNICEȘTI ȘI INSTITUȚIONALE DE EXCEPȚIE, în fond, o VIAȚĂ ÎNTREAGĂ închininată slujirii lui Dumnezeu.

LA MULȚI ȘI BINECUVÂNTAȚI ANI, părinte arhiepiscop

Asociația “SUSȚINEM EXCELENȚA” mulțumește ARĂDENILOR și PRESEI ARĂDENE pentru generoasa susținere. Dialogurile despre EXCELENȚĂ, organizate de Asociația noastră, au avut în atenție până în prezent domeniile EDUCAȚIE (pedagogie) / ÎNVĂȚĂMÂNT (liceal, medical), CULTURĂ (literatură, filosofie) JUSTIȚIE (avocatură), GASTRONOMIE. Apreciez modul excepțional, în care directorii acestor domenii din cadrul asociației noastre au organizat aceste DIALOGURI, devenite EVENIMENTE IMPORTANTE în comunitatea arădeană.

Menționez activitatea desfășurată recent, în 20 noiembrie, sub genericul “TERAPII ALTERNATIVE: ACUPUNCTURĂ, de către dr. MIHAELA ORODAN, medic primar, medicina de urgență, doctor în științe farmaceutice. Ca urmare a efectuării a 8 cursuri în aceste domenii în China (4 finanțate de guvernul chinez și 4 în cadrul unor proiecte intercolegiale), dar și în Japonia și tări europene, dr. MIHAELA ORODAN are competențe și rezultate de excepție în Acupunctură, Apifitoterapie, Ozonoterapie. Îi urăm SUCCES, în continuare !

P.S. Precizez că articolele publicate sub genericul “Profile în câteva linii” vor continua să apară anul viitor.

Gongul, ca să zic așa, a fost dat de o PARADĂ A MODEI, ce a reunit actori ai Teatrului arădean, îmbrăcați în costume din spectacole ale ultimilor ani. O idee inspirată, precum și aceea de a prefigura momentul inaugural, de altfel, firesc și nu festivist, printr-un SPECTACOL EXCEPȚIONAL, desfășurat în sala Studio, devenită arhiplină, cu acest prilej.

Este vorba despre piesa CÂNTECE ȘAMANICE, interpretată admirabil de tineri actori ai Teatrului Național “Lucian Blaga”din Cluj-Napoca. Piesa propune o călătorie inițiatică spre regăsirea de sine, o călătorie, care “de la sfârșit începe”, prin vocea șamanului, evocându-se momente fundamentale ale vieții, uitate în lumea “nebună” de astăzi. Pledoaria este “iar și iar” pentru IUBIRE și pentru CUNOAȘTERE DE SINE, iar jocul actorilor constituie prilejuri rarisime de înălțare spirituală. FELICITĂRI !!!

P.S. Vă invit să citiți articolul, pe care l-am scris recent despre programul Festivalului și, mai ales, să veniți la Teatru spre a nu rata această oportunitate.

APRECIERI pentru AFIȘUL Festivalului, elaborat de LAURIAN POPA, artist virtual și lector universitar.