ARQ, Critic Arad, 24 martie 2025

În iunie 2014, am făcut parte dintr-o delegație de 20 de arădeni, formată din reprezentanți ai administrației, ai mediului de afaceri și ai celor două universități arădene, în Regiunea Autonomă Kurdistan (Republica Irak). Delegația arădeană era condusă de NICOLAE IOȚCU, atunci președinte al Consiliului Județean Arad. Îl cunoșteam destul de puțin, iar opiniile mele despre oamenii politici nu le-am preluat nicicând de la alții, preferând să-mi asum un punct de vedere, ca urmare a unor observații proprii. Deci, nu știam aproape nimic despre NICOLAE IOȚCU și am fost surprinsă de prestația impecabilă ca șef al delegației arădene, aflat în situația de a susține alocuțiuni despre oportunități arădene, la întâlnirile oficiale cu premierul și guvernatorul Kurdistanului.

Am rememorat momentul primei întâlniri oficiale cu NICOLAE IOȚCU, despre care folclorul urban relata că a finanțat campania împotriva mea ca rector, în paginile unui ziar arădean, care a și plătit o sumă importantă de euro, în urma unei hotărâri judecătorești. Nici nu mai are importanță dacă este sau nu adevărată această informație. Cert este că am descoperit un om politic cu un DISCURS LIBER IMPECABIL, fapt destul de rar în „lumea” politică post decembristă. Documentându-mă pe internet pentru acest articol, am reținut activitatea parlamentară în cifre a lui NICOLAE IOȚCU, ca lider al grupului parlamentar al PDL: luări de cuvânt: 87, din care 8 declarații politice; 17 propuneri, din care 8 promulgate; 1 Moțiune de cenzură; membru în 2 comisii de mediere. Dar se știe că activitatea politico-administrativă a lui NICOLAE IOȚCU a luat sfârșit ca urmare a unui moment dramatic din existența sa, care l-a determinat să înceapă un nou „drum” în viață, valorificându-și studiile efectuate în economia turismului și mai mult decât atât, să construiască un BRAND DE SUCCES pe plan național și regional și anume HANUL „MOARA CU NOROC”. Construit în perioada 1830-1837, cu destinația de a păstra cereale din zonă, apoi naționalizată, „MOARA CU NOROC” a devenit o clădire cu profil industrial, iar după ‘89, gestionarea defectuoasă a acesteia, a dus la o degradare continuă, precum s-a întâmplat cu numeroase clădiri și fabrici din România. NICOLAE IOȚCU, împreună cu doi colegi, a achiziționat „Moara” și a început un proces dificil de reconstrucție, în care puțini arădeni credeau. Sunt sigură că a fost o muncă titanică de reabilitare și de păstrare a arhitecturii și a elementelor originale, restituindu-se în acest fel o clădire emblematică, construită în secolul al XIX-lea, de fapt un PATRIMONIU CULTURAL ȘI TURISTIC al locului. Deschiderea Hanului „Moara cu noroc” a avut loc în anul 2012, cu o singură sală, în prezența elitei politice și administrative arădene. Au fost adăugate noi săli și facilități, păstrându-se însă, tradiția populară și gastronomică, ceea ce este lăudabil. În drum spre Moneasa, de maxim două ori pe an, mă opresc la dus sau la întors la „Moara cu noroc” și încep să cred că reprezintă mai mult decât un „popas de poveste”, cum este ea considerată în zonă, ci o demonstrație vie că o VIZIUNE culturală și turistică dublată de PROFESIONALISM poate reda prezentului strălucirea de altădată. „Moara cu noroc” constituie deja un BRAND NAȚIONAL, având oaspeți din EUROPA, dar și din SUA, CANADA, AMERICA DE SUD, constituind un model privind modalitatea de promovare în spațiul virtual. Știam că NICOLAE IOȚCU are idei interesante privind turismul din județul Arad și i-am solicitat câteva opinii, dar am primit pe mail, o strategie coerentă și realistă privind dezvoltarea și promovarea turismului de nișă în MONEASA, LIPOVA, SĂVÂRȘIN, INEU, ARAD, GHIOROC, ȘIRIA, ce ar trebui cunoscute și luate în considerare de către decidenții în domeniu. Fără îndoială, NICOLAE IOȚCU ne va surprinde în viitor prin fapte și nu numai prin idei și propuneri, de aceea în finalul articolului, o urare devenită tradițională, SUCCES, în continuare.

ARQ, Critic Arad,17 martie 2025

Numele eminentului profesor de matematică, absolvent al Universității de Vest din Timișoara (în perioada 1958-1963) se leagă de COLEGIUL „MOISE NICOARĂ”, nu doar pentru că a fost director, de două ori (1982-1990; 1995-2001), ci pentru că a creat o „școală de matematică”, care, în mod sigur, îi poartă numele. Aflat de-a lungul a peste 40 de ani la catedră, a instituit un STIL de predare UNIC, ORIGINAL, în care primordială era formarea gândirii matematice și încurajarea creativității în rezolvarea problemelor, fapt apreciat în universitățile românești și nu numai.

De pildă, la Universitatea „Babeș BOLYAI”, Cluj-Napoca, un mare profesor de matematică, după ce a propus pe tablă rezolvarea unei probleme, a solicitat studenților o altă metodă pentru rezolvarea acesteia, ceea ce s-a și întâmplat. La final, universitarul clujean l-a întrebat pe studentul, care rezolvase problema prin altă metodă, unde a terminat liceul și auzind că este absolvent de „Moise Nicoară”, instantaneu a rostit cu respect, numele profesorului ORAȚIU HOARĂ. Iubit și venerat de elevi, având foarte mulți discipoli în ale matematicii, PROFESORUL, cu majusculă, era/este de o MODESTIE ieșită din comun, deși INTELIGENȚA sa, ascuțită, autentică, dar discretă, întotdeauna cenzurată de rațiune și logică, era binecunoscută tuturor. ORAȚIU HOARĂ era/este un OM al FAPTELOR și al ACȚIUNILOR, pentru care a primat INTERESUL ȘCOLII și al ELEVILOR. A fost PROFESOR, responsabil cu cercurile de matematică ale colegilor din licee (1980-2003), a condus activități de perfecționare, a organizat olimpiade școlare, a fost inspector școlar metodist (1985-2001), i s-au decernat 14 diplome, titluri și brevete. Fără îndoială, și datorită lui ORAȚIU HOARĂ, Colegiul Național „Moise Nicoară” a primit, în 2010, Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în gradul de „Ofițer”, din partea Președintelui României, Traian Băsescu, prin decret, în perioada când Ministrul Învățământului era Daniel Funeriu.

Ca DIRECTOR, a fost o autoritate recunoscută și respectată de către elevi/profesori și datorită faptului că a știut „să navigheze” cu înțelepciune în perioada de până în anul 1989, fără să renunțe la principii privind „ce este bine și drept”, făcând doar compromisuri, pe care le considera absolut necesare. Distinsa profesoară de limba română, MIRELA MUREȘAN, pe care am apreciat-o dintotdeauna, colaborând mulți ani cu profesorul și directorul ORAȚIU HOARĂ, subliniază că în calitate de director, acesta a avut viziune, știind „să se adapteze schimbărilor de după `89 și să conducă liceul spre dezideratele noii epoci, care începea, deschizând noi perspective educaționale”. 

Biblioteca Județeană Xenopol avea și sper să nu fi renunțat la un admirabil proiect, desfășurat sub genericul „PERSONALITĂȚI ARĂDENE”, în cadrul căruia a fost invitat ORAȚIU HOARĂ, prilej pentru numeroși elevi, foști elevi și profesori să-l omagieze pe dascălul, dar și pe omul, pe tatăl a doi copii (Simona, medic și Sorin, matematician), o personalitate de excepție, pe care ARADUL nu trebuie să-l uite nicicând.

Iar, în final, în numele unor largi comunități, URAREA de SĂNĂTATE și VIAȚĂ LUNGĂ.                  

Teodor Cilan: „Universitatea Aurel Vlaicu din Arad a primit GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT!”

Vești foarte bune pentru Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, pentru cadrele didactice, pentru personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic, studenții și, desigur, pentru viitorii studenți, au venit din partea ARACIS.

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a obținut, în urma evaluării instituționale, calificativul GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT. Certificatul a fost acordat pentru următorii 5 ani de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), care analizează calitatea învățământului superior din România.

Votul acordat de ARACIS, în urma evaluării instituționale, a fost unul unanim (18 voturi pentru „grad de încredere ridicat”, niciunul împotrivă).

Rectorul UAV, conf.univ.dr. Teodor Cilan, a primit, din partea ARACIS, felicitări pentru acest rezultat, care vine să confirme eforturile făcute în ultima perioadă de echipa universităţii de stat din Arad.

„Doresc să îi felicit pe toți colegii, pentru că doar în echipă, doar cu eforturi considerabile şi susţinute din partea tuturor am reuşit să ajungem la acest rezultat. Este o recunoaștere a excelenței noastre academice, a dorinţei de a progresa și, desigur, a muncii depuse de întreaga comunitate academică”, a precizat Teodor Cilan.

Certificarea ARACIS vine să dovedească faptul că UAV îndeplinește toate cerinţele normative obligatorii care atestă un învăţământ superior de calitate.

Anton Ilica, UZPR, 10 martie 2025

Prof. univ. dr. Lizica Mihuț, distins om de cultură, specialist în istoria teatrului, publicist de opinie, conduce organizația „Susținem excelența”, menită să promoveze valorile, calitatea, demnitatea și echitatea în diferite domenii de activitate. Având în componență personalități care au dovedit excelența în activitatea lor, Asociația a avut „în atenție pănă în prezent domeniile Educație/pedagogie (prof. univ. dr. Anton Ilica), Învățământ liceal (prof. dr. Diana Achim), învățământ medical (conf. dr. Liliana Bran), cultură (scriitor Viorica Popescu, prof. dr. Lizica Mihuț), Medicină (dr. Mihaela Orodan), medicină legală (dr. Corina Crișan), justiție (av. Diana Chițoi), Gastronomie (Tabita Cristea), Antreprenoriat (Ana Maria Dragoș), psihologie și proiecte internaționale (Cristina Nistor)”. De această dată, Georgiana Tențea a organizat o masă rotundă pe tema DIALOGURI ÎN JURNALISM, cu participarea unor reprezentanți ai presei arădene, scrise și vizuale, vizând ”jurnalismul de calitate” și problemele actuale ale presei. A fost un schimb elevat de idei, argumentat cu exemplificări, despre etica celui ce scrie, dar și a cititorilor, despre moralitate și corupție, despre dificultățile întâmpinate în activitatea de jurnalism politic și satisfacțiile unor consecințe pozitive mai ales de natură socială.
Ca membru al UZPR, completez anumite opinii legate de calitatea actului publicistic, legate de pierderea încrederii în presa, presiunile politice, clanurile din jurul publicațiilor, concurența unor trusturi de media, protecția jurnaliștilor, precum și modul de manipulare a cititorilor grație unor strategii de promovare a știrilor false și a invocării unor distorsiuni prin citare selectivă. Pătrunderea politicului în presa publică și presiunea decidenților asupra onestității jurnaliștilor sunt alte carențe care viciază actul de informare corectă, exprimarea adevărului și a calității discursului vorbit sau scris. În fine, folosirea unui limbaj vulgar, specularea unor elemente de atractivitate corporală, accentuarea unor știri spectaculoase și a unor elemente biografice, susținerea nejustificată și promovarea unor nonvalori „făcute” vipuri, inversarea virtuților indivizilor prin „pătrunderea” cu agresivitate în biografia unor persoane.
Asemenea dialoguri în jurnalism sunt necesare pentru a restatua deontologia ziariștilor și a reconsidera încrederea în publicismul onest, demn și imparțial. Lizica Mihuț pomenea de caracterul omului, a celui care-și asumă responsabilitatea de a forma opinia publică, de a educa cititorii și a le contura discernământul, respectul pentru opinia corectă și încrederea în publicist, ca valoare esențială și călăuză profesională. Susținem excelența în domeniul jurnalismului înseamnă responsabilitate: „Într-o perioadă a informației abundente și a schimbărilor rapide, rolul presei de calitate este mai important decât niciodată. Excelența în presă nu este un concept abstract, concluziona Lizica Mihuț, om de presă, autor de cărți, care a înființat, în cadrul Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, specializarea de jurnalism, ci se manifestă prin acțiuni concrete, prin profesionalism, integritate, curaj și dedicare. Înseamnă să căutăm adevărul, să respectăm deontologia profesională, să fim imparțiali și să nu ne lăsăm influențați de interese politice sau economice”. (Uzpr, București, 10 martie 2025)

Orlando Toader, News Ar, 9 martie 2025

Asociația „Susținem Excelența” a continuat zilele trecute seria dezbaterilor pe care le organizează, cu o temă de mare interes: „Presa în contextul actual”. La eveniment au fost invitați jurnaliști din presa locală care au expus în special problemele cu care se confruntă.

Tonul a fost dat de prof. univ. dr. Lizica Mihuț, pentru care jurnalistica este o pasiune încă din anii de gimnaziu, când a început să scrie primele articole. Și de atunci nu s-a mai oprit, aceasta având o bogată activitate publicistică și în prezent. De altfel, a fost și unul dintre proprietarii celui mai citit ziar din Arad. „Există o presă riguroasă, corectă, dar există și o presă mondenă, o presă culturală, o presă sportivă, există o largă paletă ca genuri de presă. Mă bucur că sunteți cu toți aici și cred că toate aceste «felii» de presă urmează să se unească undeva spre excelență”, a punctat, în deschidere, prof. univ. dr. Lizica Mihuț, subliniind că „presa este a patra putere în stat, chiar dacă trece prin momente dificile”.

În calitate de gazdă a evenimentului, Georgiana Țentea, fost jurnalist, a spus, între altele că „această întâlnire este un spațiu de dialog și de schimb de idei, unde suntem invitați să împărtășim experiențe, să dezbatem probleme și să căutăm soluții împreună. Ne dorim să susținem o comunitate de profesioniști ai presei, uniți de pasiunea pentru jurnalismul de calitate și de dorința de a contribui la o societate mai bine informată și mai educată. Sperăm ca această întâlnire să fie o sursă de inspirație și de motivare pentru noi toți, și să ne ajute să ne dezvoltăm abilitățile și să ne perfecționăm practica jurnalistică”.

Odată deschis dialogul, discuțiile au dus, inevitabil, la identificarea principalelor probleme cu care se confruntă presa din ziua de azi: apariția rețelelor de socializare, scăderea veniturilor din publicitate, scăderea numărului de ziariști din redacții – care duce la imposibilitatea de a mai oferi publicului articole de calitate și bine documentate, nici specializarea pe domenii nemaifiind posibilă în condițiile diminuării personalului, dar și schimbarea preferințelor publicului, interesat în mare majoritate de știri mondene, de informații scandaloase, în detrimentul articolelor cu teme serioase. Sigur, discuția a fost lungă, problemele au fost despicate-n patru, totul conducând la concluzia că starea actuală a presei nu este de natură să ne bucure, ba dimpotrivă.

S-au avansat și soluții, desigur, dar e greu de spus, la cum evoluează lucrurile, dacă acestea vor mai fi valabile în viitorul foarte apropiat.

La dezbaterea care a avut loc la sediul Grădiniței Căsuța Copilăriei, alături de Georgiana Țențea, proprietara acesteia, au participat: prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Asociației „Susținem Excelența”, prof. univ. dr. Anton Ilica, prof. dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară”, dr. Liliana Bran, directorul Școlii Postliceale Sanitare, dr. Corina Crișan, av. Diana Chițoi, managerul Tabita Alexa și jurnaliștii Izabela Vekas (TV Arad), Andreea Pintea (Jurnal Arădean/Aradon), Claudia Untaru (Știrea Noastră), Adoriana Jidoi (Critic Arad), Lucian Șerban (Arq.ro) și Orlando Toader (NewsAr.ro).

Andreea Pintea, Aradon, Jurnalul Arădean; Lucian Șerban, ARQ; Sasha Ioana, Critic Arad; Claudia Untaru, Ştirea Noastră; 5 martie 2025

Fosta noastră colegă de presă Georgiana Țentea, membră a Asociației SUSȚINEM EXCELENȚA, condusă de prof. univ. dr. Lizica Mihuț, a găzduit astăzi la Grădinița Căsuța Copilăriei, din Aradul Nou, o masă rotundă la care au fost invitați ziariști care au vorbit despre starea presei de astăzi, problemele cu care se confruntă, principalele provocări și aspirația spre excelență.

Au participat prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Asociației SUSȚINEM EXCELENȚA, prof. univ. dr. Anton Ilica, prof. dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară”, dr. Liliana Bran, directorul Școlii Postliceale Sanitare, managerul Tabita Alexa, avocatul Diana Chițoi, dr. Corina Crișan și jurnaliștii Izabela Vekas – TV Arad, Andreea Pintea – Jurnal Arădean/Aradon, Claudia Untaru – Știrea Noastră, Adoriana Jidoi (Sasha Romanov) – Critic Arad, Orlando Toader – News Ar și autorul acestor rânduri, Lucian Șerban, din partea Arq.

Încă de la începutul discuției, prof. univ. dr. Lizica Mihuț a făcut o mărturisire susținând că în ceea ce o privește presa a fost un microb pe care l-a luat încă din clasele elementare, dar care s-a dezvoltat apoi când a devenit colaborator al unor publicații.  „Există o presă riguroasă, corectă, dar există și o presă mondenă, o presă culturală, o presă sportivă, există o largă paletă ca genuri de presă. Mă bucur că sunteți cu toți aici și cred că toate aceste «felii» de presă urmează să se unească undeva spre excelență”, a punctat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.

Ce înseamnă excelența în jurnalismul de astăzi

Potrivit gazdei de astăzi, întâlnirea a fost organizată din dorința de a explora împreună ce înseamnă excelența în jurnalismul de astăzi și de a  identifica provocările cu care se confruntă presa. „În calitate de membru al acestei asociații dedicate promovării excelenței în diverse domenii, și cu o experiență de peste 15 ani în televiziune, împreună cu prof.univ.dr. Lizica Mihut, președintele acestei asociații, căreia îi mulțumesc pentru această oportunitate, am  inițiat această întâlnire autodepăși și de a atinge standarde cât mai înalte. Într-o perioadă a informației abundente și a schimbărilor rapide, rolul presei de calitate este mai important ca niciodată. Jurnaliștii au o responsabilitate imensă față de public, aceea de a informa corect, de a analiza critic și de a oferi contextul necesar pentru a înțelege evenimentele complexe ale lumii în care trăim. Excelența în presă nu este un concept abstract, ci se manifestă prin acțiuni concrete, prin profesionalism, integritate, curaj și dedicare. Înseamnă să căutăm adevărul, să respectăm deontologia profesională, să fim imparțiali și să nu ne lăsăm influențați de interesele politice sau economice. Această întâlnire este un spațiu de dialog și de schimb de idei, unde suntem invitați să împărtășim experiențe, să dezbatem probleme și să căutăm soluții împreună. Ne dorim să susținem o comunitate de profesioniști ai presei, uniți de pasiunea pentru jurnalismul de calitate și de dorința de a contribui la o societate mai bine informată și mai educată. Sperăm ca această întâlnire să fie o sursă de inspirație și de motivare pentru noi toți, și să ne ajute să ne dezvoltăm abilitățile și să ne perfecționăm practica jurnalistică”, susține Georgiana Țentea, jurnalistă cu 15 ani de experiență în televiziune, în preambulul mesei rotunde. De asemenea, a ținut să precizeze că nu crede că un jurnalist poate să plece cu totul din presă.

Presa văzută prin ochii jurnaliștilor

A urmat apoi o discuție liberă despre starea presei de astăzi, despre gusturile uneori îndoielnice ale cititorilor de presă on-line, despre influența rețelelor de socializare asupra calității presei, dar și despre reducerea dramatică a bugetelor de publicitate, care se reflectă direct în bugetul publicațiilor, care duce pe cale de consecință la depopularea redacțiilor și scăderea calității conținutului.

Dacă pentru Izabela Vekas, o jurnalistă de televiziune cu o experiență bogată, „modul în care se face presă acum este complet diferit” comparativ cu sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, Andreea Pintea a ținut să remarce că „presa din ziua de astăzi are o putere foarte mare doar pe zona de scandal, în timp ce presa serioasă a scăzut foarte mult în credibilitate”, iar Orlando Toader a completat spunând că acest lucru se datorează faptului că „publicul s-a schimbat”. În aceeași ordine de idei, Georgiana Țentea a povestit despre o întâmplare din viața profesională de jurnalistă care a dezamăgit-o profund. „Pe vremea în care Sanevitul a intrat în insolvență am făcut o anchetă de presă la care am lucrat o săptămână, am făcut diverse intervenții, am reușit să filmăm acolo. Când am publicat știrea a avut 20.000 de vizualizări, iar o altă știre care avea ca subiect faptul că centura de siguranță poate provoca impotența la bărbați a avut 130.000 de vizualizări”, își amintește gazda noastră de astăzi, ceea ce nu face decât să ne întărească convingerea că publicul care se informează on-line nu susține jurnalismul de calitate. De altfel, Tabita Cristea a ținut să puncteze că „o presă de calitate are nevoie de un cititor de calitate”.

Prof. univ. dr. Anton Ilica a ținut să aducă în discuție un atribut important pentru orice om în general și pentru un ziarist în special: caracterul, dar a vorbit și despre necesitatea specializării jurnaliștilor pe domenii de activitate, lucru aproape imposibil în presa de astăzi. „Cei care fac presă ar trebui să fie specializați pe domeniii. Nu poate un profesor umanist să facă presă în domeniul științei sau în domeniul economic. La ora actuală presa și-a pierdut din credibilitate și din cauza celor care fac presă”, a afirmat Anton Ilica.

În continuare, prof. dr. Diana Achim a lansat ziariștilor prezenți invitația de a participa la un atelier de lucru organizat la Colegiul Național „Moise Nicoară”, cu scopul declarat de a contribui la educarea tinerei generații atunci când vine vorba despre depistatea unei știri false (fake news), asta în condițiile în care rețelele de socializare sunt pline de informații mincinoase. „Cel mai corect ar fi ca tinerii să fie pregătiți să filtreze informația. Nu mă refer doar la informația oferită de presă, ci și la informația de specialitate, să știi pe ce site-uri să-ți cauți date”, a punctat dr. Corina Crișan.

Posibile soluții și un gând pozitiv

Potrivit prof. univ. dr. Lizica Mihuț, o soluție pentru rezolvarea problemei financiare cu care se confruntă presa românească ar fi subvenționarea acesteia de către stat, în timp ce Adoriana Jidoi vorbește despre necesitatea plății unui abonament modic de către cititori.

Și ca să încheiem într-o manieră optimistă, Claudia Untaru a sintetizat ceea ce ne motivează cumva pe toți cei care am rămas în presă să ne continuăm activitatea: „știrile care ajung la cititori și care schimbă ceva”.

***

Mai trebuie menționat că având în vedere perioada în care ne aflăm și în care sărbătorim femeia, copiii de la grădiniță au împărțit doamnelor flori și mărțișoare, iar bărbaților câte un mic suvenir, Grădinița Căsuța Copilăriei fiind o gază cum nu se poate mai primitoare.

Asociația “SUSȚINEM EXCELENȚA” mulțumește ARĂDENILOR și PRESEI ARĂDENE pentru generoasa susținere, reiterând ideea că ANGAJAMENTUL NOSTRU NU ESTE DE FACTURĂ POLITICĂ pe niciunul dintre eșicherele acesteia, ci pledoaria noastră este pentru EXCELENȚĂ, oferind comunității modele în acest sens sau găsind, în perspectivă, modalități de stimulare a performanței.

Asociația noastră a avut în atenție până în prezent domeniile: EDUCAȚIE / PEDAGOGIE (Anton Ilica); ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL, MEDICAL (Diana Achim, Liliana Brad); CULTURĂ (Viorica Popescu, lipește din poza de grup, deoarece se afla în străinătate, Lizica Mihuț); MEDICINĂ (Mihaela Orodan, Corina Crișan); JUSTIȚIE (Diana Chițoi ); GASTRONOMIE (Tabita Cristea); ANTREPRENORIAT (Ana Maria Dragoș). MEDICINA LEGALĂ (Corina Crișan), urmând ca săptămâna viitoare să se desfășoare DIALOGURI ÎN JURNALISM, cu participarea a 5 ziariști arădeni importanți din presa scrisă și unul din televiziune (moderator: GEORGIANA ȚENTEA). Apreciez modul excepțional, în care directorii acestor domenii din cadrul asociației noastre au organizat aceste DIALOGURI, devenite EVENIMENTE IMPORTANTE în comunitatea arădeană.

Menționez activitatea desfășurată recent, în 25 februarie, sub genericul PLEDOARIE PENTRU EXCELENȚĂ ÎN MEDICINA LEGALĂ susținută de către medicul specialist, CORINA CRIȘAN, doctor în medicină, cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu.

SĂ AUZIM NUMAI DE BINE.

Se știe că am scris o istorie a TEATRULUI ARĂDEAN în formă definitivă, din punctul meu de vedere, 1752-2010 (“Aradul teatral”, peste 1700 de pagini, Editura Academiei Române, 2011, precedată de alte 4 cărți care anticipau apariția acesteia).

Această precizare constituie un ARGUMENT că în istoria teatrului arădean nu există un spectacol, care să se fi jucat neîntrerupt 25 de stagiuni, deci 25 de ani. Fără îndoială, meritul este al lui ZOLTAN LOVAS , care nu știu dacă a mărturisit vreodată, dar TRĂIEȘTE PRIN / PENTRU TEATRU. Cu gândul întotdeauna la spectatori. Dialogul cu publicul său este nu numai în SALA MARE sau în SALA STUDIO, ci și pe stradă, la prezentări de evenimente mari și mici (prea multe, cred!), la postările zilnice pe FB (un efort considerabil!) etc.

Ecourile la recentele nominalizări UNITER nu s-au stins încă. Juriul pentru a 33-a ediție a GALEI UNITER, cu doamna MARIA ZĂRNESCU, o apropiată a Teatrului arădean și a managerului acestuia, fiind și selecționerul ultimelor ediții ale Festvalurilor arădene de teatru (ultima ediție având o selecție excepțională!) a nominalizat patru membri ai Colectivului artistic arădean, desigur, la secțiuni diferite, ceea ce este foarte bine, chiar dacă opiniile noastre în plan artistic nu coincid în totalitate. Consider că actorul ZOLTAN LOVAS, care nu se regăsește printre cele 4 nominalizări UNITER, ar fi binemeritat un PREMIU SPECIAL pentru longevitatea unică în istoria Teatrului arădean -25 de stagiuni- a spectacolului “APROPO, AȚI CHEMAT POMPIERII”, un one man show, de fapt o adaptare, în regia LIANEI DIDILESCU, după “Telegrama” de Aldo Nicolaj . Protagonistul este ZOLTAN LOVAS, dar alături de el descoperim PUBLICUL, devenit PERSONAJ FASCINANT, care nu numai că participă cu însuflețire la mici scenete improvizate cu INTELIGENȚĂ și UMOR în spectacol, dar cunoaște replici întregi, uneori le anticipează, spre hazul tuturor, ceea ce înseamnă că a urmărit, de câteva ori, acest show, simțindu-l aproape de “minte și suflet”.

ZOLTAN LOVAS a primit premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Monodrame 2021, desfășurat la Bacău. Dar dincolo de nominalizări și premii rămân APLAUZELE FRENETICE ale publicului, ce a umplut, până la etajul al III-lea, Sala Mare a Teatrului Clasic “Ioan Slavici”. Un mod admirabil de a-și manifesta iubirea față de Zoltan LOVAS și de a marca un MOMENT ANIVERSAR. Sunt aplauze entuziaste, precum la finalul numeroaselor sale spectacole, ce relevă ACTORUL DE EXCEPȚIE și mai ales, OMUL CALD, GENEROS ȘI MODEST, lipsit de INVIDII și de ATITUDINI OSTILE față de confrați, fapt rarisim în nebunia prezentului. Sunt sigură că ZOLTAN LOVAS va continua acest one man show, astă seară asistând cu reală plăcere la un spectacol din STAGIUNEA 25, de aceea să-i urăm SUCCES, în continuare!

Andreea Pintea, Aradon; Lucian Șerban, ARQ; Sasha Ioana, Critic Arad; Claudia Untaru, Ştirea noastră, 25 februarie 2025 

Sala de conferințe a Hotelului Astoria a fost, astăzi, gazda unui Dialog despre Excelență în Medicina Legală. Dr. Corina Crișan este cea care a vorbit despre acest domeniu, care nu este unul ușor mai ales pentru o femeie delicată.

Amintim că până acum Dialogurile despre Excelență au avut în atenție domeniile: Educație/ Învățământ Liceal, Universitar, Medical, Cultură, Justiție, Gastronomie, Antreprenoriat.

Prezentarea Corinei Crișan a fost făcută de către prof.univ.dr. Lizica Mihuț, președintele Asociației „Susținem Excelența”.

„Astăzi propunem o abordare privind Medicina Legală din Județul Arad, ca Aspirație spre Excelență. Serviciul arădean în discuție este subordonat pe plan administrativ Spitalului  Clinic Județean de Urgență  or se știe că  la recenta evaluare profesională, acesta a primit un calificativ, care nu ne onorează și anume «încredere limitată». Este logic că abia după încadrarea în standardele calității, Spitalul arădean și implicit serviciul de Medicină Legală poate să aspire spre excelență. Să nu uităm că în anul 2009, această unitate sanitară s-a plasat între primele cinci la nivel național și prima din județul Arad, care a fost certificată cu standardul internațional ISO 9001, implementând modelul oferit de către cele două INSTITUȚII MEDICO-LEGALE în România, certificate în acest sens și anume “MINA MINOVICI” din București și cel din Iași. Vă propun să o ascultăm pe doamna Corina Crișan, doctor în medicină, unul din cei patru medici specialiști ai serviciului arădean de Medicină Legală, cu o experiență de peste 25 de ani în acest domeniu”, este discursul de început al prof.univ.dr. Lizica Mihuț.

Corina Crișan a vorbit despre activitatea pe care o desfășoară de atâția ani, despre traseul spre o carieră de excelență a fiecărui practician din sectorul medico-legal și a răspuns întrebărilor adresate de către jurnaliști. A mărturisit că atunci când ea a ales această profesie la Arad erau doar bărbați în domeniu.

Aflăm că Serviciul de Medicină Legală, aflat în prezent în subordinea administrativă a Spitalului Clinic Județean de Urgență  este arondat din punct de vedere științific și metodologic, Institutului de Medicină Legală Timișoara. Activitatea serviciului, asigurată de 17 angajați, desfășoară în principal, activități de medicină legală clinică traumatologică, psihiatrie medico-legală, medicină legală prosecturală, iar prin cele două laboratoare, examinări histopatologice și analize pentru determinarea alcoolemiei.

În anul 2009 obține certificarea standardului internațional ISO 9001, implementând modelul de sistem de management al calității oferit de primele două institute certificate în țară, respectiv Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” București și Institutul de Medicină Legală Iași.

„Subliniem că metodologia de lucru, structura actelor medico-legale emise, precum și activitatea desfășurată la nivel profesionist la acel moment, au plasat serviciul nostru între primele cinci instituții medico-legale certificate în rețeaua națională, iar  în județul Arad, a fost prima unitate sanitară, care a obținut această certificare. Fără îndoială, traseul spre o carieră de excelență a fiecărui practician din sectorul medico-legal depinde de activitatea individuală a fiecăruia dintre noi, de disponibilitatea de a ne perfecționa continuu, de anduranța proprie la dinamica activității operative. Dar pentru a așeza instituția medico-legală arădeană în zona excelenței, nu sunt suficiente numai aceste deziderate, ci este nevoie de o preocupare / dotare permanentă pentru dezvoltarea laboratoarelor de specialitate”, afirmă doctorul în medicină, Corina Crișan.

Aceasta mai precizează că Serviciul de Medicină Legală al județului Arad dispune de un laborator propriu de anatomie patologică, înființat în anul 2004, cu o dotare tehnică adecvată și un personal medical cu expertiză în cazuistica medico-legală, ceea ce asigură diagnostice microscopice certe în probațiunea medico-legală privind stabilirea cauzei decesului.

„În ultimii ani, nevoia de dezvoltare a toxicologiei medico-legale și, mai ales, în prezent, generată de provocările actuale ale societății (creșterea alarmantă a consumului de droguri și alte substanțe psihoactive), dar și de modificările legislative, ne obligă să perseverăm în demersurile destinate dotării tehnice a laboratorului de toxicologie medico-legală din Arad, pentru a răspunde cu celeritate solicitărilor organelor judiciare, cu atât mai mult cu cât, serviciul nostru beneficiază de un specialist în domeniu. Trebuie să se rețină faptul că, rolul medicinei legale nu se rezumă la a furniza expertize medico-legale, ci, aflată la granița dintre medicină și științele juridice, medicina legală are, prin excelență, un caracter multidisciplinar, care implică comunicare, pe de-o parte cu medicii din diverse specialități medicale, dar și cu profesioniștii din instituțiile colaboratoare. Relația cu oganele judiciare și instanțele de judecată presupune formularea unor concluzii bazate pe argumente științifice formulate într-un limbaj accesibil acestora, pentru a facilita înțelegerea corectă a interpretării informațiilor medicale analizate în cadrul expertizelor. Noi, medicii legiști suntem conștienți de importanța asumării expertizelor efectuate, dar trebuie să fim prudenți când nu avem elemente de certitudine, pledoaria mea fiind pentru cunoașterea de către medicii legiști, chiar dacă nu au pregătire juridică, a legislației în vigoare. Astfel se vor putea evita ambiguitățile, iar actul de justiție va fi corect înfăptuit”, mai adaugă Corina Crișan.

Totodată, aflăm că: „Excelența privind medicina legală presupune nu numai corectitudine, ci învederează și promptitudine, ceea ce ne obligă, pe noi specialiștii să desfășurăm o activitate dinamică și, mai ales, să conștientizăm importanța asumării unei atitudini responsabile în întreaga activitate, ce trebuie să o desfășurăm la modul profesionist, cu strădanii spre excelență. În calitate de medici legiști suntem organizați la nivel național într-o societate profesională cu caracter științific și educațional. Începând cu anul 2024, sunt onorată să reprezint Aradul în conducerea Societății, fiind conștientă atât eu, cât și colegii mei arădeni, că va trebui să ne augmentăm eforturile spre a ajunge la dezideratul nostru, al tuturor și anume aspirația spre Excelență”.

La întâlnire au luat parte și reprezentantele Asociației „Susținem Excelența”.

ARQ, Critic Arad, 24 februarie 2025

Numele ne este foarte cunoscut, mai ales nouă, arădenilor, prin asociere cu regretatul pictor ONISIM COLTA, formând aproape 50 de ani, încă din studenție, o frumoasă familie, hărăzită cu un fiu, IOAN PAUL, memorabil într-un domeniu conex artelor plastice. Dar nu la familia COLTA doresc să mă refer, cu toate că ar fi interesantă o asemenea abordare, ci la ELENA RODICA COLTA, foarte cunoscută și apreciată de specialiști, dar mai puțin cunoscută, prin contribuțiile sale, ca expert, certificat prin concurs de către Ministerul Culturii, în domeniile: carte veche manuscris, icoane pe sticlă din Transilvania și Banat, antropologia minorităților maghiară și sârbă.

Subliniez, dintru început, că am fost uimită să descopăr prin CV și prin relatări scrise, CONTRIBUȚII, care ar putea fi sintetizate într-un tom distinct. Formatul acestui articol ne determină să menționăm succint, la modul sintetic, prin cifre, impresionante prin ele însele, strădania de-a lungul celor 37 de ani, ca muzeograf și specialist în domeniile deja menționate, la Complexul Muzeal Arad, iar din 2012, până în prezent, la Centrul Cultural Județean Arad.

Să reținem că ELENA RODICA COLTA are merite, ce binemerită menționate: a. A PUBLICAT cărți, autor unic (7), cărți coautor (6), coordonator volum (6), îngrijitor de ediție (4), studii și articole științifice (20); b. A REDACTAT volume: „Studii și Comunicări (istoria artei)” (6); c. A ÎNGRIJIT „Colecția Minorități”: maghiară, germană, slovacă, sârbă, ucraineană, bulgară, ruteană: istoric, demografie, monumente religioase, aspecte culturale (coruri, creație artistică), tradiții, mitologie, credințe, practici, tabuuri, obiceiuri ; d. A ORGANIZAT, în colaborare cu Ministerul Culturii, în perioada 1999-2020, Simpozioane Internaționale de antropologie culturală, precum și Colocvii științifice naționale și internaționale, la care au participat reprezentanți ai unor instituții de cercetare/ muzee/ Universități și școli din România, Ungaria, Serbia, Ucraina, Slovacia; e. A PARTICIPAT la Conferințe și Simpozioane în țară și în străinătate (Universități din București, Sibiu, Arad alături de specialiști din Ungaria, Serbia, Ucraina, Slovacia); f. A INIȚIAT tabere de cercetare etnografică pe teren, la Nădlac, Bata, Birchiș, Ostrov, Căpâlnaș, Chelbac, Căprioara, Săvârșin.

Este evident că ELENA RODICA COLTA este un CERCETĂTOR DE ELITĂ, cu studii temeinice, cu un doctorat susținut la Universitatea „Babeș Balyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Europene, într-o abordare interdisciplinară: sociologie, etnologie, istoria culturii, cu cercetarea colecțiilor de carte veche: română, maghiară, sârbă, slovacă, latină, franceză, până în secolul al XVIII-lea, aflate în bibliotecile Arhiepiscopiei Aradului, a Protopiatelor arădene sârb, reformat și, nu în ultimul rând, a Bibliotecii județene „A.D. Xenopol”. Apreciem, în mod deosebit, inițiativa fostului manager al Complexului Muzeal Arad, dr. PETER HUGEL, de a fi inițiat publicarea unui volum de „Studii și cercetări, IN HONOREM ELENA RODICA COLTA, la 65 de ani”, în care semnează colaboratori și prieteni ai instituției arădene și ai sărbătoritei, dar sunt prezente în acest autentic „exercițiu de recunoștință”, imagini, numite „de lucru” (expoziții, cercetări de  pe teren,  simpozioane).  Menționez opinia lui PETER HUGEL, ca o concluzie a unui specialist, care, referindu-se la personalitatea ELENEI RODICA COLTA, subliniază că „prin întreaga sa activitate de muzeograf, etnolog ori antropolog, a pus o piatră de temelie la edificiul cultural arădean”, probând „apetență vie și o dorință nesecată de a desluși tainele «civilizațiilor» de odinioară…”, în fond, de a aduce argumente științifice, care demonstrează că „Aradul este un model de multiculturalitate în contextul Uniunii Europene”. Iar în final, urarea devenită tradițională, SUCCES, în continuare.