Rep: A apărut un „Armaghedon”. Ați aflat despre acesta? Mulți spun că dvs. v-ați afla „în spatele” lui.

L.M.: Eram în Republica Dominicană când a apărut „Armaghedon-ul” dar vreau să precizez de la început că este corect întru totul, cu o singură excepție, la care mă voi referi cu un alt prilej. M-am hotărât să accept invitația la acest dialog tocmai spre a spune direct,  „pe față”, ceea ce gândesc. Cei care mă cunosc știu prea bine că am spus, spun și voi spune întotdeauna ceea ce gândesc, cu oricare dintre consecințe. Poate am pierdut, uneori, pe termen scurt dar pe termen lung, fac carieră numai oamenii de caracter. Vă rog să rețineți acest fapt, oamenii fără caracter mai devreme sau mai târziu plătesc pentru trădările lor, pentru absența fair-playului, pentru duplicitate.

Rep: Desigur aveți o experiență de viață și ați putea vorbi mult despre asta.

L.M.: Dacă vrei, tot ca experiență de viață, am observat, fără excepție, că prostia este agresivă și periculoasă.  Un om inteligent „ciupește” puțin într-o polemică dar nu dorește eliminarea și chiar dărâmarea unui om. Și cu atât mai mult a unui om care i-a făcut numai bine!

Rep.:Deci „Armaghedon-ul” este corect din punctul dvs. de vedere. Credeți că doamna Ramona Lile nu va da o replică?

L.M.: Abia aștept replica Ramonei Lile. Trebuie să îl laud pe autorul „Armaghedon-ului” și din punctul meu de vedere acesta trebuie să fie un intelectual cu formație riguroasă, probabil din domeniul științelor exacte, și nici într-un caz al științelor socio-umane, pentru că noi, umaniștii, știm să căutăm mai greu în Bazele de date internaționale, or autorul „Armaghedon-ului” posedă foarte bine instrumentul de cercetare la care m-am referit.

Rep: Există totuși în „Armaghedon” precizări care nu coincid cu opiniile dvs. și de care doriți să vă detașați?

L.M.: Mă bucur că mi-ați pus această întrebare pentru că doresc să precizez odată pentru totdeauna că nu voi face referiri la Universitatea „Vasile Goldiș”. Nu am fost niciodată profesor titular, cu cartea de muncă la această universitate, ci am avut ore în regim de „plata cu ora”. Ne cunoaștem de mulți ani cu Aurel Ardelean și într-un fel am fost apropiați înainte de 1989. L-am apreciat însă mai mult după 1989 pentru ideea de a înființa o universitate privată și, mai ales, pentru strategia absolut apreciabilă de a impune Universitatea „Vasile Goldiș” de-a lungul anilor. Este limpede că nu i-a fost ușor, ci, dimpotrivă, dar toate strădaniile erau, în fond, pentru propria sa „afacere”. Fostul ministru Andrei Marga mi-a spus odată, și citez din memorie, doamnă, dacă am fi fost foarte deștepți, făceam o universitate privată. Nu l-am înțeles atunci dar am priceput abia după o perioadă de timp că avea perfectă dreptate.  Desigur, dacă aș fi fost, eu, rectorul unei universități private, aș fi avut o altă strategie. Îl apreciez, deci, pe Aurel Ardelean din mai multe puncte de vedere, cum de altfel, mă despart de ideile și acțiunile sale tot din mai multe puncte de vedere. Nu voi mai vorbi, precum am promis, despre Universitatea „Vasile Goldiș”, ci doar doresc să precizez în acest sens, că am o reală prețuire față de Coralia, fiica lui Aurel Ardelean și rector, în prezent, al Universității „Vasile Goldiș”. Are o delicatețe sufletească specială și un admirabil bun simț, fapt foarte rar astăzi. Și cu atât mai puțin întâlnit la un om aflat în poziția sa.

Rep: Să revenim la Ramona Lile, dar în numărul viitor!

L.M.: Până atunci să reținem că Elena Ceaușescu avea un singur domeniu „de competență” și era „savant de talie mondială”, iar Ramona Lile are aproximativ treizeci de domenii de „competență” academică. Probabil este un caz unic în lume. Impostura științifică depășește orice imaginație. Voi veni cu argumente în numerele viitoare!

În rest, să auzim numai de bine !

 Lizica Mihuţ

În 8 februarie se sărbătorește intrarea în Anul Nou Chinezesc – iar printre cei 1, 38 de miliarde de locuitori umani ai Terrei se vor număra și cei vreo sută deja stabiliți în Arad (din moment ce deja au cerut o clasă a I-a cu predare în Limba chineză de la Inspectoratul Școlar Județean, însemnă că au de gând să rămână și să mai vină, nu?). Va fi „Anul Maimuței de Foc”, iar conform Zodiacului Chinezesc (o „Biblie” a poporului care a dat umanității  atât Arta războiului cât și Arta păcii, plus noțiunea de „Zid care se vede de pe Lună”) „energia acestei zodii ne stimulează creativitatea, puterea de a fi noi înşine, forţa afirmării (nu neapărat în carieră) şi dă strălucire calităţilor care ne definesc, ne încurajează să ne emancipăm, să evoluăm.”

Profesorul Lajos Notaros și poetul-editor Ioan Matiuț vor fi consilierii profesoarei Lizica Mihuț la Casa Româno-Chineză din Arad (CRC)

Poate inclusiv inspirată de zodiac, profesoara Lizica Mihuț, președinta Casei Româno-Chineze din Arad, și-a „tras” consilieri noi  (noi… vorba vine… pentru că cine nu-i cunoaște pe cei doi… înseamnă că el e nou în Aradul ăsta): profesorul de filosofie și jurnalism Lajos Notaros – între altele, și colaboratorul permanent al Special Arad, respectiv poetul și editorul Ioan Matiuț – între altele, membru în consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad și membru în PEN Club România. Ei vor fi cei care o vor ajuta pe fosta conducătoare a Universității „Aurel Vlaicu” să își pună în aplicare programul diplomatic pe care-l implică un asemenea organism purtând însemnele oficiale a două state – ei vor fi și cei care vor veni cu idei și proiecte noi în ceea ce privește funcționarea, de acum încolo, a Casei Româno-Chineze din Arad.
Amândoi s-au arătat încântați de provocarea care-i așteaptă… și toți trei și-au împărtășit public bucuria de a lucra împreună – așa încât nici nu ne imaginăm că lucrurile nu vor merge cum trebuie… Interesant

Deocamdată, noi și chinezii, suntem la nivel de „să ne cunoaștem unul pe celălalt” – având, însă, o mulțime de motive să o facem…

Dacă anul 2015, Filiala Arad a Casei Româno-Chineze l-a început pornind de la un „punct zero al comunicării” pe care a ales să-l marcheze publicând cartea „Medicină tradiţională chineză” – prima traducere în Limba română a unui adevărat Manual al modului de viață asiatic – și l-a continuat prin organizarea unui simpozion internaţional sub titulatura „Dialoguri culturale româno-chineze”, anul acesta își propune să-l continue în același ton, dar triplat..

„Cea dintâi acţiune de amploare în noul an va fi un cocktail pe data de 8 februarie,

cu prilejul Anului Nou Chinezesc şi va fi urmată de întâlniri lunare, unde se va discuta despre cultura şi civilizaţia chineză, în cadrul unui ceremonial asiatic, ritmat de arta ceaiului” – expunem, pe scurt, ceea ce am notat la prima conferință de presă a CRC, desfășurată în sediul complect renovat și pus la punct al casei de pe Revoluției, colț cu Blajului. „Se va continua apoi cu prezentarea unor filme documentare şi artistice şi vor avea loc întâlniri periodice cu tot mai numeroasa comunitate chineză” – le-a promis celor interesați de fenomen (căci, într-un fel sau altul… va fi un fenomen! – cum în toate orașele mari ale lumii e prezent „Fenomenul Chinezesc”) prof. dr. Lizica Mihuț.
Așa încât, avem motive să ne cunoaștem…
Doar în treacăt fie spus: cică Aradul ar fi înfrățit cu un oraș din China… dar niciunul dintre cei prezenți n-a putut indica, exact, cu care! – și erau unul și unul!… De asemenea, nimeni nu a știut să răspundă cu exactitate confirmată oficial la întrebarea simplă „câți chinezi sunt la ora asta în Arad?” – asta ca să întărim, dacă mai era nevoie, „de ce-i bine să ne cunoaștem”…
 „În cursul anului 2016 Filiala Arad a Casei Româno-Chineze îşi propune să lanseze volumul „Aradul – Album monografic”, în limbile română, engleză şi chineză, să organizeze cea de a doua ediţie a Simpozionului internaţional „Dialoguri culturale româno-chineze” şi să definitiveze traducerea în limba chineză a cărţii de poezie „Toate acestea”, a poetului Ioan Matiuţ” – se arată într-un comunicat trimis presei din partea CRC.

Sursa : special Arad

Casa Româno-Chineză din Arad a început anul în forţă. La conferin­ţa de presă organizată la sediul ins­ti­tuţiei au participat preşedintele Ca­sei, dr. Lizica Mihuţ, alături de jurnalistul Lajos Notaros şi poetul Ioan Matiuţ. Cei doi vor fi consili­eri ai preşedintelui Casei Româno – Chineze Arad, cu acceptul conduce­rii naţionale a instituţiei. Ioan Matiuţ va fi şi primul poet arădean tradus în limba chineză, cu un vo­lum personal de poezii.

Casa Româno-Chineză din Arad elaborează calendarul evenimentelor pe anul în curs. Unele dintre re­perele acestuia sunt evenimentele culturale lunare. În 8 februarie se or­ganizează o manifestare cu prilejul Anului Nou chinezesc (intrăm în anul Maimuței de Foc). Sunt pro­gramate deja patru întâlniri lunare sub genericul: „Din cultura şi civilizaţia chineză. Arta ceaiului”. Se vor prezenta şi filme şi documentare artistice chinezeşti, urmate de dez­bateri.

Casa Româno-Chineză şi-a stabilit ca priorităţi organizarea a trei eve­nimente deosebite: editarea al­bumului monografic „Aradul”, în lim­ba chineză (în octombrie-no­iem­brie); ediţia a doua a simpozionului internaţional „Dialoguri cultu­rale româno – chineze” (în oc­tom­brie); traducerea cărţii de poezii „Toate acestea” a lui Ioan Ma­tiuţ.

Lizica Mihuţ a subliniat: „Casa Ro­mâno-Chineză are vizibilitate în Arad. Datorăm asta presei, dar şi simpatiei arădenilor faţă de civiliza­­ţia chineză. Acum ne-am şi lărgit echi­pa şi ne-am fixat reperele ca­len­­darului pe 2016”. La rândul său, Lajos Notaros a declarat că invitaţia de a deveni consilierul preşedin­telui este onorantă, mai ales că exis­tă posibilităţi reale de colaborare cu China, nu doar mondene. „Eu co­laborez cu doamna Mihuţ mai de demult. E important cum ne în­ţe­legem. Suntem vechi amici şi co­la­boratori şi cu domnul Matiuţ. Sper să pot şi eu contribui la această idee generoasă a unei activităţi susţinute a Casei Româno-Chi­ne­ze. Noi suntem şi foarte aproape de capitala Chinei în Europa, Bu­da­pesta, ceea ce este un evident avantaj”.

Poetul Ioan Matiuţ a precizat că se simte obligat în această calitate de consilier. „Voi încerca să îmi aduc şi eu contribuţia, mai ales pe zona culturală, pe care o consider cel mai simplu şi eficient mecanism de contact între popoare. Vom în­cerca să accesăm cât mai multe căi de comunicare, să atragem interesul chinezilor spre Arad, să avem relaţii cât mai benefice”.

O provocare pentru Casa Ro­mâ­no-Chineză Arad o reprezintă un „recensământ” al etnicilor chinezi din Arad. Lajos Notaros a sub­liniat chiar că, potrivit informaţiilor sale, la nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Arad există solicitări pentru pornirea învăţământului primar în limba chineză. Ini­ţia­­tiva însă nu a fost susţinută de Ins­pectorat. (Vom reveni cu acest subiect)

Va fi, aşadar, un an intens pentru Casa Româno-Chineză din Arad – anul „Maimuţei de foc”, după zodiacul chinezesc. Energia acestei zodii stimulează creativitatea, pu­te­rea de a fi noi înşine, forţa afirmă­rii, ne încurajează să ne eman­cipăm, să evoluăm.

Sursa: vestic

Filiala Arad a Casei Româno-Chineze, una dintre cele mai active din ţară, şi-a făcut cunoscut ieri, într-o conferinţă de presă,  programul activităţilor pe care le va derula în primul trimestru al acestui an. Conferinţa a fost susţinută de prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedinta filialei, care i-a avut ca invitaţi pe ziaristul Lajos Notaros şi pe poetul şi editorul Ioan Matiuţ.
Scurta analiză a activităţilor din anul încheiat 2015 i-a prilejuit preşedintei Lizica Mihuţ o concluzie mulţumitoare şi exprimarea speranţelor de mai mult şi mai bine. „Anul 2015 a fost un an bun şi rodnic pentru Filiala Arad a casei Româno-Chineze. Sperăm ca anul abia început să fie şi mai bun, şi mai rodnic, şi vom face eforturi pentru ca să fie aşa”, a spus Lizica Mihuţ.
Dintre multele activităţi afla­te pe agenda de lucru a filialei, o agendă foarte bine structurată, câteva se detaşează prin accentul deosebit care se pune asupra lor; este vorba despre activităţile lunare cu caracter permanent şi menite să conducă la o mult mai bună cunoaştere a culturii şi ci­vilizaţiei chineze în Arad şi în România şi a culturii şi civilizaţiei româneşti în China. „Vom pune un accent deosebit pe activi­tăţile permanente lunare ca modalităţi de cunoaştere reciprocă a celor două culturi şi civilizaţii. Una dintre acestea este manifestarea «Din cultura şi civilizaţia chineză: arta ceaiului», o alta este o întâlnire a arădenilor cu comunitatea chinezilor din Arad – o comunitate mică dar dinamică şi cu perspective frumoase, prezentarea şi lansarea albumului monografic al Aradului – editat în limbile română, chi­neză şi engleză, volum care va fi publicat şi pe siteul Casei Româno-Chineze şi va fi un ele­ment important de promovare a Aradului în China, organizarea celei de-a doua ediţii a simpozionului internaţional «Dialoguri româno-chineze» şi, nu în ultimul rând, traducerea în limba chineză şi a volumului «Toate acestea…» al poetului Ioan Matiuţ şi pu­blicarea sa în această limbă. Tot lunar se vor organiza pre­zentări şi proiecţii de filme  artistice şi documentare rea­lizate în această mare ţară care este China, proiecţii urmate de dezbateri”, a spus prof. univ dr. Lizica Mihuţ

Desigur că agenda cuprinde mult mai multe acţiuni, activităţi şi evenimente, însă arădenii sunt invitaţi să le afle prin contact direct şi nemijlocit cu instituţia care „aduce China la Arad” şi, în egală măsură, propagă în China imaginea oraşului nostru.

Sursa: glsa

Dacă în anul 2015 Filiala Arad a Casei Româno-Chineze a bifat două realizări importante, concretizate prin traducerea în limba română a tratatului „Medicină tradiţională chineză” şi prin organizarea unui simpozion internaţional sub titulatura „Dialoguri culturale româno-chineze” şi în anul 2016 proiectele sunt la fel de ambiţioase, după cum au fost prezentate de către preşedintele filialei arădene, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ în cea dintâi conferinţă de presă organizată în acest an.

Întâlnirea a debutat cu anunţarea cooptării a doi consilieri la filială şi anume a prof. univ. dr. Lajos Notaros şi a directorului Editurii „Mirador”, poetul Ioan Matiuţ.

Cea dintâi acţiune de amploare în noul an va fi un kocktail pe data de 8 februarie, cu prilejul Anului Nou Chinezesc (Anul Maimuţei) şi va fi urmată de întâlniri lunare, unde se va discuta despre cultura şi civilizaţia chineză, în cadrul unui ceremonial asiatic, ritmat de arta ceaiului.

Se va continua apoi cu prezentarea unor filme documentare şi artistice şi vor avea loc întâlniri periodice cu tot mai numeroasa comunitate chineză din Arad, luându-se în discuţie chiar posibilitatea înfiinţării unei clase I cu predare în limba chineză.

Concret, în cursul anului 2016 Filiala Arad  Casei Româno-Chineze îşi propune să lanseze volumul „Aradul – Album monografic”, în limbile română, engleză şi chineză, să organizeze şi cea de a doua ediţie a Simpozionului internaţional „Dialoguri culturale româno-chineze” şi să definitiveze traducerea în limba chineză a cărţii de poezie „Toate acestea”, a poetului Ioan Matiuţ, după cum ne-a relatat preşedintele filialei arădene, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.

Sursa: arq

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Casa Româno-Chineză, filiala Arad, prof. univ. dr. Lizica Mihuț a vorbit despre realizările cele mai importante din anul 2015, precum și despre evenimentele care sunt planificate în anul 2016.

De asemenea, președintele Casei Româno-Chineze Arad a declarat că îi va avea ca și consilieri pe Notaros Lajos și pe Ioan Matiuț.

„Printre realizările cele mai importante din anul care s-a încheiat ale Casei Româno-Chineze se numără traducerea cărții «Medicină tradițională chineză», care este prima carte de medicină chineză tradusă în România și care a avut un succes deosebit. Un alt eveniment de anvergură a fost Simpozionul internațional. Dialoguri româno-chineze, desfășurat la Sala Ferdinand, unde au fost prezenți și doi reprezentanți ai Ambasadei Chinei la București. Notaros Lajos și Ioan Matiuț s-au implicat foarte mult în organizarea acestui simpozion”, spune prof. univ. dr. Lizica Mihuț.

În 2016 vor avea loc la Casa Româno-Chineză din Arad o serie de acțiuni permanente, precum și trei evenimente deosebite.

Primul dintre acțiunile permanente este un cocktail organizat cu prilejul Anului Nou chinezesc, care se va desfășura la Ambasada Chinei de la București, unde este invitată și Casa-Româno-Chineză, filiala Arad. De asemenea, vor avea loc întâlniri lunare sub genericul „Din cultura și civilizația chineză: arta ceaiului”. Tot lunar, se vor proiecta filme documentare și artistice urmate de dezbatere și vor avea loc întâlniri cu comunitatea chineză din Arad.

În anul 2016, Casa Româno-Chineză, filiala Arad, va organiza și trei evenimente speciale, considerate de excepție și anume: lansarea „Aradul- album monografic”, în română, engleză și chineză, album care se va găsi și pe site-ul Casei Româno-Chineze și prin care se dorește promovarea Aradului.

Un alt eveniment important va fi ediția a doua a Simpozionului Internațional. Dialoguri româno-chineze, care va avea loc între 15-30 octombrie, pe o perioadă de trei zile, iar al treilea eveniment este traducerea cărții de poezii a lui Ioan Matiuț, volumul „Toate acestea”, care va fi o ediție bilingvă, publicată în română și chineză.

Sursa: newsar

Ma tartotta idei első sajtóértekezletét Lizica Mihuţ, a Román–kínai Ház aradi tagozatának elnöke. Ez alkalommal bemutatta két újdonsült tanácsadóját, Nótáros Lajos újságírót és Ioan Matiuţ költőt, a Mirador Kiadó igazgatóját, akiknek erre a minőségére az intézmény bukaresti, központi vezetősége is rábólintott.

Az elnök asszony előbb röviden összefoglalta a tavalyi esztendő legfontosabb eseményeit, ezek közül is kiemelve a Romániában egyedül álló, a hagyományos kínai gyógyászat történelmét és módszereit összefoglaló román nyelvű kiadvány megjelentetését az Aurel Vlaicu Egyetem gondozásában, valamint azt a háromnapos nemzetközi szimpóziumot, amely a kínai civilizációt és kultúrát volt hivatott bemutatni az aradi érdeklődőknek, s amely nemcsak az aradi önkormányzat támogatását élvezte, hanem az a Kínai Köztársaság bukaresti nagykövetségének képviselőit is vendégül látta.

A kínai naptár szerint 2016 a majom éve; ez hivatalosan február 8-án veszi kezdetét, a téli napforduló utáni második teliholdkor, és 2017. január 7-ig tart. Előtte 12 hónapon át a kecske uralkodott, és ahhoz képest hatalmas felfordulás várható – a kínai horoszkóp előrejelzése szerint!

Mindez azonban nem befolyásolja a Román–kínai Ház aradi tagozatát, ugyanis változatos programmal készülnek az idei évre. Mindenek előtt részt vesznek az új év kezdetét jelző, ezúttal február 8-i hagyományos nagykövetségi fogadáson. A protokolláris esemény után következnek a „hétköznapi” rendezvények, ezek között havi találkozók, amelyeken a kínai kultúra és civilizáció különböző vetületeit mutatják majd be, és kínai dokumentum- és művészi filmek bemutatására is sor kerül, amit kötetlen vita követ. A nagyobb tervek között szerepel egy – román–angol–kínai – háromnyelvű Arad-monográfia megjelentetése, amit a világhálón is elhelyeznének. A tavalyi siker után bátran vágnak a Román–kínai párbeszéd elnevezésű nemzetközi szimpózium II. kiadásának a megszervezésébe, valamint az egyre gyarapodó aradi kínai közösséggel való hatékonyabb kapcsolatfelvételre. Szintén idei terv Ioan Matiuţ verseskötetének kétnyelvű – román és kínai – megjelentetése is.

Nótáros Lajos rövid hozzászólásában annak a meggyőződésének adott hangot, hogy közreműködése a Román–kínai Ház aradi tagozatának tevékenységében nem szimbolikus lesz, hanem gyakorlati eredményekkel jár, míg Ioan Matiuţ a viszonylag könnyen kialakítható kulturális kapcsolatokon túl hatékony gazdasági együttműködés megteremtésében is reménykedett.

A Román–kínai Ház aradi tagozatának rendezvényeiről idejében tájékoztatjuk majd olvasóinkat.

Sursa: Jelen

          Precum bine se ştie, a devenit o frumoasă tradiţie ca toate evenimentele academice de anvergură (deschiderea anului universitar, conferirea titlului de DOCTOR HONORIS CAUSA, vizita unor oaspeţi importanţi) să înceapă şi să se încheie cu binecunoscutele Gaudeamus Igitur, Tatăl nostru, Cu noi este Dumnezeu. În interpretarea Corului Facultăţii de Teologie Ortodoxă, aceste cântări au însemnat întotdeauna momente de înălţare spirituală şi de puternică vibraţie emoţională. Pentru că „mărturisirea” făcută de Cor prin cântare devenea şi un prilej pentru propria noastră „mărturisire”. Nu întâmplător, Corul Mixt al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a preluat numele patronului Capelei din curtea Facultăţii şi anume: Sfântul Maxim Mărturisitorul.

          Şi ani la rând, Corul Mixt al Facultăţii a constituit un adevărat „laborator” în care viitorii preoţi dobândeau cunoştinţe muzicale sine-qua-non pentru o asemenea „misiune”. Pentru că preoţia nu este o profesie ci o înaltă vocaţie iar activitatea misionară a Corului în cei 25 de ani de existenţă a însemnat enorm: formarea generaţiilor de absolvenţi ai facultăţii.

          Urmărind prin timp activitatea corului, prestaţia sa în foarte multe împrejurări, am înţeles mereu şi mereu cât de important a fost şi este PROFESORUL MIRCEA BUTA. Desigur, i-am admirat prin ani, entuziasmul dar şi profesionalismul. S-a dăruit fără rezerve până la sacrificiu chiar, activităţii de formare muzicală a studenţilor teologi. Profesorul Mircea Buta are meritul de a fi elaborat un repertoriu pentru „răspunsurile” la Sfânta Liturghie a corului, el însuşi scriind compoziţii în acest sens, dar şi apelând la cele mai consacrate semnate de Gavriil Muzicescu, Nicolae Lungu, pr. Ioan Şerb, Cornel Danielescu, pr. Constantin Drăguşin.

          PROFESORUL MIRCEA BUTA „sufletul în sens anatomic” ca să-l parafrazez pe un mare critic, al activităţii muzicale didactice şi extradidactice (misionare) a studenţilor teologi – vorbeşte întotdeauna cu modestie despre sine, neuitând să amintească începuturile Corului Mixt, în anii 1990-1991, când o parte din tinerii practicanţi la Sfânta Liturghie de la Bisericuţă de pe Str. Mihai Eminescu, la îndemnul părintelui Traian Micoroi şi cu Binecuvântarea IPS TIMOTEI, au devenit studenţi ai Facultăţii de Teologie. Şi astfel a început şi activitatea Corului Mixt, sub bagheta, aş zice magică, a profesorului Mircea Buta. Dar spre a se ajunge la lansarea a trei CD-uri, cu repertoriu despre Naşterea Domnului şi a susţine anual un Concert de Colinde, care aduna şi adună laolaltă în Sala de Concerte, întreaga urbe, trebuia şi trebuie o muncă uriaşă, ore şi ore de repetiţii, neîntrerupte „căutări” şi rafinament artistic în drumul spre o înaltă artă interpretativă. Profesorul Mircea Buta a probat nu numai profesionalism ci şi o profundă credinţă în Dumnezeu şi în colaboratori, desfăşurând o „lucrare” de multe ori de pionierat. A înfiinţat Corul Bărbătesc în anul 1993, devenit apoi Corul Atanasie Lipovan al dirijorilor masteranzi pe care l-a condus până în acest an universitar, când cu generozitate a fost de acord să-l preia fostul nostru student, doctorand şi asistent universitar, arhidiaconul Tiberiu Ardelean, o voce excepţională dar ca dirijor, sunt sigură, va confirma în viitor.

          Să reţinem că sub bagheta profesorului Mircea Buta, Corul Bărbătesc a obţinut locul I în anul 2013 la Concursul Internaţional al Corurilor Ortodoxe din Europa şi nu numai.

          Dar profesorul Mircea Buta a înfiinţat nu numai Corul Mixt, Corul Bărbătesc ci şi Corul Trifon Lugojan, un cor bărbătesc bizantin, ce îşi propune să cerceteze şi să promoveze vechile maniere de interpretare a repertoriilor de colinde şi cântări bisericeşti, vechi de peste o sută de ani, aducându-ne astfel în „minte şi în suflet” frumuseţea şi parfumul sonor al colindelor moşilor şi strămoşilor noştri din această parte de ţară !

          În mod regretabil, la Concertul de colinde, părintele Decan, pr. Prof. univ. dr. Ioan Tulcan a „expediat” în doar câteva cuvinte activitatea de două decenii şi jumătate a Corului Facultăţii, uitând să amintească că, de fapt, sunt trei şi nu două coruri, precum a precizat.

          Desigur, importantă este activitatea prodigioasă a celor trei coruri ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „AUREL VLAICU”. Şi iarăşi în mod regretabil, Rectorul Universităţii RAMONA LILE nu a adresat nici măcar un cuvânt de apreciere, cu acest prilej aniversar.

          Să reţinem însă, strădaniile excepţionale ale coriştilor, actuali şi foşti studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă, care au demonstrat printr-o admirabilă dăruire şi înaltă interpretare artistică, că muzica bisericească poate constitui – aşa cum spunea mentorul lor, profesorul Mircea Buta – cu adevărat, „pâinea noastră cea de toate zilele şi modalitatea cea mai de seamă în mărturisirea credinţei noastre strămoşeşti în contemporaneitate”.

În rest, să auzim numai de bine !

 Lizica Mihuţ