Fără îndoială, cele mai multe ierarhii publice la nivel național le-a ocupat Mihai Fifor, devenit arădean, în urmă cu mai puțin de 10 ani. Să reținem că a fost MINISTRU al Economiei (29 Iunie-12 septembrie 2017), al Apărării Naționale (12 septembrie 2017-20 noiembrie 2018), al Afacerilor Interne (interimar, 30 iulie-12 septembrie 2019),PRIM-MINISTRU (interimar,16-29 ianuarie 2018).
Mihai Fifor are un CV impresionant, dincolo de activitatea politică și administrativă, dar un CV contradictoriu.
Licențiat în filologie, absolvent al unor programe de master și cursuri post universitare la universități din țară și din străinătate, cu un doctorat în antropologie socială (altfel spus, folclor și etnologie), coordonat de academician Sabina Ispas, pe care am apreciat-o la un Congres internațional, având prilejul unor interesante dialoguri, Mihai Fifor și-a început cariera în mod onorabil, ca cercetător științific (7 ani) la un Institut al Academiei Române din Craiova, devenind apoi director (4 ani) al Muzeului Olteniei.
În urmă cu aproape 10 ani,
craioveanul Mihai Fifor, după un mandat de 4 ani ca senator al județului Dolj (2012-2016), ajunge senator (2016-2020) și apoi deputat (2020, până în prezent) al județului Arad. Nu cunosc circumstanțele, în care în mandatul imediat următor, senatorul de Dolj Mihai Fifor ajunge senator de Arad și apoi președinte al Organizației județene PSD, în locul unui binecunoscut arădean, atunci președinte al Comisiei de apărare din Parlamentul României.
Nu sunt jurnalist de investigație, iar folclorul urban nu a constituit nicicând pentru mine o „zonă” de inspirație, chiar dacă argumentele sunt sau par credibile.
Este limpede că Mihai Fifor știe să elaboreze strategii pentru sine, dar și pentru partid, fiind inteligent și convingător și, în plus, un foarte bun comunicator. Nu pot să nu semnalez sprijinul acordat colegului meu de liceu, aflat în mare suferință, dar Mihai Fifor se implică, probabil, în rezolvarea multor probleme ale oamenilor aflați în dificultate. Sprijinit de Florin Tripa, un om serios și credibil și, mai nou, de Eusebiu Pistru, un simpatic, cu priză în mediul rural, Mihai Fifor, puțin alunecos în relațiile interumane, conduce Organizația județeană cu viziune și diplomație, într-o zonă în care, de două decenii, opțiunea electoratului este pentru dreapta eșicherului politic.
Mihai Fifor, strălucit în plan colocvial, știe să se facă susținut de femei,
un fapt omniștiut, inclusiv la nivel național, dar, uneori, criteriul de promovare, pe plan local, este aspectul fizic, predilecția vădită fiind, în cel puțin două cazuri de notorietate pentru așa numite doamne „tunate”, ce impresionează prin decolteuri adânci.
Desigur, nu semnalez această situație din invidie feminină, dar ne dorim ca noi, femeile să fim reprezentate potrivit unor înalte criterii de competență. Trebuie să recunoaștem că în mai puțin de 10 ani, de la venirea în urbea noastră, Mihai Fifor a reușit performanța de a avea o reală vizibilitate și susținători fervenți, reușind să se impună, în prezent, dar cu ochii „larg deschiși” spre viitor. Îi urăm, cu sinceritate SUCCES!
Probabil puțini, chiar foarte puțini arădeni au fost într-o lungă polemică cu Gheorghe Falcă, cu inclusiv aducerea gardienilor în UAV și blocarea intrării în instituție. Dar au trecut de atunci aproape două decenii și Gheorghe Falcă a demonstrat sprijin față de instituția pe care am condus-o. Mulți arădeni m-au întrebat și mă întreabă și acum, cu mirare, cum de l-am iertat și am dat totul uitării.
Mărturisesc că i-am iertat pe toți (toate), care s-au aflat în polemică cu mine și chiar mi-au făcut rău, de-a lungul anilor, dar sunt pregătită, oricând să continui să spun și să fac ceea ce gândesc, deoarece este unicul meu drept, pe care mi l-am asumat printr-o muncă de câteva decenii.
De aproape 20 de ani urmăresc devenirea lui Gheorghe Falcă în politică și în administrație. Este evident că s-a schimbat mult. A terminat un liceu foarte bun la Brad și una din cele mai grele facultăți din cadrul Politehnicii din Timișoara, dar Gheorghe Falcă nu a rămas la instruirea sa de atunci, ci, în mod evident, a acumulat, prin cursuri și lecturi, prin strădanii personale, o bună pregătire în domeniile: politică și administrație, în modul de a se îmbrăca și, în general, de a se raporta la ceilalți.
Indiferent de opinia unora sau a altora, îl apreciez pe Gheorghe Falcă din câteva considerente:
1. Nu s-a cantonat în mica politică locală, ci s-a ambiționat să se afirme pe plan național și chiar internațional;
2. A demonstrat că are viziune și se află cu câțiva pași înaintea confraților săi, chiar dacă uneori deranjează sau are eșecuri;
3. A suportat, de-a lungul anilor, atacuri dure, unele corecte, alteori „confecționate” din varii motive, care toate i-au șubrezit sănătatea, dar nu știu să se fi lamentat sau să-și clameze, public suferința. Nu am fost nicicând în apropierea sa, dar sunt sigură că nu i-a fost ușor și a suferit adeseori nespus de mult;
4. A identificat și a lansat multe persoane necunoscute publicului larg, dintre care, unele au performat, altele au devenit doar lamentabile „personaje” în politică și în administrație;
5. Apreciez că i-a îndepărtat pe trădători, cărora le-făcut bine sau mult bine, convins fiind că trădările acestora pot continua oricând;
6. Apreciez că a demonstrat fidelitate continuă față de oamenii, care i-au fost loiali prin fapte și nu doar la nivel declarativ;
7. Apreciez că este un excelent tată, nu doar prin fotografii, ci prin implicare profundă în educația fiicei sale, căutându-o adesea la școală, fără presă și televiziune;
8. Consider că cea mai importantă realizare a lui Gheorghe Falcă pentru Arad este autostrada, cu mai multe ieșiri, autostradă care a deschis calea investițiilor în zonă și nu numai;
9. Sunt și alte izbânzi, dar și fapte, care au creat nemulțumiri;
10. Se vorbește despre implicarea personală și direct interesată a lui Gheorghe Falcă în proiecte de investiții, dar nu sunt un jurnalist de investigație și organismele abilitate privind respectarea legalității se pot pronunța în acest sens.
Desigur, se mai pot relata multe, cu plusuri și minusuri, cu privire la Gheorghe Falcă. Ne dorim și noi ca urbea noastră să fie ca Timișoara sau ca Oradea sau ca alte orașe, care s-au dezvoltat spectaculos. Depinde totul de foarte mulți factori, dar depinde și de votul fiecăruia dintre noi. Uităm adesea să dialogăm cu noi, înșine, spre a ne conștientiza propria contribuție.
Închei prin a face o pledoarie pentru ÎMPREUNA, deopotrivă a partidelor politice de dreapta și de stânga. ÎMPREUNĂ pentru ARAD. ÎMPREUNĂ pentru ROMÂNIA.
Şi iată o propunere, pe care o consider extrem de importantă, pentru care oamenii politici trebuie să militeze la modul concret: finanțarea de la buget a presei scrise / online si a celei audiovizuale, printr-o lege organică, obiectiv elaborată, în temeiul impactului publicației asupra societății și nu prin simpatii politice. Consider că este fundamentală pentru democrație, independența financiară a presei. Este o idee, pe care politicienii arădeni o pot iniția în parlament și, mai ales, se pot angaja într-o „bătălie” la nivel național. Desigur, rețele de socializare sunt de real interes, dar presa profesionistă înseamnă cu totul altceva!!!
Să ne dorim SĂNĂTATE și ÎNȚELEPCIUNE. Și CONCORDIE în contextul dificil, în care se află, în prezent, întreaga umanitate.
Forumul Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze a lansat, săptămâna aceasta, cel de-al V-lea volum al cărţii „Cultura şi civilizaţia chineză. Dialoguri româno-chineze”.
Evenimentul, la care au participat numeroase personalități ale Aradului, dar nu numai, a avut loc joi la Sala Regele Ferdinand a Palatului Administrativ, marcând totodată și sărbătorirea a nouă ani de bune relaţii româno – chineze la Arad. Gazdă a fost prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze.
„Simpozionul internațional «CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE» a ajuns la a VII-a ediție și s-a desfășurat în orașul Pecica, un oraș în plină dezvoltare, aflat la 20 de kilometri de Arad, oraș ce găzduiește primul Club PRO-CHINA din România, condus de primarul acestuia, prof. Petru Antal. Chiar în perioada dificilă a pandemiei, Simpozionul Internaţional nu s-a oprit, ci a avut loc ediția a VI-a, care a reunit lucrări semnate de profesori (învățământul universitar și liceal), istorici, medici, psihologi, jurnaliști, studenți, elevi. Așa se explică că prezenta carte cuprinde lucrări ale Simpozionului Internațional, ediția a VI-a, Arad și ediția a VII-a, Pecica, vădind o frumoasă tradiție, ce o dorim continuată la nesfârșit. Aceste ediții ale Simpozionului, precum cele precedente, au înfățișat, prin lucrări de dimensiuni diferite, teme și aspecte de real interes privind contribuția fundamentală a culturii și civilizației chineze la dezvoltarea umanității. Așa cum am mai precizat, lucrările susținute în cadrul Simpozionului, lucrări cu caracter științific sau emoțional, și-au propus să facă cunoscute publicului larg strălucita istorie a Chinei, admirabilă nu numai prin vechimea sa de peste 5000 de ani, dar și prin faptul că reprezintă, în prezent, una din cele mai mari puteri economice ale lumii. Ne exprimăm speranța că acest Simpozion Internațional, precum și alte multe activități culturale desfășurate la nivel național, contribuie, în prezent dar și în viitor, la consolidarea prieteniei și colaborării dintre popoarele noastre. Se cuvine să aducem MULȚUMIRI Ambasadei Republicii Populare Chineze în România pentru sprijinul generos acordat încă de la prima ediție a Simpozionului Internațional, și pentru participarea unor înalți demnitari ai Ambasadei la desfășurarea tuturor activităților cuprinse sub cupola acestuia. De asemenea, aducem MULȚUMIRI Consiliului Județean Arad, care, prin Centrul Județean de Cultură, finanțează tipărirea acestei cărți, și, nu în ultimul rând, tuturor celor care susțin acest Simpozion Internațional, deopotrivă prin elaborarea unor lucrări, dar și prin entuziasta promovare a acestuia”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.
Președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze a citit și mesajelor trimise de Toth Csaba, prefectul Aradului, şi Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, care au lipsit de la eveniment. A fost prezent, în schimb, primarul Călin Bibarț, care a declarat: „Prin prisma meseriei mele de inginer silvic îmi place foarte mult un proverb chinezesc care spune aşa: «O generaţia plantează copaci, iar o altă generaţie se bucură de umbra lor». Ne aflăm în prezenţa unei culturi milenare, care reuşeşte să meargă înainte şi să nu privească viaţa doar din punct de vedere egoist şi doar pentru astăzi, ci şi pentru mâine”.
Au mai avut scurte intervenții Lazăr Faur, viceprimar al Aradului,Ionel Bulbuc, vicepreşedinte al Consiliului Județean Arad, Petru Antal, primarul orașului Pecica, localitate care a găzduit, în toamna anului trecut, o ediție a simpozionul internațional „Cultura și civilizația chineză. Dialoguri româno-chineze”, prof. univ. dr. Ioan Biriş, care a făcut o prezentare a cărţii, prof. dr. Diana Achim, care a remarcat efortul catalizator al prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintelui Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno – Chineze, Ana-Maria Dragoş, preşedintele Asociaţiei Con Brio, dr. Corina Crişan, Blazena Karkus, director al Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr” Pecica, Ramona Pantea, preşedintele Patronatului Psihologilor de Liberă Practică din Zona de Vest, Eugenia Pete, directorul Casei de Cultură „Doru Ioan Petescu” din Pecica, av. Diana Chiţoi, dr. Liliana Bran, și Tabita Cristea, om de afaceri.
Prof. univ. dr. Lizica Mihuț a moderat evenimentul
Relațiile României cu China sunt susținute și dezvoltate la Arad de nouă ani de zile. Aici funcționează Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, condus de prof. univ. dr. Lizica Mihuț.
A fost lansat, joi 16 martie de către Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, cel de-al V-lea volum al cărţii „Cultură și Civilizație Chineză. În acest volum sunt lucrări de simpozion cu referire la modul de viață și dezvoltare al chinezilor, dar și materiale publicate de jurnaliștii arădeni despre activitatea Formului din Arad.
În cei nouă ani, arădenii au învățat foarte mult despre o cultură și o civilizație de peste 5.000 de ani, care a constribuit în mod fundamental la dezvoltarea umanității. De exemplu, faptul că timp de 500 de ani numai chinezii au folosit tiparul, pe care ei l-au inventat. Scrisul cu cerneala este tot de la ei, pe urmă podul cu lanțuri, apoi arta mătăsii, a porțelanului, poezia, filozofia. Și cea mai importantă lecție pe care chinezii au dat-o fără excepție este că din secolul al II-lea absolut toate posturile, cât de mici, de conducere se ocupă prin concurs, inventând conceptul de „meritocație“.
„Este o lecție foarte importantă pentru noi, deoarece aici se știe că nonvalorile ajung în funcții de conducere. La ei meritocrația nu înseamnă CV-uri, doctorate și studii, ci modul în care te apreciază ceilalți, modul în care ei se raportează la tine ca la un om cu contribuții. Al doilea criteriu este cum se raportează alții, deoarece primul este cine ești tu de fapt, ce știi să faci, ce-ai făcut. Este o lecție bună. De exemplu, în județul Arad nici o funcție de conducere la Inspectoratul Școlar nu este prin concurs, ci sunt doar numiri. De la chinezi am învățat și punctualitatea și cuvântul dat”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.
Astfel, volumul în care este descris și modul de viață din China s-a lansat în Sala Ferdinand a Primăriei Arad, în prezența unui public numeros.
La eveniment au participat primarul Aradului Călin Bibarţ, Petru Antal, primarul oraşului Pecica, viceprimarul Lazăr Faur, Ionel Bulbuc, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, prof. univ. dr. Ioan Biriş şi prof. dr. Diana Achim. Președintele Consiliului Județean nu a putut fi prezent însă a transmis un mesaj, la fel și prefectul Aradului, Toth Csaba.
Fiecare vorbitor a fost prezentat de către prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, președintele forumului.
„Simpozionul internațional «Cultura și Civilizația Chineză. Dialoguri Româno-Chineze» a ajuns la a VII-a ediție și s-a desfășurat în orașul Pecica, un oraș în plină dezvoltare, aflat la 20 de kilometri de Arad, oraș ce găzduiește primul Club PRO-CHINA din România, condus de primarul acestuia, prof. Petru Antal. Chiar în perioada dificilă a pandemiei, Simpozionul Internaţional nu s-a oprit, ci a avut loc ediția a VI-a, care a reunit lucrări semnate de profesori (învățământul universitar și liceal), istorici, medici, psihologi, jurnaliști, studenți, elevi. Așa se explică că prezenta carte cuprinde lucrări ale Simpozionului Internațional, ediția a VI-a, Arad și ediția a VII-a, Pecica, vădind o frumoasă tradiție, ce o dorim continuată la nesfârșit”, a declarat Lizica Mihuț.
Aceste ediții ale Simpozionului, precum cele precedente, au înfățișat, prin lucrări de dimensiuni diferite, teme și aspecte de interes privind contribuția fundamentală a culturii și civilizației chineze la dezvoltarea umanității.
„Așa cum am mai precizat, lucrările susținute în cadrul Simpozionului, lucrări cu caracter științific sau emoțional, și-au propus să facă cunoscute publicului larg strălucita istorie a Chinei, admirabilă nu numai prin vechimea sa de peste 5000 de ani, dar și prin faptul că reprezintă, în prezent, una din cele mai mari puteri economice ale lumii. Ne exprimăm speranța că acest Simpozion Internațional, precum și alte multe activități culturale desfășurate la nivel național, contribuie, în prezent, dar și în viitor, la consolidarea prieteniei și colaborării dintre popoarele noastre”, mai adaugă prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.
Aceasta a adus mulțumiri Ambasadei Republicii Populare Chineze în România pentru sprijinul generos acordat încă de la prima ediție a Simpozionului Internațional, și pentru participarea unor înalți demnitari ai Ambasadei la desfășurarea tuturor activităților cuprinse sub cupola acestuia.
„De asemenea, aducem mulțumiri Consiliului Județean Arad, care, prin Centrul Județean de Cultură, finanțează tipărirea acestei cărți, și, nu în ultimul rând, tuturor celor care susțin acest Simpozion Internațional, deopotrivă prin elaborarea unor lucrări, dar și prin entuziasta promovare a acestuia”, mai susţine prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.
Mesajul primarului
La rândul său, primarul Călin Bibarţ şi-a manifestat satisfacţia că Sala Ferdinand găzduieşte o nouă întâlnire menită să întărească relaţiile româno-chineze: „Prin prisma meseriei mele de inginer silvic îmi place foarte mult un proverb chinezesc care spune aşa: «O generaţia plantează copaci, iar o altă generaţie se bucură de umbra lor». Ne aflăm în prezenţa unei culturi milenare, care reuşeşte să meargă înainte şi să nu privească viaţa doar din punct de vedere egoist şi doar pentru astăzi, ci şi pentru mâine”.
Primarul orașul Pecica, Petru Antal, a vorbit despre simpozionul de anul trecut. „Numit de presa arădeană, citez: «evenimentul toamnei» și apreciat pentru, citez din nou: «organizarea de excepție», simpozionul s-a bucurat de prezența oficialilor Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, precum și a corespondenților agenției naționale de presă a țării. A fost o reală onoare să îl găzduim și am fost mândru să văd interesul cadrelor didactice și al elevilor pecicani față de cultura, istoria, știința și gastronomia chineză, pe care le-au studiat cu atenție și s-au născut astfel lucrări foarte interesante.Au fost expuse și lucrări artistice reușite, realizate de elevii liceului nostru. Poate puțini dintre dumneavoastră știți că avem pecicani care au studiat în China, ba chiar au și predat acolo. Alții au fost ca turiști, dar s-a dezvoltat și o legătură de afaceri între firma din orașul nostru și o companie din China”, a afirmat Petru Antal.
700 de pagini
Prof. univ. dr. Ioan Biriş a făcut o prezentare a cărţii: „Avem în față un volum frumos, bine realizat tipografic, ca de obicei în această serie, în aproape 700 de pagini, al cincilea volum de Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze, cuprinzând cea de-a VI-a și de-a VII-a ediție a simpozioanelor cu același titlu, sub egida Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, președinte prof. univ. dr. Lizica Mihuț. Ușor de înțeles, volumul are un caracter de mozaic, rezultat al diversității abordărilor din partea arădenilor care contribuie cu studii și comunicări. Chiar dacă forțăm puțin lucrurile, ca în orice sistematizare, propunem organizarea studiilor și comunicărilor din volum pe următoarele capitole: 1) filosofie și psihologie; 2) matematică; 3) literatură și media; 4) istorie; 5) medicină; 6) învățământ; 7) cultură și manifestări. […] Felicitări, tuturor, pentru reușita volumului. Căci simpozioanele trec, dar volumele rămân…”
Mesaje de apreciere au fost transmise și de membrele Con Brio, implicate în acțiunile Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze. „Este un eveniment cultural important. Îi felicit pe toți cei implicați atât în realizarea Simpozionului, cât și a volumului. O să încep, evident, cu doamna profesor Lizica Mihuț, cea care a inițiat și a coordonat toate cele șapte ediții ale simpozionului, a scris cele cinci volume, ocupându-se în exclusivitate de editarea și tipărirea acestora. Un mare <mulțumesc> autorilor, dintre aceștia făcând parte și membrele Asociației Con Brio, iar domnului primar Petru Antal toată recunoștința și admirația pentru organizarea ediției de la Pecica”, a declarat președintele Asociației Con Brio, Ana Maria Dragoș.
Cel de-al V-lea volum al cărţii „Cultura şi civilizaţia chineză. Dialoguri româno-chineze”, care conţine lucrările prezentate cu ocazia ultimelor două simpozioane desfăşurate pe această temă, a fost lansat, astăzi, în Sala Regele Ferdinand a Palatului Administrativ. Evenimentul coincide cu sărbătorirea a nouă ani de relaţii româno-chineze la Arad. Printre cei care au răspuns invitaţiei lansate de prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze s-au numărat primarul Călin Bibarţ, Petru Antal, primarul oraşului Pecica, viceprimarul Lazăr Faur, Ionel Bulbuc, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, prof. univ. dr. Ioan Biriş şi prof. dr. Diana Achim.
Oficiile de gazdă au fost făcute de prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, care a făcut o scurtă perezentare a fiecărui vorbitor.
„Simpozionul internațional «CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE» a ajuns la a VII-a ediție și s-a desfășurat în orașul Pecica, un oraș în plină dezvoltare, aflat la 20 de kilometri de Arad, oraș ce găzduiește primul Club PRO-CHINA din România, condus de primarul acestuia, prof. Petru Antal. Chiar în perioada dificilă a pandemiei, Simpozionul Internaţional nu s-a oprit, ci a avut loc ediția a VI-a, care a reunit lucrări semnate de profesori (învățământul universitar și liceal), istorici, medici, psihologi, jurnaliști, studenți, elevi. Așa se explică că prezenta carte cuprinde lucrări ale Simpozionului Internațional, ediția a VI-a, Arad și ediția a VII-a, Pecica, vădind o frumoasă tradiție, ce o dorim continuată la nesfârșit. Aceste ediții ale Simpozionului, precum cele precedente, au înfățișat, prin lucrări de dimensiuni diferite, teme și aspecte de real interes privind contribuția fundamentală a culturii și civilizației chineze la dezvoltarea umanității.
Așa cum am mai precizat, lucrările susținute în cadrul Simpozionului, lucrări cu caracter științific sau emoțional, și-au propus să facă cunoscute publicului larg strălucita istorie a Chinei, admirabilă nu numai prin vechimea sa de peste 5000 de ani, dar și prin faptul că reprezintă, în prezent, una din cele mai mari puteri economice ale lumii. Ne exprimăm speranța că acest Simpozion Internațional, precum și alte multe activități culturale desfășurate la nivel național, contribuie, în prezent dar și în viitor, la consolidarea prieteniei și colaborării dintre popoarele noastre.
Se cuvine să aducem MULȚUMIRI Ambasadei Republicii Populare Chineze în România pentru sprijinul generos acordat încă de la prima ediție a Simpozionului Internațional, și pentru participarea unor înalți demnitari ai Ambasadei la desfășurarea tuturor activităților cuprinse sub cupola acestuia. De asemenea, aducem MULȚUMIRI Consiliului Județean Arad, care, prin Centrul Județean de Cultură, finanțează tipărirea acestei cărți, și, nu în ultimul rând, tuturor celor care susțin acest Simpozion Internațional, deopotrivă prin elaborarea unor lucrări, dar și prin entuziasta promovare a acestuia”, susţine prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.
„Un volum consistent”
În ceea ce-l priveşte, viceprimarul Lazăr Faur a vorbit despre efortul de a elabora o lucrare atât de amplă având ca tematică civilizaţia chineză. „Nu este uşor să abordezi civilizaţia chineză, pentru a V-a oară, într-un volum consistent care ne face invidioşi pe toţi cei care aspiraţia de a creea o carte. Am răsfoit volumul şi sunt impresionat de cei care publică şi de diversitatea materialelor. Mulţi dintre autori sunt oameni pe care-i apreciez de ani de zile. China este o civilizaţie care are o dominantă milenară. Nu este nimic rău să avem o experienţă de cunoaştere a unui popor cu o civilizaţie de mii de ani”, a spus viceprimarul.
Mesaje din partea prefectului şi a preşedintelui CJA
În continuare prof. univ. Lizica Mihuţ a dat citire mesajelor trimise de prefectul Toth Csaba şi Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, care din motive obiective nu au putut fi prezenţi la eveniment. „Cu ocazia lansării volumului V al antologiei Cultură și Civilizație Chineză – Dialoguri Româno-Chineze, editat sub egida Forumului Româno – Chinez, transmit cele mai calde felicitări tuturor celor care au contribuit și facilitat apariția lucrării. În mod special doresc să salut activitatea promotorilor schimburilor culturale româno-chineze, concretizate în cele șapte simpozioane internațioanale desfășurate până la această dată: prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președinte al Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, alături de celelalte membre ale Forumului și Asociației «Con Brio», dar și reprezentanți ai autorităților locale ce au găzduit și facilitat desfășurarea evenimentelor amintite”, a transmis printre altele prefectul Toth Csaba.
Iustin Cionca a ţinut să sublinieze că s-a implicat personal în dezvoltarea relațiilor româno-chineze la Arad. „Am cunoscut, în acești ani, personalități puternice, active, care au considerat apropierea relațiilor româno-chineze ca pe o cauză pentru care merită și trebuie să se implice personal, să catalizeze energia, talentul și competențele unor intelectuali în vederea întăririi legăturilor dintre cele două națiuni. Am urmărit cum tineri arădeni, adolescenți, studenți, profesioniști la început de carieră, s-au apropiat de Forumul Prieteniei Româno-Chineze, au depășit orice fel de prejudecăți, au căutat și au găsit parteneri cu care să corespondeze și să își împartă gândurile, și-au lărgit orizontul de cunoaștere prin intermediul instrumentelor puse la dispoziția lor de Forumul Prieteniei”, a transmis preşedintele CJA.
„În prezenţa unei culturi milenare”
La rândul său, primarul Călin Bibarţ şi-a manifestat satisfacţia că Sala Ferdinand găzduieşte o nouă întâlnire menită să întărească relaţiile româno-chineze. „Prin prisma meseriei mele de inginer silvic îmi place foarte mult un proverb chinezesc care spune aşa: «O generaţia plantează copaci, iar o altă generaţie se bucură de umbra lor». Ne aflăm în prezenţa unei culturi milenare, care reuşeşte să meargă înainte şi să nu privească viaţa doar din punct de vedere egoist şi doar pentru astăzi, ci şi pentru mâine”, le-a spus celor prezenţi primarul Bibarţ.
În continuare, Ionel Bulbuc, vicepreşedintele CJA, a ţinut să menţioneze că instituţia pe care o reprezintă este un partener al municipiului şi al instituţiulor de cultură, care de câţiva ani sunt srijinite cu ajutorul fondurilor europene să se reînoiască. „Astăzi s-a născut o carte şi mă bucur personal şi instituţional că se naşte o carte. Acest lucru este important pentru noi, pentru bibliotecă şi pentru instituţiile subordonate. O felicit astfel pe doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuţ şi suntem recunoscători Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti. Consiliul Judeţean a dezvoltat mai multe proiecte de colaborare cu parteneri chinezi. Am încredere că seriozitatea partenerilor noştri chinezi, împreună cu dorinţa noastră de a face va duce la realizări frumoase pentru Arad”, a sus Ionel Bulbuc.
Primarul Petru Antal, despre simpozionul de anul trecut
Primarul oraşului Pecica, Petru Antal, a vorbit despre cea de-a VII-a ediţie a Simpozionului, găzduită impecabil în oraşul pe care îl conduce, unde de altfel funcţionează şi primul Club Pro China din România. „Numit de presa arădeană, citez: «evenimentul toamnei» și apreciat pentru, citez din nou: «organizarea de excepție», simpozionul s-a bucurat de prezența oficialilor Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, precum și a corespondenților agenției naționale de presă a țării.
A fost o reală onoare să îl găzduim și am fost mândru să văd interesul cadrelor didactice și al elevilor pecicani față de cultura, istoria, știința și gastronomia chineză, pe care le-au studiat cu atenție și s-au născut astfel lucrări foarte interesante.Au fost expuse și lucrări artistice reușite, realizate de elevii liceului nostru.
Poate puțini dintre dumneavoastră știți că avem pecicani care au studiat în China, ba chiar au și predat acolo. Alții au fost ca turiști, dar s-a dezvoltat și o legătură de afaceri între firma din orașul nostru și o companie din China”, a afirmat Petru Antal.
Simpozioanele trec, dar volumele rămân
Prof. univ. dr. Ioan Biriş a făcut apoi o prezentare a cărţii, din care spicuim: „Avem în față un volum frumos, bine realizat tipografic, ca de obicei în această serie, în aproape 700 de pagini, al cincilea volum de Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze, cuprinzând cea de-a VI-a și de-a VII-a ediție a simpozioanelor cu același titlu, sub egida Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, președinte prof. univ. dr. Lizica Mihuț.
Ușor de înțeles, volumul are un caracter de mozaic, rezultat al diversității abordărilor din partea arădenilor care contribuie cu studii și comunicări. Chiar dacă forțăm puțin lucrurile, ca în orice sistematizare, propunem organizarea studiilor și comunicărilor din volum pe următoarele capitole: 1) filosofie și psihologie; 2) matematică; 3) literatură și media; 4) istorie; 5) medicină; 6) învățământ; 7) cultură și manifestări. […]
Felicitări, tuturor, pentru reușita volumului!
Căci simpozioanele trec, dar volumele rămân…”
Efort catalizator
În continuare, prof. dr. Diana Achim, a ţinut să remarce că volumul lansat astăzi a apărut datorită efortului catalizator al preşedintelui Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ. „În această carte sunt strânse lucrările ediţiilor a VII-a şi a VI-a a Simpozionului. Pentru început trebuie să spun că reprezintă un efort deosebit să scrii 650 de pagini, şi atunci când autor eşti doar tu, şi atunci când vorbim de efortul comun al unui grup de coautori. Ceea ce a corelat efortul nostru este faptul că suntem interesaţi de subiectele abordate”, a spus directorul Colegiului Naţional „Moise Nicoară”.
În continuare, Ana-Maria Dragoş, preşedintele Asociaţiei Con Brio, a ţinut să-i felicite pe toţi cei implicaţi în realizare Simpozionului şi a volumului lansat astăzi. „Îi felicit pe toți cei implicați atât în realizarea Simpozionului cât și a volumului.
O să încep, evident, cu doamna profesor Lizica Mihuț, cea care a inițiat și a coordonat toate cele șapte ediții ale simpozionului, a scris cele cinci volume, ocupându-se în exclusivitate de editarea și tipărirea acestora. Un mare MULȚUMESC autorilor, dintre aceștia făcând parte și membrele Asociației Con Brio, iar domnului primar Petru Antal toată recunoștința și admirația pentru organizarea ediției de la Pecica”, a afirmat Ana-Maria Dragoş.
Dr. Corina Crişan a vorbit despre vechimea civilizaţiei chineze şi despre faptul că printre cei care semnează în care sunt şi ziarişti arădeni cunoscuţi. „Fără îndoială este un moment important în comunitatea arădeană, mai ales că, se împlinesc nouă ani de la inițierea relațiilor româno-chineze. Să reținem că, civilizația și cultura chineză au o vechime de peste 5000 de ani și constituie repere importante în istoria umanității. Apreciem că, în carte semnează nu numai înalți oficiali ai Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, ci și lideri de opinie: profesori din învățământul preuniversitar și universitar, medici, istorici, filozofi, manageri, elevi și studenți”, susţine Corina Crişan.
Director Liceului Teoretic «Gheorghe Lazăr» Pecica, Blazena Karkus s-a referit în cele ce urmează la simpozionul găzduit în toamna anului trecut de Pecica. „În calitate de director al Liceului Teoretic «Gheorghe Lazăr» Pecica precizez că ne-a onorat posibiltatea de a contribui la apariția volumului 5 al cărții «CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE» și consider că am reușit să răspundem acestei provocări cu cinste. Toate cele patru evenimente din 3 noiembrie se regăsesc în această carte.
Este o realizare unică pentru liceul pecican și va rămâne un eveniment deosebit și important atât pentru liceul nostru cât și pentru întreaga comunitatea pecicană!”, se arată în mesajul pregătit de Blazena Karkus.
Siguranţă şi ţinută
Ramona Pantea şi-a început discursul cu un citat din Lao Tze: „Ca să fie pace în lume, trebuie ca popoarele să trăiască în pace. Pentru ca popoarele să trăiască în pace, oraşele nu trebuie să se ridice unele împotriva altora. Pentru a fi pace în oraşe, vecinii trebuie să se înţeleagă. Ca să fie pace între vecini, trebuie ca armonia să domnească în familie. Ca să fie pace în casă, trebuie s-o găseşti în propria inimă.”, apoi a continuat: „Să privim acest Volum: coperțile oferă siguranță și ținută, siguranță prieteniei dintre cele două popoare, chinez și român, ținută, în sensul de a fi statornică și reală această comunicare între cele două civilizații; răsfoind cartea vom găsi Pacea, precum și aspecte importante ale culturii și civilizației chineze, cu o vechime de peste 5000 ani, care au contribuit, în mod fundamental la progresul umanității.”
Eugenia Pete, directorul Casei de Cultură „Doru Ioan Petescu” a vorbit, la rândul său, despre instituţia de cultură pe care o conduce şi Cenaclul „Lucian Emandi” care au participat la realizarea simpozionului de la Pecica şi a cărţii: „Prin bunăvoința doamnei profesor universitar doctor Lizica Mihuț, membrii cenacluluiparticipă cu creații proprii în acest valoros volum, poezii traduse și în limba engleză. În calitatea de membru fondator al cenaclului țin să mulțumesc pentru această provocare la care am răspuns cu drag, fiind privilegiați să ne regăsim între copertele cărții. Cultura nu are culoare politică, nu are granițe, ea se perpetuează continuu, fiecare colaborare și introspecție în cultura unui popor cum este cel chinez este un alt pas spre cunoaștere, dezvoltare, completare.”
Avocatul Diana Chiţoi consideră că lansarea de astăzi reprezintă „un eveniment cultural în urbea noastră”. „Prin această carte sunt aduse din nou în atenţie aspecte importante din cultura şi civilizaţia chineză. Sunt convins că va fi un succes, un motiv de bucurie şi o sursă de inspiraţie pentru toţi cititorii noştri”, a spus Diana Chiţoi, în timp ce Liliana Bran a ţinut să menţioneze că este onorată să participe la un astfel de eveniment care celebrează cultura. „Am avut bucuria să particip la Simpozionul Internațional ajuns la a VII-a ediție care s-a desfășurat la Pecica, la începutul lunii noiembrie a anului trecut. Amintirea păstrată este cea a unui timp frumos petrecut împreună cu oaspeții de la Ambasadă și cu gazdelele simpozionului! Regăsirea în volum a lucrărilor prezentate la Pecica, dar și a celor din a șasea ediție a simpozionului, din perioada pandemiei, constituie prilej de rememorare a unor frumoase și elevate amintiri”, a precizat Liliana Bran.
„Tatăl nostru”, la finalul evenimentului
În încheiere, Tabita Cristea, i-a invitat pe toţi cei prezenţi să se ridice în picioare, pentru a rosti împreună „Tatăl nostru”, dar nu înainte de a spune câteva cuvinte: „Și eu , precum ceilalți vorbitori, sunt onorată să particip la această lansare de carte, coordonată de doamna profesor, dar în care se regăsesc contribuții ale multor autori, între care și eu. Apariția unei cărți este întotdeauna un fapt memorabil pentru colectivitate, nu numai pentru autori.
Cred din toata inima că orice lucru frumos şi bun începe şi se termină cu ajutorul lui Dumnezeu.”
Beneficiind de prestigiul recunoscut în comunitatea arădeană, prezentarea publică a volumului CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE, V, (Editura Forumul Româno-Chinez, Arad, 2022) a avut loc în sala Ferdinand a Primăriei Arad. Cartea de 660 pagini apare în excelente condiții grafice, având în prof. univ. dr. Lizica MIHUȚ un coordonator riguros, atent la elementele editoriale care să întrețină imaginea pozitivă promovată de celelalte volume (I – IV). A beneficiat de finanțarea generoasă a Consiliului județean Arad și a Centrului Cultural Județean.
Conținutul cărții cuprinde comunicările științifice susținute la Simpozionul internațional, cu același titlu. Volumul începe cu reproducerea Scrisorii Doamnei Ambasador, Excelenta Sa, Yu Jiang, un elegant salut și ”Felicitări pentru Doamna Mihuț, cu prilejul lansării cărții despre Cultura și Civilizația Chineză din Sala Ferdinand a Primăriei din Arad din 21 Octombrie”, ”o activitate excelentă, semn de de prețuirea a prieteniei noastre tradiționale”, adresată Doamnei prof. univ. dr. Lizica Mihuț, Președinta Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze din Arad.
Specificitatea acestui volum constă în faptul că ediția a șaptea a Simpozionului s-a desfășurat la Pecica, oraș aflat la 20 km de Arad, unde primarul Petru ANTAL s-a implicat în organizarea corespunzătoare, promovând comunitatea și instituțiile în mediul cultural național și internațional. Excelența sa Han Chunlin, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, a salutat activitățile dedicate dialogului româno-chinez printr-o scrisoare olografă, arătându-și bucuria continuării relațiilor tradiționale de prietenie, stabilite prin interesul ”savanților, artiștilor, profesori și studenți pentru civilizația chineză”, menționând preocupările acestora pentru ”matematică chineză veche, simboluri naționale, educație și sistem mandarial, istoria și cultura mătăsii, producția chineză, demografie și literatură etc.”.
Doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președinte al Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, argumentează mesajul simpozionului și volumului, alcătuit din abordarea diferitelor teme prin care ”cultura și civilizația chineză au contribuit la dezvoltarea umanității”; deși teme diferite, ele sunt legate de respectul, prețuirea și iubirea pentru consolidarea ”prieteniei și colaborării dintre popoarele noastre” (p. 7).
Actualul volum este alcătuit din lucrările științifice susținute de intelectualitatea arădeană la edițiile a VI-a și a VII-a ale Simpozionului internațional. Cuprinde studii științifice de la ediția precedentă, dintre care remarcăm cele semnate de Ancuța Ardelean, Ioan Biriș, Liliana Bran, Georgiana Burcă, Doina Cheta, Alecu Chiriță, Tabita Cristea, Corina Crișan, Ana-Maria Dragoș, Paula Gherghina, Camelia Moler, Ioan Matiuț, Dumitru Mărcuș, Augustin Mureșan, Ludovic Notaros, Ramona Pencea, Viorica Popescu, Ioan Popovici, Voica Radu-Călugăru, Gheorghe Schwartz, Mihnea Șimăndan, Petrușca Tămășan și Ovidiu Toderici.
Capitolul al IV-lea cuprinde lucrările științifice (toate apar ȘI cu traducere în engleză) de la Simpozionul desfășurat la Primăria Pecica, despre Matematica pretutindeni – fascinația chineză (Elisabeta Andronie), Lumea simbolurilor culturale chinezești (Olimpia Anghel), ”Fluturele de mătase” între legendă și istorie (Marta Balasz), apoi Emilia Barki împărtășește experiența sa de turist în China, Petra Berindea scrie despre produsele ”Made în China”, iar Camelia Chifor prezintă Mituri ale Chinei antice. E. Corodan și E. Ioja realizează O paralelă între învățământul celor două țări, iar Blazena Karkus comentează Asemănările dintre ceramica chinezească și cea românească. Aspectele demografice ale Chinei sunt analizate de M. Miron, iar Tatiana Moș și Mărioara Moș analizează activitățile extracurriculare ale preșcolarilor. D. Nicolăița îl consideră pe Mo Yan un exponent al culturii chineze contemporane (despre Mo Yan, autorul romanului Sorgul roșu și posesor al Premiului Nobel, A. Ilica a scris într-un volum precedent, încadrându-l între cei mai originali romancieri ai literaturii universale). Urmează (continuând ordinea alfabetică) Carina Pascu și Nicoleta Dudaș despre Selecția de plante originale din China, Eugenia Ponta despre Povestirile și basmele populare chineze, O. Rotar și A. Bădan despre Stiluri culinare, iar Loredana Rusu prezintă Natura în poezia chinezească și cea românească. Atracțiile turistice chinezești au stârnit interesul Ancuței Silaghi și Ralucăi Andra, Mircea Suciu prezintă un moment istoric din Dinastia Han. A. Tătaru analizează Ciclurile de învățământ din China, Daniel Toth identifică beneficiile Tai-Chi asupra sănătății, iar Mariana Valea ne invită în universul Ceaiului chinezesc. Nu lipsește prezentarea Zidului Chinezesc (C. Caraman și L. Bărăbaș) și a Delicateselor chinezești (A. Hayos). Au fost decorate sălile cu expoziții de pictură, iar Cenacul ”Lucian Emandi” al Casei de cultură din Pecica a stimulat recitaluri de poezie dedicată, din care selectez o lirică, semnată de Ioan Vasile Marcu, în stilul liricii chinezești:
”Dacă nu m-ar fi atins
Acel plumb blestemat, Acum Aș fi ieșit de bună seamă Cu nepoții la câmp” Zise Firul de iarbă, văzându-mi coasa lucind pe Umăr” (Bunicul, p. 232).
Complexul de activități variate se întreține din pasiunea pentru prietenie și dialog, într-o societate în care ”comunică tot mai puțin unul cu celălalt și mai mult unul despre celălalt” (L. Mihuț). Dialogul româno-chinez continuă, așteptând ca devotamentul pentru o idee atât de generoasă să fie reciproc. Eșantionul de prețuitori ai culturii și civilizației chineze este tot mai mare și mai activ. Cultura chineză a cuprins, prin documentare, un interes crescând, cu credința că va exista oportunități de a participa direct la cunoașterea, prin turism cultural, a realizărilor Chinei contemporane și a miracolului despre care se scrie în presa vremii. Acest volum se adaugă altora, încropindu-se un raft de bibliotecă, animatorul activităților fiind Doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuț, amfitrion și stimulent al unei idei generoase de natură culturală și de dialog despre civilizația unei lumi exotice, care-și face loc în mentalul european prin arealul românesc. Excelența sa, Han Chunlin, ambasador, pomenea de un ”împreună pentru un viitor comun”, în care Simpozionul internațional, finalizat prin acest volum, a devenit ”o activitate de brand”, sperând într-”o cooperare pragmatică” pentru ”o dezvoltare durabilă” a ”dialogului prietenesc între popoarele noastre”. Dialogul cultural româno-chinez continuă…
Cel de-al V-lea volum al cărţii „Cultura şi civilizaţia chineză. Dialoguri româno-chineze”, care cuprinde lucrările prezentate cu ocazia ultimelor două simpozioane desfășurate pe această temă, a fost lansat, joi, în Sala Regele Ferdinand a Palatului Administrativ.
Evenimentul a coincis cu sărbătorirea a nouă ani de relații româno-chineze la Arad. Printre cei care au răspuns invitaţiei lansate de prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze s-au numărat primarul Călin Bibarţ, Petru Antal, primarul oraşului Pecica, viceprimarul Lazăr Faur, Ionel Bulbuc, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, prof. univ. dr. Ioan Biriş şi prof. dr. Diana Achim.
Oficiile de gazdă au fost făcute de prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, care a făcut o scurtă perezentare a fiecărui vorbitor.
„Simpozionul internațional „CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE” a ajuns la a VII-a ediție și s-a desfășurat în orașul Pecica, un oraș în plină dezvoltare, aflat la 20 de kilometri de Arad, oraș ce găzduiește primul Club PRO-CHINA din România, condus de primarul acestuia, prof. Petru Antal.
Chiar în perioada dificilă a pandemiei, Simpozionul Internațional nu s-a oprit, ci a avut loc ediția a VI-a, care a reunit lucrări semnate de profesori (învățământul universitar și liceal), istorici, medici, psihologi, jurnaliști, studenți, elevi. Așa se explică că prezenta carte cuprinde lucrări ale Simpozionului Internațional, ediția a VI-a, Arad și ediția a VII-a, Pecica, vădind o frumoasă tradiție, ce o dorim continuată la nesfârșit.
Aceste ediții ale Simpozionului, precum cele precedente, au înfățișat, prin lucrări de dimensiuni diferite, teme și aspecte de real interes privind contribuția fundamentală a culturii și civilizației chineze la dezvoltarea umanității.
Așa cum am mai precizat, lucrările susținute în cadrul Simpozionului, lucrări cu caracter științific sau emoțional, și-au propus să facă cunoscute publicului larg strălucita istorie a Chinei, admirabilă nu numai prin vechimea sa de peste 5000 de ani, dar și prin faptul că reprezintă, în prezent, una din cele mai mari puteri economice ale lumii.
Ne exprimăm speranța că acest Simpozion Internațional, precum și alte multe activități culturale desfășurate la nivel național, contribuie, în prezent dar și în viitor, la consolidarea prieteniei și colaborării dintre popoarele noastre.
Se cuvine să aducem MULȚUMIRI Ambasadei Republicii Populare Chineze în România pentru sprijinul generos acordat încă de la prima ediție a Simpozionului Internațional, și pentru participarea unor înalți demnitari ai Ambasadei la desfășurarea tuturor activităților cuprinse sub cupola acestuia. De asemenea, aducem MULȚUMIRI Consiliului Județean Arad, care, prin Centrul Județean de Cultură, finanțează tipărirea acestei cărți, și, nu în ultimul rând, tuturor celor care susțin acest Simpozion Internațional, deopotrivă prin elaborarea unor lucrări, dar și prin entuziasta promovare a acestuia.” – Prof.univ.dr. Lizica Mihuț, Președinte al Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze.
Viceprimarul Lazăr Faur:
.„Nu este ușor să abordezi civilizația chineză, pentru a V-a oară, într-un volum consistent care ne face invidioși pe toți cei care aspirația de a creea o carte. Am răsfoit volumul și sunt impresionat de cei care publică și de diversitatea materialelor. Mulți dintre autori sunt oameni pe care-i apreciez de ani de zile. China este o civilizație care are o dominantă milenară. Nu este nimic rău să avem o experiență de cunoaștere a unui popor cu o civilizație de mii de ani”, a spus viceprimarul.
La rândul său, primarul Călin Bibarţ şi-a manifestat satisfacţia că Sala Ferdinand găzduieşte o nouă întâlnire menită să întărească relaţiile româno-chineze.
„Prin prisma meseriei mele de inginer silvic îmi place foarte mult un proverb chinezesc care spune aşa: «O generaţia plantează copaci, iar o altă generaţie se bucură de umbra lor». Ne aflăm în prezenţa unei culturi milenare, care reuşeşte să meargă înainte şi să nu privească viaţa doar din punct de vedere egoist şi doar pentru astăzi, ci şi pentru mâine”, le-a spus celor prezenţi primarul Bibarţ.
Ionel Bulbuc, vicepreşedintele CJA, a ţinut să menţioneze că instituţia pe care o reprezintă este un partener al municipiului şi al instituţiulor de cultură, care de câţiva ani sunt srijinite cu ajutorul fondurilor europene să se reînoiască.
„Astăzi s-a născut o carte şi mă bucur personal şi instituţional că se naşte o carte. Acest lucru este important pentru noi, pentru bibliotecă şi pentru instituţiile subordonate. O felicit astfel pe doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuţ şi suntem recunoscători Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti. Consiliul Judeţean a dezvoltat mai multe proiecte de colaborare cu parteneri chinezi. Am încredere că seriozitatea partenerilor noştri chinezi, împreună cu dorinţa noastră de a face va duce la realizări frumoase pentru Arad”, a sus Ionel Bulbuc.
Prof. dr. Diana Achim, a ţinut să remarce că volumul lansat astăzi a apărut datorită efortului catalizator al preşedintelui Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.
„În această carte sunt strânse lucrările ediţiilor a VII-a şi a VI-a a Simpozionului. Pentru început trebuie să spun că reprezintă un efort deosebit să scrii 650 de pagini, şi atunci când autor eşti doar tu, şi atunci când vorbim de efortul comun al unui grup de coautori. Ceea ce a corelat efortul nostru este faptul că suntem interesaţi de subiectele abordate”, a spus directorul Colegiului Naţional „Moise Nicoară”.
Dr. Corina Crişan a vorbit despre vechimea civilizaţiei chineze şi despre faptul că printre cei care semnează în care sunt şi ziarişti arădeni cunoscuţi.
„Fără îndoială este un moment important în comunitatea arădeană, mai ales că, se împlinesc nouă ani de la inițierea relațiilor româno-chineze. Să reținem că, civilizația și cultura chineză au o vechime de peste 5000 de ani și constituie repere importante în istoria umanității. Apreciem că, în carte semnează nu numai înalți oficiali ai Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, ci și lideri de opinie: profesori din învățământul preuniversitar și universitar, medici, istorici, filozofi, manageri, elevi și studenți”, susţine Corina Crişan.
Ramona Pantea şi-a început discursul cu un citat din Lao Tze:
„Ca să fie pace în lume, trebuie ca popoarele să trăiască în pace. Pentru ca popoarele să trăiască în pace, oraşele nu trebuie să se ridice unele împotriva altora. Pentru a fi pace în oraşe, vecinii trebuie să se înţeleagă. Ca să fie pace între vecini, trebuie ca armonia să domnească în familie. Ca să fie pace în casă, trebuie s-o găseşti în propria inimă.
Să privim acest Volum: coperțile oferă siguranță și ținută, siguranță prieteniei dintre cele două popoare, chinez și român, ținută, în sensul de a fi statornică și reală această comunicare între cele două civilizații; răsfoind cartea vom găsi Pacea, precum și aspecte importante ale culturii și civilizației chineze, cu o vechime de peste 5000 ani, care au contribuit, în mod fundamental la progresul umanității.”
Avocatul Diana Chiţoi consideră că lansarea reprezintă
„un eveniment cultural în urbea noastră”. „Prin această carte sunt aduse din nou în atenţie aspecte importante din cultura şi civilizaţia chineză. Sunt convins că va fi un succes, un motiv de bucurie şi o sursă de inspiraţie pentru toţi cititorii noştri”, a spus Diana Chiţoi,
Liliana Bran a ţinut să menţioneze că este onorată să participe la un astfel de eveniment care celebrează cultura.
„Am avut bucuria să particip la Simpozionul Internațional ajuns la a VII-a ediție care s-a desfășurat la Pecica, la începutul lunii noiembrie a anului trecut. Amintirea păstrată este cea a unui timp frumos petrecut împreună cu oaspeții de la Ambasadă și cu gazdelele simpozionului! Regăsirea în volum a lucrărilor prezentate la Pecica, dar și a celor din a șasea ediție a simpozionului, din perioada pandemiei, constituie prilej de rememorare a unor frumoase și elevate amintiri”, a precizat Liliana Bran.
În încheiere, Tabita Cristea a spus câteva cuvinte:
„Și eu , precum ceilalți vorbitori, sunt onorată să particip la această lansare de carte, coordonată de doamna profesor, dar în care se regăsesc contribuții ale multor autori, între care și eu. Apariția unei cărți este întotdeauna un fapt memorabil pentru colectivitate, nu numai pentru autori. Cred din toata inima că orice lucru frumos şi bun începe şi se termină cu ajutorul lui Dumnezeu.”
Delegația de la Pecica a fost una extrem de numeroasă, fiind prezenți la lansarea volumului toți cei care au contribuit la reușita Simpozionului de la Pecica, din luna noiembrie 2022 și ale căror lucrări se regăsesc în carte.
Petru Antal, primarul orașului Pecica:
„Atunci când auzim de China, gândul ni se duce la ținuturile vaste și fascinante ale statului din Asia de Est. Cea mai populată țară din lume, Republica Populară Chineză pare îndepărtată de România și, vorbind strict geografic, chiar este, însă avem mai multe legături.
Am aflat asta și din cele 25 de lucrări prezentate la Simpozionul Internațional „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze”, desfășurat în data de 4 noiembrie 2022, în sala festivă a Primăriei Orașului Pecica.
Numit de presa arădeană, citez: „evenimentul toamnei” și apreciat pentru, citez din nou: „organizarea de excepție”, simpozionul s-a bucurat de prezența oficialilor Ambasadei Republicii Populare Chineze la București, precum și a corespondenților agenției naționale de presă a țării.
A fost o reală onoare să îl găzduim și am fost mândru să văd interesul cadrelor didactice și al elevilor pecicani față de cultura, istoria, știința și gastronomia chineză, pe care le-au studiat cu atenție și s-au născut astfel lucrări foarte interesante. Au fost expuse și lucrări artistice reușite, realizate de elevii liceului nostru.
Poate puțini dintre dumneavoastră știți că avem pecicani care au studiat în China, ba chiar au și predat acolo. Alții au fost ca turiști, dar s-a dezvoltat și o legătură de afaceri între firma din orașul nostru și o companie din China.
Mă bucur că avem la Pecica primul Club Pro-China din România, care va împlini în curând patru ani de activitate și la a cărui înființare a luat parte Excelența Sa Xu Feihong, ambasadorul Chinei la București în acel moment.
Pecica își asumă rolul de partener în dezvoltarea relațiilor româno-chineze, alături de Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze și de Consiliul Județean Arad, care depun eforturi în acest sens.
Avem în spate momente frumoase și sunt convins că viitorul ne va oferi și mai multe reușite, în cadrul unei cooperări fructuoase pe toate planurile!”
Prof. Eugenia Pete, Director al Casei de Cultură „Doru Ioan Petescu“ Pecica:
„Casa de Cultură din orașul Pecica poartă numele regretatului profesor Doru Ioan Petescu, cel care a pus bazele ansamblului folcloric de jocuri și cântece românești din localitate, ansamblu care are o vechime de șase decenii.
Cea mai înaltă instituție de cultură din oraș a devenit în timp cu adevărat o casă pentru formațiile care desfășoară o paletă largă de activități, asemenea pieselor unui puzzle care se completează: jocuri populare românești și ale naționalităților conlocuitoare, artă teatrală, arte vizuale, muzică de cor, instrumente clasice și nu în ultimul rând, Cenaclul „Lucian Emandi“, care poartă numele regretatului poet pecican.
În cei 13 ani de activitate neîntreruptă, cenaclul emandian, singura grupare literar-muzicală din oraș, a devenit cunoscută și apreciată, încă de la înființare, în județ, în țară și în afara ei. Prin sfera largă de activități, cenaclul promovează valori culturale locale, și nu numai.
Fiecare din cei 13 ani reprezintă o treaptă spre cunoaștere, dezvoltare și promovare a zestrei culturale locale.
În palmaresul nostru se află: 2 volume colective, 8 volume de autori, o antologie (integrala poetică emandiană), periodicul „Lumina inimii“, zeci de spectacole de poezie și muzică, 10 ediții ale Festivalului Național „Folk pe pâine“, lansări de carte, 4 ediții ale Festivalului Național – concurs de poezie „Emandiana“(care încă de anul trecut are și participare internațională), participări la festivaluri și concerte în județ, în țară și în afara țării, expoziții de arte vizuale, colaborări cu artiști din domeniul poeziei, muzicii și teatrului, participări la târguri tematice.
În prezent, componența Cenaclului „Lucian Emandi“ este următoarea:
Camelia Chifor – poet, prozator, dramaturg (membru fondator), Eugenia Ponta Pete – poet, cantautor, organizator de spectacole și festival, moderator de emisiune și spectacole(membru fondator), Nicoleta Suceveanu Dudaș – poet (membru fondator), Tatiana Moș – poet, prozator, Blazena Miroslava Karkus – poet, ilustrator, artist plastic, designer, Ioan Vasile Marcu – poet, Emanuel Gruia – poet, Semidea Șulea – poet, Monica Mihaela Cojocaru – cantautor folk, Lucian Gevelegian – cantautor folk, Alexandru Zaharia – pianist, Mircea Igrișan – chitarist, sunetist, responsabil masterizări, imprimări, Pavel Sinka – logistică, Daniel Toth – logistică.
Toate acestea au fost posibile datorită sprijinului necondiționat pe care l-am primit și îl primim în continuare de la factorii decizionali locali și județeni: Primăria și Consiliul Local Pecica, precum și Consiliul Județean și Centrul Cultural Județean Arad.
Prin bunăvoința doamnei profesor universitar doctor Lizica Mihuț, membrii cenaclului participă cu creații proprii în acest valoros volum, poezii traduse și în limba engleză. În calitatea de membru fondator al cenaclului țin să mulțumesc pentru această provocare la care am răspuns cu drag, fiind privilegiați să ne regăsim între copertele cărții.
Cultura nu are culoare politică, nu are granițe, ea se perpetuează continuu, fiecare colaborare și introspecție în cultura unui popor cum este cel chinez este un alt pas spre cunoaștere, dezvoltare, completare.
În data 25 martie, la Casa de Cultură vom organiza spectacolul aniversar „Emandiana“,spectacol în cadrul căruia vom premia câștigătorii concursului de poezie, la care vă invităm cu drag și bucurie.”
„În urma desfășurării Simpozionului Internațional "Cultură și civilizație chineză.Dialoguri româno-chineze ediția a VII-a la Sala festivă a Orașului Pecica, un moment cultural de excepție, organizat Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, împreună cu Primăria Orașului Pecica, Consiliul Local Pecica, Clubul Pro-China Pecica şi Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr”, care a reunit sub bagheta culturii două civilizații deosebite, ne întâlnim azi pentru a marca și, de ce nu, a sărbători încă o realizare.
În calitate de director al Liceului Teoretic "Gheorghe Lazăr" Pecica precizez că ne-a onorat posibiltatea de a contribui la apariția volumului 5 al cărții „CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE” și consider că am reușit să răspundem acestei provocări cu cinste. Toate cele patru evenimente din 3 noiembrie se regăsesc în această carte.
Este o realizare unică pentru liceul pecican și va rămâne un eveniment deosebit și important atât pentru liceul nostru cât și pentru întreaga comunitatea pecicană! Mă bucur că au răspuns inițiativei lansate și s-au implicat în concretizarea acestui proiect peste 25 de cadre didactice și 6 elevi prezentând lucrări reușite și interesante.
În realizarea expoziției de artă plastică au fost implicați toți elevii de gimnaziu și liceu, cele mai valoroase lucrări fiind expuse cu ocazia simpozionului.
Cei mai norocoși au fost preșcolarii și educatoarele Grădiniței cu Program Prelungit nr. 2 care au primit vizita delegației Ambasadei Chinei, a organizatorilor, a invitaților precum și a reprezentanților presei în prima parte a programului.
Prin intermediului acestei cărți lăsăm urma trecerii noastre prin lume posterității și ne putem mândri cu acest fapt. Mulțumesc pe această cale, în numele corpului profesoral implicat, Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, în special doamnei președinte prof.univ.dr. Lizica Mihuț, și Asociaţiei Con Brio pentru încrederea acordată, pentru susținere și frumoasa colaborare. Felicitări pentru tot ceea ce faceți în vederea menținerii relațiilor de colaborare și prietenie româno-chineze!”
Ana-Maria Dragoș, Președintele Asociației CON BRIO:
„Iată că suntem din nou împreună . De data aceasta la un eveniment cultural important care este lansarea celui de-al cincilea volum al Simpozionului Cultură si Civilizație Chineză. Dialoguri româno-chineze.
Un volum care include două ediții. Două ediții cu 51 autori și coautori 51 autori cu 47 lucrări. Lucrări cu teme abordate din diverse domenii: literatură, istorie, geografie, medicină, jurnalism , matematică, economie și chiar gastronomie.
Îi felicit pe toți cei implicați atât în realizarea Simpozionului cât și a volumului.
O să încep, evident, cu doamna profesor Lizica Mihuț, cea care a inițiat și a coordonat toate cele șapte ediții ale simpozionului, a scris cele cinci volume, ocupându-se în exclusivitate de editarea și tipărirea acestora. Un mare MULȚUMESC autorilor, dintre aceștia făcând parte și membrele Asociației Con Brio, iar domnului primar Petru Antal toată recunoștința și admirația pentru organizarea ediției de la Pecica.
Există o expresie folosită la aproape toate lansările de carte, aceasta este: „A văzut lumina tiparului ”.
Pare o expresie șablon, dar aceasta are în ea un mare înțeles. Spunea cineva că lucrurile există prin lumină. Lucrurile peste care nu cade lumina nu le vedem și despre ele nu avem știință că există. Și oamenii devin văzuți în măsura în care se află în lumină, dar unii reușesc să fie ei înșiși lumină. Nu este o mai mare bucurie în viață decât aceea de a întâlni astfel de oameni. Vă mulțumesc tuturor pentru colaborare, dăruire, bucurie și… lumină.”
Prezentarea Volumului V a fost făcută de profesorul Ioan Biriș
Avem în față un volum frumos, bine realizat tipografic, ca de obicei în această serie, în aproape 700 de pagini, al cincilea volum de Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze, cuprinzând cea de-a VI-a și de-a VII-a ediție a simpozioanelor cu același titlu, sub egida Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, președinte prof. univ. dr. Lizica Mihuț.
Ușor de înțeles, volumul are un caracter de mozaic, rezultat al diversității abordărilor din partea arădenilor care contribuie cu studii și comunicări. Chiar dacă forțăm puțin lucrurile, ca în orice sistematizare, propunem organizarea studiilor și comunicărilor din volum pe următoarele capitole:
1) filosofie și psihologie; 2) matematică; 3) literatură și media; 4) istorie; 5) medicină;6) învățământ; 7) cultură și manifestări.
Ne putem imagina un portret de grup. Arădeanul Mihnea Șimăndan, trăitor de mulți ani în Estul Asiatic, caligrafiază răbdător, în atmosfera de la Beijing Royal School, unele dintre cele aproape cincizeci de mii de caractere ale alfabetului chinez, știind că pentru a stăpâni o singură formă de caligrafie e nevoie de ani de practică, iar această practică influențează, la modul dovedit, creierul oamenilor.
Ne aflăm în plină filosofie și psihologie.
Profesorul Biriș îl încurajează pe caligraf, stând alături și explicând limbajul liniilor din Cartea Transformărilor (un fel de echivalent, pentru cultura chineză, al Bibliei Creștine). Iar psihologul Ramona Pencea, în discurs înălțător, își exprimă convingerea că, prin amintita influență asupra creierului, ne-am putea explica și constanța rezilienței psihice a chinezilor, care privesc evenimentele traumatice mai degrabă ca pe niște situații trecătoare, nu ca probleme fără rezolvare! O fi vorba – se întreabă Ludovic Notaros, mereu iscoditor – de inteligență logică sau mai degrabă de o înțelepciune ce-și asumă și gândirea mitico-magică?
Dar când vine vorba de logică și rațiune, pasul următor nu poate fi decât spre matematică (cu altă ocazie, într-un volum anterior, am vorbit despre „cotitura matematică” din gândirea chineză antică). Și profesoara Doina Cheta, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, nu se lasă așteptată, făcând incursiuni în istoria veche a matematicii chineze. La fel și colega Elisabeta Andronie, care ne convinge că vede „matematica pretutindeni”, căci aceasta este o „fascinație” pentru mentalul chinez.
Mereu la pândă, omul literat vrea să contrabalanseze, ca întotdeauna, spiritul matematic. Nu există excepții! Cultura chineză e bogată și în această privință. Un studiu dens și cuprinzător face Dumitru Mărcuș asupra jadului, văzut ca „giuvaer al poeziei chineze”, convins fiind că creația poetică din acest spațiu cultural se supune următorului registru: stimul, imagine, cuvânt/caligramă, muzicalitate (tonalitate, ritm), scriere caligrafică.
Anton Ilica și Camelia Moler se ocupă de creația lui Yu Hua, Doina Nicolăiță de aceea a lui Mo Yan, Camelia Chifor este interesată de mitul creației în China antică, Loredana Rusu de reflectarea naturii în poezia chineză comparativ cu cea românească, Ioan Matiuț și Cenaclul „Lucian Emandi” din Pecica sunt mereu în căutarea spiritului poemelor, pentru ca, mult mai practicul Gheorghe Schwartz și Georgiana Burcă să vizeze colaborările literare, respectiv de media între România și China.
Și, firește, bogăția spirituală e însoțită mereu de spiritul iscoditor al istoricilor, de la arheologi (Augustin Mureșan) la istoria scrisului și tiparului (Voica Călugăru), la interesul pe care îl are Marius Miron pentru evoluția numerică a populației chineze, ori acela al lui Mircea Suciu pentru Dinastia Han, văzută ca „epocă de aur” a istoriei. Nu în ultimul rând, interesul elevelor Camelia Caraman și Lorena Bărăbaș din Pecica pentru istoria Zidului chinezesc.
În prelungirea interesului istoric vine și pasiunea Corinei Crișan pentru medicina tradițională chineză, a lui Daniel Toth pentru „Tai chi”, cu beneficiile pentru sănătatea mentală și fizică, a Marianei Valea pentru universul ceaiului chinezesc. Liliana Bran, Tabita Cristea și Ana–Maria Dragoș nu uită să ne aducă în actualitate, oferind perspective de analiză asupra Coronavirusului.
Cu intervenția tinerească a Paulei Gherghina – 6 ani studentă în China – intrăm în sfera învățământului, adesea comparativ, de la preșcolari (Alexandra și Tatiana Moș), la valorile educative ale poveștilor și basmelor populare chinezești (Eugenia Pete), la analize paralele învățământ românesc – învățământ chinez (Eleonora Corodan și Elisabeta Ioja), până la interesul Adinei Tătaru pentru ciclurile de învățământ din China sau al Claudiei Balaș pentru sistemul mandarin.
Finalizarea tabloului nostru nu este mai puțin bogată.
În capitolul de cultură și manifestări ne încântă studiul lui Alecu Chiriță despre simbolistica din pictura tradițională chineză, apoi ne solicită atenția comunicările Olimpiei Anghel și Martei Balazs pe tema simbolurilor culturale chineze și, respectiv, pe tema simbolului mătăsii, precum și aceea cu privire la specificul ceramicii (Miroslava Karkus).
Emilia Batki ne descrie cu talent experiența de turist în China, la fel, Ancuța Silaghi și Raluca Andra se opresc asupra atracțiilor turistice chineze, Viorica Popescu ne propune o privire cu ochii sufletului asupra Chinei, Otilia Rotar și Adriana Bădan ne informează despre stilurile culinare chinezești, Petra Berindea ne sugerează să fim atenți la tot ceea ce ține de brand-ul „Made in China”, iar Ovidiu Toderici, în prelungire, este atent la modul mai general al contribuției chineze la dezvoltarea umanității.
În acest spectru larg cultural nu sunt mai puțin interesante manifestările spiritului chinez în „Festivalul primăverii” (Ancuța Ardelean), în concursurile organizate de către Ambasada Chinei (Ioan Popovici) ori în selecția de plante originare din China cu utilizare în România (Carina Pascu, Nicoleta Dudaș).
Felicitări, tuturor, pentru reușita volumului! Căci simpozioanele trec, dar volumele rămân…”
Mesajul transmis de Prefectul Aradului, Toth Csaba:
Mesajul transmis de președintele CJA, Iustin Cionca:
Mesajul transmis de președintele CJA, Iustin Cionca:
