Volumul V din seria „CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO – CHINEZE” a fost lansat joi, în sala Ferdinand a Primăriei Arad

Criticarad.ro, 17 martie 2023

Cel de-al V-lea volum al cărţii „Cultura şi civilizaţia chineză. Dialoguri româno-chineze”, care cuprinde lucrările prezentate cu ocazia ultimelor două simpozioane desfășurate pe această temă, a fost lansat, joi, în Sala Regele Ferdinand a Palatului Administrativ.

Evenimentul a coincis cu sărbătorirea a nouă ani de relații româno-chineze la Arad. Printre cei care au răspuns invitaţiei lansate de prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze s-au numărat primarul Călin Bibarţ, Petru Antal, primarul oraşului Pecica, viceprimarul Lazăr Faur, Ionel Bulbuc, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad,  prof. univ. dr. Ioan Biriş şi prof. dr. Diana Achim.

Descriere: https://criticarad.ro/wp-content/uploads/2023/03/Lansare_carte3-480x360.jpeg

Oficiile de gazdă au fost făcute de prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, care a făcut o scurtă perezentare a fiecărui vorbitor.

„Simpozionul internațional „CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE” a ajuns la a VII-a ediție și s-a desfășurat în orașul Pecica, un oraș în plină dezvoltare, aflat la 20 de kilometri de Arad, oraș ce găzduiește primul Club PRO-CHINA din România, condus de primarul acestuia, prof. Petru Antal.

Chiar în perioada dificilă a pandemiei, Simpozionul Internațional nu s-a oprit, ci a avut loc ediția a VI-a, care a reunit lucrări semnate de profesori (învățământul universitar și liceal), istorici, medici, psihologi, jurnaliști, studenți, elevi. Așa se explică că prezenta carte cuprinde lucrări ale Simpozionului Internațional, ediția a VI-a, Arad și ediția a VII-a, Pecica, vădind o frumoasă tradiție, ce o dorim continuată la nesfârșit.

Aceste ediții ale Simpozionului, precum cele precedente, au înfățișat, prin lucrări de dimensiuni diferite, teme și aspecte de real interes privind contribuția fundamentală a culturii și civilizației chineze la dezvoltarea umanității.

Așa cum am mai precizat, lucrările susținute în cadrul Simpozionului, lucrări cu caracter științific sau emoțional, și-au propus să facă cunoscute publicului larg strălucita istorie a Chinei, admirabilă nu numai prin vechimea sa de peste 5000 de ani, dar și prin faptul
că reprezintă, în prezent, una din cele mai mari puteri economice ale lumii.

Ne exprimăm speranța că acest Simpozion Internațional, precum și alte multe activități culturale desfășurate la nivel național, contribuie, în prezent dar și în viitor, la consolidarea prieteniei și colaborării dintre popoarele noastre.

Se cuvine să aducem MULȚUMIRI Ambasadei Republicii Populare Chineze în România pentru sprijinul generos acordat încă de la prima ediție a Simpozionului Internațional, și pentru participarea unor înalți demnitari ai Ambasadei la desfășurarea tuturor activităților cuprinse sub cupola acestuia. De asemenea, aducem MULȚUMIRI Consiliului Județean Arad, care, prin Centrul Județean de Cultură, finanțează tipărirea acestei cărți, și, nu în ultimul rând, tuturor celor care susțin acest Simpozion Internațional, deopotrivă prin elaborarea unor lucrări, dar și prin entuziasta promovare a acestuia.” – Prof.univ.dr. Lizica Mihuț, Președinte al Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze.

Viceprimarul Lazăr Faur:

.„Nu este ușor să abordezi civilizația chineză, pentru a V-a oară, într-un volum consistent care ne face invidioși pe toți cei care aspirația de a creea o carte. Am răsfoit volumul și sunt impresionat de cei care publică și de diversitatea materialelor. Mulți dintre autori sunt oameni pe care-i apreciez de ani de zile. China este o civilizație care are o dominantă milenară. Nu este nimic rău să avem o experiență de cunoaștere a unui popor cu o civilizație de mii de ani”, a spus viceprimarul.

La rândul său, primarul Călin Bibarţ şi-a manifestat satisfacţia că  Sala Ferdinand găzduieşte o nouă întâlnire menită să întărească relaţiile româno-chineze.

„Prin prisma meseriei mele de inginer silvic îmi place foarte mult un proverb chinezesc care spune aşa: «O generaţia plantează copaci, iar o altă generaţie se bucură de umbra lor». Ne aflăm în prezenţa unei culturi milenare, care reuşeşte să meargă înainte şi să nu privească viaţa doar din punct de vedere egoist şi doar pentru astăzi, ci şi pentru mâine”, le-a spus celor prezenţi primarul Bibarţ.

Ionel Bulbuc, vicepreşedintele CJA, a ţinut să menţioneze că instituţia pe care o reprezintă este un partener al municipiului şi al instituţiulor de cultură, care de câţiva ani sunt srijinite cu ajutorul fondurilor europene să se reînoiască.

„Astăzi s-a născut o carte şi mă bucur personal şi instituţional că se naşte o carte. Acest lucru este important pentru noi, pentru bibliotecă şi pentru instituţiile subordonate. O felicit astfel pe doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuţ şi suntem recunoscători Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti. Consiliul Judeţean a dezvoltat mai multe proiecte de colaborare cu parteneri chinezi. Am încredere că seriozitatea partenerilor noştri chinezi, împreună cu dorinţa noastră de a face va duce la realizări frumoase pentru Arad”, a sus Ionel Bulbuc.

Prof. dr. Diana Achim, a ţinut să remarce că volumul lansat astăzi a apărut datorită efortului catalizator al preşedintelui Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.

„În această carte sunt strânse lucrările ediţiilor a VII-a şi a VI-a a Simpozionului. Pentru început trebuie să spun că reprezintă un efort deosebit să scrii 650 de pagini, şi atunci când autor eşti doar tu, şi atunci când vorbim de efortul comun al unui grup de coautori. Ceea ce a corelat efortul nostru este faptul că suntem interesaţi de subiectele abordate”, a spus directorul Colegiului Naţional „Moise Nicoară”.

Dr. Corina Crişan a vorbit despre vechimea civilizaţiei chineze şi despre faptul că printre cei care semnează în care sunt şi ziarişti arădeni cunoscuţi.

„Fără îndoială este un moment important în comunitatea arădeană, mai ales că, se împlinesc nouă ani de la inițierea relațiilor româno-chineze. Să reținem că, civilizația și cultura chineză au o vechime de peste 5000 de ani și constituie repere importante în istoria umanității. Apreciem că, în carte semnează nu numai înalți oficiali ai Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, ci și lideri de opinie: profesori din învățământul preuniversitar și universitar, medici, istorici, filozofi, manageri, elevi și studenți”, susţine Corina Crişan.

Ramona Pantea şi-a început discursul cu un citat din Lao Tze:

„Ca să fie pace în lume, trebuie ca popoarele să trăiască în pace. Pentru ca popoarele să trăiască în pace, oraşele nu trebuie să se ridice unele împotriva altora. Pentru a fi pace în oraşe, vecinii trebuie să se înţeleagă. Ca să fie pace între vecini, trebuie ca armonia să domnească în familie. Ca să fie pace în casă, trebuie s-o găseşti în propria inimă.

Să privim acest Volum: coperțile oferă siguranță și ținută, siguranță prieteniei dintre cele două popoare, chinez și român, ținută, în sensul de a fi statornică și reală această comunicare între cele două civilizații; răsfoind cartea vom găsi Pacea, precum și aspecte importante ale culturii și civilizației chineze, cu o vechime de peste 5000 ani, care au contribuit, în mod fundamental la progresul umanității.”

Avocatul Diana Chiţoi consideră că lansarea  reprezintă

„un eveniment cultural în urbea noastr㔄Prin această carte sunt aduse din nou în atenţie aspecte importante din cultura şi civilizaţia chineză. Sunt convins că va fi un succes, un motiv de bucurie şi o sursă de inspiraţie pentru toţi cititorii noştri”, a spus Diana Chiţoi,

Liliana Bran a ţinut să menţioneze că este onorată să participe la un astfel de eveniment care celebrează cultura.

„Am avut bucuria să particip la Simpozionul Internațional ajuns la a VII-a ediție care s-a desfășurat la Pecica, la începutul lunii noiembrie a anului trecut. Amintirea păstrată este cea a unui timp frumos petrecut împreună cu  oaspeții de la Ambasadă și cu gazdelele simpozionului! Regăsirea în volum a lucrărilor prezentate la Pecica, dar și a celor din a șasea ediție a simpozionului, din perioada pandemiei, constituie  prilej de rememorare a   unor frumoase și elevate amintiri”, a precizat Liliana Bran.

În încheiere, Tabita Cristea a spus câteva cuvinte:

„Și eu , precum ceilalți vorbitori, sunt onorată să particip la această lansare de carte, coordonată de doamna profesor, dar în care se regăsesc contribuții ale multor autori, între care și eu. Apariția unei cărți este întotdeauna un fapt memorabil pentru colectivitate, nu numai pentru autori. Cred din toata inima că orice lucru frumos şi bun începe şi se termină cu ajutorul lui Dumnezeu.”

Delegația de la Pecica a fost una extrem de numeroasă, fiind prezenți la lansarea volumului toți cei care au contribuit la reușita Simpozionului de la Pecica, din luna noiembrie 2022 și ale căror lucrări se regăsesc în carte.
Petru Antal, primarul orașului Pecica:

„Atunci când auzim de China, gândul ni se duce la ținuturile vaste și fascinante ale statului din Asia de Est. Cea mai populată țară din lume, Republica Populară Chineză pare îndepărtată de România și, vorbind strict geografic, chiar este, însă avem mai multe legături.

Am aflat asta și din cele 25 de lucrări prezentate la Simpozionul Internațional „Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze”, desfășurat în data de 4 noiembrie 2022, în sala festivă a Primăriei Orașului Pecica.

Numit de presa arădeană, citez: „evenimentul toamnei” și apreciat pentru, citez din nou: „organizarea de excepție”, simpozionul s-a bucurat de prezența oficialilor Ambasadei Republicii Populare Chineze la București, precum și a corespondenților agenției naționale de presă a țării.

A fost o reală onoare să îl găzduim și am fost mândru să văd interesul cadrelor didactice și al elevilor pecicani față de cultura, istoria, știința și gastronomia chineză, pe care le-au studiat cu atenție și s-au născut astfel lucrări foarte interesante. Au fost expuse și lucrări artistice reușite, realizate de elevii liceului nostru.

Poate puțini dintre dumneavoastră știți că avem pecicani care au studiat în China, ba chiar au și predat acolo. Alții au fost ca turiști, dar s-a dezvoltat și o legătură de afaceri între firma din orașul nostru și o companie din China.

Mă bucur că avem la Pecica primul Club Pro-China din România, care va împlini în curând patru ani de activitate și la a cărui înființare a luat parte Excelența Sa Xu Feihong, ambasadorul Chinei la București în acel moment.

Pecica își asumă rolul de partener în dezvoltarea relațiilor româno-chineze, alături de Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze și de Consiliul Județean Arad, care depun eforturi în acest sens.

Avem în spate momente frumoase și sunt convins că viitorul ne va oferi și mai multe reușite, în cadrul unei cooperări fructuoase pe toate planurile!”

Prof. Eugenia Pete, Director al Casei de Cultură „Doru Ioan Petescu“ Pecica:

„Casa de Cultură din orașul Pecica poartă numele regretatului profesor Doru Ioan Petescu, cel care a pus bazele ansamblului folcloric de jocuri și cântece românești din localitate, ansamblu care are o vechime de șase decenii.

Cea mai înaltă instituție de cultură din oraș a devenit în timp cu adevărat o casă pentru
formațiile care desfășoară o paletă largă de activități, asemenea pieselor unui puzzle care se completează: jocuri populare românești și ale naționalităților conlocuitoare, artă teatrală, arte vizuale, muzică de cor, instrumente clasice și nu în ultimul rând, Cenaclul „Lucian Emandi“, care poartă numele regretatului poet pecican.

În cei 13 ani de activitate neîntreruptă, cenaclul emandian, singura grupare literar-muzicală din oraș, a devenit cunoscută și apreciată, încă de la înființare, în județ, în țară și în afara ei. Prin sfera largă de activități, cenaclul promovează valori culturale locale, și nu numai.

Fiecare din cei 13 ani reprezintă o treaptă spre cunoaștere, dezvoltare și promovare a
zestrei culturale locale.

În palmaresul nostru se află: 2 volume colective, 8 volume de autori, o antologie (integrala poetică emandiană), periodicul „Lumina inimii“, zeci de spectacole de poezie și
muzică, 10 ediții ale Festivalului Național „Folk pe pâine“, lansări de carte, 4 ediții ale Festivalului Național – concurs de poezie „Emandiana“(care încă de anul trecut are și
participare internațională), participări la festivaluri și concerte în județ, în țară și în afara țării, expoziții de arte vizuale, colaborări cu artiști din domeniul poeziei, muzicii și teatrului, participări la târguri tematice.

În prezent, componența Cenaclului „Lucian Emandi“ este următoarea:

Camelia Chifor – poet, prozator, dramaturg (membru fondator), Eugenia Ponta Pete – poet, cantautor, organizator de spectacole și festival, moderator de emisiune și spectacole(membru fondator), Nicoleta Suceveanu Dudaș – poet (membru fondator), Tatiana Moș – poet, prozator, Blazena Miroslava Karkus – poet, ilustrator, artist plastic, designer, Ioan Vasile Marcu – poet, Emanuel Gruia – poet, Semidea Șulea – poet, Monica Mihaela Cojocaru – cantautor folk, Lucian Gevelegian – cantautor folk, Alexandru Zaharia – pianist, Mircea Igrișan – chitarist, sunetist, responsabil masterizări, imprimări, Pavel Sinka – logistică, Daniel Toth – logistică.

Toate acestea au fost posibile datorită sprijinului necondiționat pe care l-am primit și îl primim în continuare de la factorii decizionali locali și județeni: Primăria și Consiliul Local Pecica, precum și Consiliul Județean și Centrul Cultural Județean Arad.

Prin bunăvoința doamnei profesor universitar doctor Lizica Mihuț, membrii cenaclului participă cu creații proprii în acest valoros volum, poezii traduse și în limba engleză. În calitatea de membru fondator al cenaclului țin să mulțumesc pentru această provocare la care am răspuns cu drag, fiind privilegiați să ne regăsim între copertele cărții.

Cultura nu are culoare politică, nu are granițe, ea se perpetuează continuu, fiecare colaborare și introspecție în cultura unui popor cum este cel chinez este un alt pas spre cunoaștere, dezvoltare, completare.

În data 25 martie, la Casa de Cultură vom organiza spectacolul aniversar „Emandiana“,spectacol în cadrul căruia vom premia câștigătorii concursului de poezie, la care vă invităm cu drag și bucurie.”

Karkus Blazena, Directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr” Pecica:

„În urma desfășurării Simpozionului Internațional "Cultură și civilizație chineză.Dialoguri româno-chineze ediția a VII-a la Sala festivă a Orașului Pecica, un moment cultural de excepție, organizat Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, împreună cu Primăria Orașului Pecica, Consiliul Local Pecica, Clubul Pro-China Pecica şi Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr”, care a reunit sub bagheta culturii două civilizații deosebite, ne întâlnim azi pentru a marca și, de ce nu, a sărbători încă o realizare.

În calitate de director al Liceului Teoretic "Gheorghe Lazăr" Pecica precizez că ne-a onorat posibiltatea de a contribui la apariția volumului 5 al cărții „CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE” și consider că am reușit să răspundem acestei provocări cu cinste. Toate cele patru evenimente din 3 noiembrie se regăsesc în această carte.

Este o realizare unică pentru liceul pecican și va rămâne un eveniment deosebit și important atât pentru liceul nostru cât și pentru întreaga comunitatea pecicană! Mă bucur că au răspuns inițiativei lansate și s-au implicat în concretizarea acestui proiect peste 25 de cadre didactice și 6 elevi prezentând lucrări reușite și interesante.

În realizarea expoziției de artă plastică au fost implicați toți elevii de gimnaziu și liceu, cele mai valoroase lucrări fiind expuse cu ocazia simpozionului.

Cei mai norocoși au fost preșcolarii și educatoarele Grădiniței cu Program Prelungit nr. 2 care au primit vizita delegației Ambasadei Chinei, a organizatorilor, a invitaților precum și a reprezentanților presei în prima parte a programului.

Prin intermediului acestei cărți lăsăm urma trecerii noastre prin lume posterității și ne putem mândri cu acest fapt. Mulțumesc pe această cale, în numele corpului profesoral implicat, Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze, în special doamnei președinte prof.univ.dr. Lizica Mihuț, și Asociaţiei Con Brio pentru încrederea acordată, pentru susținere și frumoasa colaborare. Felicitări pentru tot ceea ce faceți în vederea menținerii relațiilor de colaborare și prietenie româno-chineze!”

Ana-Maria Dragoș, Președintele Asociației CON BRIO:

„Iată că suntem din nou împreună . De data aceasta la un eveniment cultural important care este lansarea celui de-al cincilea volum al Simpozionului Cultură si Civilizație Chineză. Dialoguri româno-chineze.

Un volum care include două ediții. Două ediții cu 51 autori și coautori 51 autori cu 47 lucrări. Lucrări cu teme abordate din diverse domenii: literatură, istorie, geografie, medicină, jurnalism , matematică, economie și chiar gastronomie.

Îi felicit pe toți cei implicați atât în realizarea Simpozionului cât și a volumului.

O să încep, evident, cu doamna profesor Lizica Mihuț, cea care a inițiat și a coordonat toate cele șapte ediții ale simpozionului, a scris cele cinci volume, ocupându-se în exclusivitate de editarea și tipărirea acestora. Un mare MULȚUMESC autorilor, dintre aceștia făcând parte și membrele Asociației Con Brio, iar domnului primar Petru Antal toată recunoștința și admirația pentru organizarea ediției de la Pecica.

Există o expresie folosită la aproape toate lansările de carte, aceasta este: „A văzut lumina tiparului ”.

Pare o expresie șablon, dar aceasta are în ea un mare înțeles. Spunea cineva că lucrurile există prin lumină. Lucrurile peste care nu cade lumina nu le vedem și despre ele nu avem știință că există. Și oamenii devin văzuți în măsura în care se află în lumină, dar unii reușesc să fie ei înșiși lumină. Nu este o mai mare bucurie în viață decât aceea de a întâlni astfel de oameni. Vă mulțumesc tuturor pentru colaborare, dăruire, bucurie și… lumină.”

Prezentarea Volumului V a fost făcută de profesorul Ioan Biriș

Avem în față un volum frumos, bine realizat tipografic, ca de obicei în această serie, în aproape 700 de pagini, al cincilea volum de Cultură și civilizație chineză. Dialoguri româno-chineze, cuprinzând cea de-a  VI-a și de-a VII-a ediție a simpozioanelor cu același titlu, sub egida Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, președinte prof. univ. dr. Lizica Mihuț.

Ușor de înțeles, volumul are un caracter de mozaic, rezultat al diversității abordărilor din partea arădenilor care contribuie cu studii și comunicări. Chiar dacă forțăm puțin lucrurile, ca în orice sistematizare, propunem organizarea studiilor și comunicărilor din volum pe următoarele capitole:

1) filosofie și psihologie; 2) matematică; 3) literatură și media; 4) istorie; 5) medicină;6) învățământ; 7) cultură și manifestări.

Ne putem imagina un portret de grup. Arădeanul Mihnea Șimăndan, trăitor de mulți ani în Estul Asiatic, caligrafiază răbdător, în atmosfera de la Beijing Royal School, unele dintre cele aproape cincizeci de mii de caractere ale alfabetului chinez, știind că pentru a stăpâni o singură formă de caligrafie e nevoie de ani de practică, iar această practică influențează, la modul dovedit, creierul oamenilor.

Ne aflăm în plină filosofie și psihologie.

Profesorul Biriș îl încurajează pe caligraf, stând alături și explicând limbajul liniilor din Cartea Transformărilor (un fel de echivalent, pentru cultura chineză, al Bibliei Creștine). Iar psihologul Ramona Pencea, în discurs înălțător, își exprimă convingerea că, prin amintita influență asupra creierului, ne-am putea explica și constanța rezilienței psihice a chinezilor, care privesc evenimentele traumatice mai degrabă ca pe niște situații trecătoare, nu ca probleme fără rezolvare! O fi vorba – se întreabă Ludovic Notaros, mereu iscoditor – de inteligență logică sau mai degrabă de o înțelepciune ce-și asumă și gândirea mitico-magică?

Dar când vine vorba de logică și rațiune, pasul următor nu poate fi decât spre matematică (cu altă ocazie, într-un volum anterior, am vorbit despre „cotitura matematică” din gândirea chineză antică). Și profesoara Doina Cheta, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, nu se lasă așteptată, făcând incursiuni în istoria veche a matematicii chineze. La fel și colega Elisabeta Andronie, care ne convinge că vede „matematica pretutindeni”, căci aceasta este o „fascinație” pentru mentalul chinez.

Mereu la pândă, omul literat vrea să contrabalanseze, ca întotdeauna, spiritul matematic. Nu există excepții! Cultura chineză e bogată și în această privință. Un studiu dens și cuprinzător face Dumitru Mărcuș asupra jadului, văzut ca „giuvaer al poeziei chineze”, convins fiind că creația poetică din acest spațiu cultural se supune următorului registru: stimul, imagine, cuvânt/caligramă, muzicalitate (tonalitate, ritm), scriere caligrafică.

Anton Ilica și Camelia Moler se ocupă de creația lui Yu Hua, Doina Nicolăiță de aceea a lui Mo Yan, Camelia Chifor este interesată de mitul creației în China antică, Loredana Rusu de reflectarea naturii în poezia chineză comparativ cu cea românească, Ioan Matiuț și Cenaclul „Lucian Emandi” din Pecica sunt mereu în căutarea spiritului poemelor, pentru ca, mult mai practicul Gheorghe Schwartz și Georgiana Burcă să vizeze colaborările literare, respectiv de media între România și China.

Și, firește, bogăția spirituală e însoțită mereu de spiritul iscoditor al istoricilor, de la arheologi (Augustin Mureșan) la istoria scrisului și tiparului (Voica Călugăru), la interesul pe care îl are Marius Miron pentru evoluția numerică a populației chineze, ori acela al lui Mircea
Suciu pentru Dinastia Han, văzută ca „epocă de aur” a istoriei. Nu în ultimul rând, interesul elevelor Camelia Caraman și Lorena Bărăbaș din Pecica pentru istoria Zidului chinezesc.

În prelungirea interesului istoric vine și pasiunea Corinei Crișan pentru medicina tradițională chineză, a lui Daniel Toth pentru „Tai chi”, cu beneficiile pentru sănătatea mentală și fizică, a Marianei Valea pentru universul ceaiului chinezesc. Liliana Bran, Tabita Cristea și Ana–Maria Dragoș nu uită să ne aducă în actualitate, oferind perspective de analiză asupra Coronavirusului.

Cu intervenția tinerească a Paulei Gherghina – 6 ani studentă în China – intrăm în sfera învățământului, adesea comparativ, de la preșcolari (Alexandra și Tatiana Moș), la valorile
educative ale poveștilor și basmelor populare chinezești (Eugenia Pete), la analize paralele învățământ românesc – învățământ chinez (Eleonora Corodan și Elisabeta Ioja), până la interesul Adinei Tătaru pentru ciclurile de învățământ din China sau al Claudiei Balaș pentru sistemul mandarin.

Finalizarea tabloului nostru nu este mai puțin bogată.

În capitolul de cultură și manifestări ne încântă studiul lui Alecu Chiriță despre simbolistica din pictura tradițională chineză, apoi ne solicită atenția comunicările Olimpiei Anghel și Martei Balazs pe tema simbolurilor culturale chineze și, respectiv, pe tema simbolului mătăsii, precum și aceea cu privire la specificul ceramicii (Miroslava Karkus).

Emilia Batki ne descrie cu talent experiența de turist în China, la fel, Ancuța Silaghi și Raluca Andra se opresc asupra atracțiilor turistice chineze, Viorica Popescu ne propune o privire cu ochii sufletului asupra Chinei, Otilia Rotar și Adriana Bădan ne informează despre stilurile culinare chinezești, Petra Berindea ne sugerează să fim atenți la tot ceea ce ține de brand-ul „Made in China”, iar Ovidiu Toderici, în prelungire, este atent la modul mai general al contribuției chineze la dezvoltarea umanității.

În acest spectru larg cultural nu sunt mai puțin interesante manifestările spiritului chinez în „Festivalul primăverii” (Ancuța Ardelean), în concursurile organizate de către Ambasada Chinei (Ioan Popovici) ori în selecția de plante originare din China cu utilizare în România (Carina Pascu, Nicoleta Dudaș).

Felicitări, tuturor, pentru reușita volumului! Căci simpozioanele trec, dar volumele rămân…”

Mesajul transmis de Prefectul Aradului, Toth Csaba:

 
Mesajul transmis de președintele CJA, Iustin Cionca:

 

 

 

 

 

 

 

 
 
Mesajul transmis de președintele CJA, Iustin Cionca: