jurnalularădean.ro/aradon.ro/arq.ro/newsar.ro/criticarad.ro/stireanoastra.ro/23 octombrie 2024

Asociația „Susținem excelența” a organizat, astăzi, 23 octombrie 2023, o întâlnire la resturantul Marem Gardem deținut de una dintre membre și anume de Tabita Cristea.

Aceasta ne-a dezvăluit dn tainele gătitului, dar a vorbit și despre pasiunea ei pentru acest domeniu.

Evenimentul a fost moderat de către prof.univ.dr. Lizica Mihuț – președintele asociației.

„Tabita Cristea este una din cele mai cunoscute personalități arădene nu doar ca specialist, ci și ca antreprenor în domeniul gastronomiei, demonstrând un fapt destul de rar și anume că pasiunea poate fi transformată într-o afacere de succes. Desigur, Tabita Cristea se va referi la gastronomie, dar locația în care ne aflăm demonstrează calitatea de antreprenor reputat. Să reținem că Dictatorul explicativ al limbii române subliniază că «Gastronomia reprezintă arta de a prepara mâncăruri alese dar și însușirea de a aprecia calitatea acestora».. Precizăm că Gastronomia nu se referă numai la bucătărie, ci și la pregătirea produselor în țările lumii, astfel că alături de limbă, cultură, religie / credință , aceasta constituie o identitate etnică. Fără îndoială, hrana este o sursă de energie vitală, dar în același timp un reper identitar,  semnificativ la nivel individual / grup / național, reunind un ansamblu de alegeri / preferințe / obiceiuri / tradiții. În prezent, Gastronomia se studiază în universități, în cadrul Facultății de Inginerie alimentară, dar există în Italia, de exemplu, o Universitate în exclusivitate, de Științe Gastronomice. Deci gastronomia este deopotrivă teoretică și practică, iar Tabita Cristea va înfățișa modul, în care se raportează la gastronomie și expertiza sa în acest domeniu”, spune  prof.univ.dr. Lizica Mihuț – președintele asociației.

Tabita Cristea declară că totul este o artă: 

Aceasta afirmă că nu își propune să se refere la gastronomie ca știință, deoarece constituie un domeniu al științelor inginerești, dar înainte de a releva expertiza ei în acest domeniu, dorește să precizeze, în câteva cuvinte valorile identitare  ale gastronomiei:

a) valoare ECONOMICĂ, probând sărăcia sau bogăția;

 b) valoare SOCIALĂ , relevând apartenența la o anumită “poziție” socială;

c) valoare ETNICĂ, fiind specifică unei anumite etnii;

d ) valoare CULTURALĂ ȘI DE CIVILIZAȚIE: de exemplu, servirea ceaiului, un adevărat ritual;

e) valoare RELIGIOASĂ , în sensul că fiecare religie impune un anumit set de restricții și reguli alimentare;

f ) valoare IDEOLOGICĂ, prin faptul că impune un stil de viață și de gândire specifice : fast food, vegetarian, vegan, lacto-vegetarian;

g) valoare SPIRITUALĂ, prin manifestarea unor afinități cu un anumit animal totem.       

A cumpărat ca studentă peste 100 de cărți de gătit                                            

„Consider că pentru a experimenta o gastronomie în zonă excelenței, trebuie să se cunoască un set fundamental al gastronomiei teoretice, ce reușește tehnici, rețete, cărți de bucate, articole de presă, ce înfățișează reușite excepționale în pregătirea și prepararea produselor alimentare / agricole. Mărturisesc, cu acest prilej, că interesul meu, de-a lungul anilor a fost/ este pentru gastronomia, ca ARTĂ, așa numita artă culinară. Eram studentă , în America, la un Colegiu, cu un alt profil decât gastronomic, dar eu am cumpărat peste 100 de cărți de gătit, astfel că am studiat, ca autodidact, rețete, tehnici de preparare a produselor din carne, pește, legume, precum și a celor de patiserie. Revenind în Arad, am continuat documentarea, fiind preocupată de o dezvoltare personală în domeniul gastronomiei, dar la nivelul excelenței. Spre a-mi proba pregătirea în această zonă, am participat la 3 concursuri naționale (București, Brașov, Arad), ocupând, în condițiile unei concurențe acerbe, locul întâi. Cu toată modestia, spun că «am crescut și iar am crescut», prin multă muncă și adesea, prin sacrificii asumate.                                                 

Îmi propun ca în perspectivă să elaborez o carte, care să cuprindă experiența mea în domeniul gastronomic și mai ales, modul în care am reușit să îmbogățesc, ca arome și gust, prin tehnici proprii, rețete tradiționale, unele arhicunoscute”.

Salata de vinete și ceafă de porc cu sos de ciuperci de pădure

Tabita Cristea a propus astăzi două rețete aflate în topul preferințelor, cu privire la preparate, ce par banale, dar care dobândesc o calitate specială: salata de vinete cu maioneză și ceafă de porc, cu sos de ciuperci de pădure (hribi, gălbiori, bureți) și spumă de cartofi.

„Precizez că trebuie să i se acorde o atenție specială materiei prime. Astfel, pentru salată, cumpăr anual 600 kg de vinete nestropite, de la același gospodar dintr-o zonă rurală a județului nostru, vinete pe care le coacem pe grătar, în curte și le depozităm în congelatoare, pe care le utilizăm numai pentru acestea. Maioneza o preparăm în casă și folosim ceapă roșie în loc de ceapă albă, precum și usturoi de foarte bună calitate. O altă rețetă, pe care o propun este ceafa porc confit , cu sos de ciuperci de pădure și spumă de cartofi. Batonul de ceafă se acoperă cu untură de porc și se pune la cuptor timp de 8 ore, apoi se porționează și «i se dă față, la tigaie». Pentru sos, ciupercile trebuie să fie de calitate, iar spuma de cartofi este deosebită prin consistența sa dobândită prin adaosul de smântână de gătit”, dezvăluie Tabita.

Despre Tabita a vorbit și Ana Maria Dragoș, care a și colaborat cu ea și care a amintit concursurile de gâtit la care a participat și s-a întors acasă cu premii. Un desert a fost făcut din făină de mălai, mascarpone și căpșuni.

„În spatele acestui succes sunt sacrificii și dăruire”, spune Ana Maria Dragoș.

Pentru ea gastronomia este pasiune și bucurie, dar bunăstarea ei sufletească constă în faptul că zilnic, asigură gratuit, mâncarea pentru o Casă de bătrâni, pentru o Casă de copii și nu în ultimul rând, pentru un Afterschool al unor elevi cu nevoi speciale”.

Reamintim că Asociația “SUSȚINEM EXCELENȚA” cuprinde personalități în domeniul lor de activitate sau în domenii conexe, pe care le menționăm în ordine alfabetică: ACHIM DIANA: învățământ și management educațional; BRAN LILIANA: medicină și învățământ medical; BURCĂ GEORGIANA: management educațional și jurnalism; CHIȚOI DIANA: avocat și management juridic; CRISTEA TABITA: gastronomie și antreprenoriat; CRIȘAN CORINA : medicină și politici publice; DRAGOȘ ANA MARIA: antreprenoriat și cultură; ILICA ANTON : educație și cultură; MIHUȚ LIZICA: învățământ și cultură; NISTOR CRISTINA: psihologie și proiecte internaționale; ORODAN MIHAELA: medicină și terapii alternative; POPESCU VIORICA: avocat și scriitor. TABITA CRISTEA este una din cele mai cunoscute personalități arădene nu doar ca specialist, ci și ca antreprenor în domeniul gastronomiei, demonstrând un fapt destul de rar și anume că pasiunea poate fi transformată într-o afacere de succes.

criticarad.ro, arq.ro

Prof. univ. dr. Lizica Mihuț: „Actuala conducere a Universității Aurel Vlaicu are o misiune dificilă, trebuind să repare numeroasele derapaje «moștenite» ce trebuie cunoscute de către întreaga comunitate”

Interviu cu prof. univ. dr. Lizica Mihuț

– Ați participat pentru prima dată după mulți ani la Deschiderea anului universitar la UAV.

– Apreciez invitația de a participa după 9 ani la acest eveniment și, mai ales, faptul că s-a adus un omagiu discret foștilor rectori: RADU HOMESCU, primul rector ales al UAV, cu o activitate la universitate de aproape un an (3 noiembrie 1990 – 1 august 1991) a transmis un mesaj, iar ceilalți 2 rectori prezenți în sală au fost menționați prin contribuția lor academică: GHEORGHE PĂCURARIU, prin meritul de a fi consolidat una din cele 3 facultăți existente în mandatul său și anume Facultatea de Științe Economice, iar activitatea mea a fost înfățișată prin doar câteva cifre: 9 facultăți, peste 60 de specializări de licență, masterat, doctorat, 48.000 m.p. baza materială, peste 15.000 de studenți, 16 Anuare ale UAV etc.

– Și totuși vă reproșați ceva după 3 mandate de rector al UAV?                                        

– Fiind preocupată de construcția universității și, în mod special, de respectarea standardelor de calitate, dovadă că universității i s-a atribuit „grad ridicat de încredere” de către ARACIS, nu am avut timp să o urmăresc pe Ramona Lile, crezând sincer că este posibil, ca prin muncă asiduă o secretară să ajungă rector, iar mie mi s-a indus ideea eronată, cu urmări dezastruoase pentru viitorul UAV, că strădaniile acesteia sunt autentice. Ceea ce mă nemulțumește, la modul profund, în afară de plagiatele Ramonei Lile, considerate de către Comisia Națională de Etică, cele mai grave în învățământul superior după 1989, este situația precară în care a ajuns UAV, la finalul mandatelor Lile.

– Obsevația dumneavoastră este gravă. Vă rog să aduceți succinte precizări.

– Nu este nici locul și nici spațiul necesar, așa încât mă voi referi strict la situația financiară a UAV. În mod sigur, fosta contabilă șefă, care s-a pensionat la cerere, cu doi ani înainte de vârsta necesară, avea dreptate când îmi reproșa că am lăsat mult prea mulți bani Universității. Nu mă consider o vizionară, dar ca rector, participam la analize ale decidenților centrali și am înțeles că vor veni „zile negre”pentru universități, în sensul că vor avea viitor doar acelea care respectă standardele calității ARACIS și se vor putea susține în plan financiar. Așa se explică că am instituit un depozit de 5 milioane de euro, precum și alte fonduri, la care se adaugă inclusiv cele obținute de către rectorul Lile prin vânzarea Fabricii de ceasuri, aflată în patrimoniul universității, or, în prezent UAV are asigurate salariile angajaților doar pentru o lună, fapt comunicat acestora, de către actuala conducere. Iată „zilele negre” au și sosit deja. Visteria universității este aproape goală. Să reținem că în prezent, taxa impusă de ARACIS doar pentru o autorizare este de 65.000 de lei. 

– Cum considerați că s-a ajuns la această situație dificilă în plan financiar?

– Marea majoritate a personalului didactic și administrativ a fost remunerată potrivit grilei de salarizare, dar peste 40 din cei 250 de cadre didactice și o mică parte a personalului din administrație au beneficiat de-a lungul anilor, de un spor lunar de 30% pentru „merite deosebite”, pe lângă indemnizația legală de conducere, cu sublinierea că în acest fel, rectorul și-a asigurat susținerea, respectiv tăcerea colegilor vocali, deci incomozi. De asemenea au fost cheltuiți foarte mulți bani, în mod nejustificat, prin angajarea unor rude și a unor prieteni fără expertiză în domeniu, precum și efectuarea unor „excursii de documentare” (fără să aducă plus valoare instituției, dar relaxante pentru rector și apropiații săi), în numeroase țări din America Latină, Africa (doar o singură exemplificare, 60.000 de euro pentru o excursie-tur în perioada suspendării din funcție), Asia (Indonezia, Taiwan, India, China), la care se adaugă țări europene și nu în ultimul rând, SUA.

 – Se știe că sunteți o personalitate activă, profund implicată în susținerea comunității arădene și nu numai. 

 – Urmăresc cu interes dinamica urbei noastre, public articole în presă, care au numeroase vizualizări, particip la evenimente culturale, promovez activități în zona excelenței, alături de personalități prestigioase din domeniile: educație, cultură, sănătate, antreprenoriat, justiție și jurnalism. Dar în același timp, continui să nu neglijez activitățile fizice și de relaxare: cititul, întâlnirile în cadrul Asociației „Susținem excelența” sau cu prieteni dragi, drumeții, mersul pe jos, înotul și nu în ultimul rând, mă dedic deplin dragei mele famili.

– În finalul dialogului nostru, vă rog să vă referiți, în câteva cuvinte, la prezentul și viitorul UAV.                                                   

– Actuala conducere a universității are o misiune dificilă, trebuind să repare numeroasele derapaje „moștenite”, ce trebuie cunoscute de către întreaga comunitate, dar în același timp, să elaboreze strategii imediate și de perspectivă privind asigurarea standardelor calității privind învățământul superior și cercetarea științifică, impuse de ARACIS. Îmi exprim speranța că printr-o nouă abordare, riguroasă și temeinică, sine ira et studio a prezentului instituțional nu numai de către noile conduceri la nivel de facultăți/departamente, ci de către fiecăre membru al comunității academice, printr-un angajament profund, dincolo de declarații și cuvinte rostite cu varii prilejuri, ci asumat cu responsabilitate, Universitatea „Aurel Vlaicu” va avea viitor. SUCCES tuturor!

ARQ • 07 octombrie 2024

L-am cunoscut pe EMIL VANCU în aprilie 1990, când regretatul scriitor arădean FLORIN BĂNESCU înființase împreună cu noi, publicația „Sănătate și cultură”. EMIL VANCU era entuziast și vocal, vădind un optimism structural. Nu l-am mai întâlnit mulți ani, dar știam că publica numeroase articole la ziarul „Timișoara”, organ de presă al Societății „Timișoara”, abordând teme politice, economice, sociale, relații internaționale, îndeosebi româno-germane și nu în ultimul rând, probleme de sănătate.

EMIL VANCU, medicul primar de medicina muncii, doctor în medicină și conferențiar universitar este un OM cu PRINCIPII TEMEINICE, pledând în agora, la reuniuni științifice internaționale sau în mass-media, cu voce tare și niciodată în surdină, pentru profesionalism și valori morale autentice, niciodată abandonate de-a lungul anilor.

EMIL VANCU este vulcanic și incomod, dar admirabil în „bătălia” sa, adesea utopică, împotriva CORUPȚIEI, NEPOTISMULUI, INCOMPETENȚEI, IMPOSTURII, INCULTURII. A rămas fidel crezului său politic, susținând în mass-media, CASA REGALĂ A ROMÂNIEI, aflată la început de „drum” în perioada postdecembristă.

EMIL VANCU poate părea un superficial, risipindu-se cu entuziasm și cu convingere, în varii domenii abordate, afirmând cu seninătate, că în activitatea sa „primează empatia și relația interumană”. Pentru EMIL VANCU, cuvântul înseamnă ADEVĂRUL, rostit „întreg” ca medic, ca publicist, ca om.

Poate vina lui EMIL VANCU, dacă poate fi considerată o vină, este că a susținut oameni cu caracter îndoielnic, considerându-i prietenii, chiar și pe cei, care de-a lungul anilor, l-au trădat profund, de aceea privind în urmă „sine ira et studio”, îi numește cunoștințe, care, în mod regretabil, nu numai că au profitat de „relațiile” lui, dar și-au însușit și multe din realizările sale.

Pentru EMIL VANCU, precum însuși mărturisește, FAMILIA reprezintă TOTUL, mândrindu-se că nu l-a decepționat nicicând. Rar am văzut un soț, care să-și elogieze soția cu adâncă emoție, precum EMIL VANCU, pe care îl citez, în acest sens: „De 45 de ani am alături o soție minunată, inteligentă, răbdătoare, diplomată și total devotată. Rodica înseamnă bucuria și fericirea mea perpetuă”, iar eu aș adăuga că reprezintă o șansă conferită de Dumnezeu pe termen lung. Copiii, Alexandru și Teodora, au fost educați în spiritul valorilor învederate de familie și nu numai. Alexandru lucrează într-o multinațională la Munchen, Teodora este cardiolog în Duisburg, iar cei trei nepoți, Liza, Bianca și Victor, au deja rezultate excepționale, fericindu-i pe bunici. Ei vorbesc bine germana și româna, iar vacanțele le petrec adesea în România, pe care „o iubesc”.                 

Mă întrebam, uneori, cum se explică puternicul atașament al lui EMIL VANCU  pentru ROTARY, Clubul arădean, ce pare elitist și animat de înalte deziderate umanitare, dar oamenii valoroși l-au părăsit, decepționați fiind, de caracterele umane îndoielnice ale unora din membrii săi, care au spoliat financiar, fără jenă, chiar propriii confrați în organizație. Dar admirabilul crez asumat de ROTARY INTERNAȚIONAL: „Să gândești ce spui, să spui ce gândești și să faci ce spui” constituie și crezul multora dintre noi și desigur al lui EMIL VANCU. Ca secretar și apoi ca președinte al Clubului arădean „Rotary”, EMIL VANCU, timp de 10 ani a avut multe izbânzi, cea mai importantă fiind sprijinirea comunităților defavorizate din Dorobanți și Sântana. Să reținem gestul deosebit al familiei lui EMIL VANCU, făcut când nimeni din Club nu susținea financiar această generoasă idee și  anume, de a dona 2400 de euro, pentru constituirea Fabricii de lumânări, extrem de necesară pentru sprijinul familiilor precare din punct de vedere material. În mod sigur, extrem de mâhnit de trădarea colegilor rotarieni (unul dintre ei introdus în club chiar de Emil, a ajuns guvernator…), EMIL VANCU a părăsit Clubul arădean, activând o vreme la Ineu și în prezent susținând activitatea clubului Rotary Curtici, rămânând fidel dezideratelor umanitare, care au constituit întotdeauna, o parte luminoasă a existenței sale.

Fără îndoială, recunoștința este o grea povară, dar ca profundă experiență de viață, EMIL VANCU subliniază că este „foarte trist să strălucești, stingând lumina celuilalt”.                     

Iar la final de articol, urarea, devenită tradițională:

SUCCES, în continuare!

Lizica Mihuț

Lizica Mihuţ, criticarad.ro, 7 octombrie 2024

Îmi doream mult să particip la Deschiderea Festivalului, a trebuit să plec înainte de începerea acestuia, deoarece organizatorii m-au așezat în rândul al doilea de la pasaj, iar în fața mea s-a așezat un domn înalt, pe care necunoscându-l, nici nu puteam să-l rog să-mi lase un spațiu de vizionare. Dar acest incident nedorit, nu înseamnă că nu apreciez această frumoasă tradiție la început de octombrie și anume FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FIILM DOCUMENTAR fARAD.

Acest eveniment cultural finanțat de PRIMĂRIA ARAD, prin CENTRUL MUNICIPAL DE CULTURĂ, este așteptat și dorit de cinefili și nu numai de ei, astfel că în perioada 2-6 octombrie se organizează la Cinematograful “ARTA” proiecții de filme, evenimente sociale și întâlniri cu invitați din România și din străinătate. Subliniem că ediția din acest an este dedicată sportului. În mod deosebit, aplaudăm prezența unor specialiști de primă mărime, în domeniul filmului documentar și în plan cultural, desigur: Președinte: CORINA ȘUTEU; Director artistic: DIMITRIS KERKINOS; Consultant artistic: MIHAI CHIRILOV. Festivalul în discuție a început aseară 2 octombrie, cu filmul NASTY (regizori: Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu), ce îl are ca protagonist, precum relevă chiar titlul acestuia, pe marele tenismen nepereche, mereu rebel și excentric, dar întotdeauna, interesant: ILIE NĂSTASE.

Aceste câteva rânduri se doresc o INVITAȚIE la Festival, de aceea vă rog să rețineți PROGRAMUL și mai ales, să participați, deoarece ar fi regretabil să ratați oportunitatea de a urmări la Arad, un FESTIVAL DE FILM DOCUMENTAR, în selecția unor profesioniști de anvergură.

 ARQ • 28 septembrie 2024 • 

Îmi amintesc cu ușoară nostalgie deschiderea anului universitar, în prezența a mii de participanți la etajul al II-lea al Complexului  M, pentru ca apoi festivitatea să se desfășoare, fără strălucire, în Sala de la parterul acestuia. În sfârsit, după nouă ani particip acum în somptuosul Palat Cultural, la un FRUMOS și CONSISTENT EVENIMENT, prilejuit de DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR 2024-2025. 

Apreciez modul cum a fost gândit acest „moment” cu reverberații adânci, mai ales pentru studenții anului I, dar nu numai pentru ei. Corurile reunite ale FACULTĂȚII de ȘTIINȚE UMANISTE și SOCIALE („Academica”, dirijor lector universitar dr. Iulia Roman) și al FACULTĂȚII de TEOLOGIE ORTODOXĂ („Atanasie Lipovan”, dirijor conf. univ. dr. Tiberiu Ardelean) au creat prin admirabile interpretări, autentice trăiri, încărcate  de vers și cânt.

Rectorul Universității „Aurel Vlaicu”, conf. univ. dr. TEODOR FLORIN CIILAN a deschis festivitatea, adresând un BUN VENIT oficialităților locale și județene, cadrelor didactice, studenților, părinților și nu în ultimul rând, directorilor din învățământul preuniversitar, din municipiu și din județ, unii dintre aceștia fiind invitați întâia oară la acest eveniment. Un  fapt apreciabil, ce vădește o salutară strategie de apropiere a UAV față de liceele arădene, considerându-se că  învățământul românesc trebuie abordat unitar, ca parte a învățământului european, cu strădania de a tinde spre excelență. UAV are peste 6.000 de studenți, cuprinși în nouă facultăți, 37 programe de licență, 30 de master, cursuri postuniversitare, cinci programe doctorale, precum și cursuri postuniversitare.

În cadrul festivității, prezentatorul pr. VLAD-SERGIU SANDU a relevat succint contribuția rectorilor predecesori; RADU HOMESCU, primul rector ales al UAV, cu o activitate la universitate de aproape un an (3noiembrie 1990-1 august 1991) a transmis un mesaj comunității academice, iar ceilalți doi rectori prezenți în sală au fost menționați prin contrbuția lor academică: GHEORGHE PĂCURARIU prin meritul de a fi consolidat una din cele trei facultăți existente în mandatul său și anume Facultatea de Științe Economice, iar activitatea mea a fost înfățișată prin câteva cifre, adresâdu-se invitația de a se consulta cele 16 volume aflate în Biblioteca Centrală a UAV.

Au rostit memorabile alocuțiuni: ÎPS TIMOTEI, Arhiepiscop al Aradului, subprefectul Doru Sinaci, Excelența Sa, Florin Trandafir Vasiloni, Consul General al României la Szeged, președintele CJA, Iustin Cionca, primarul Aradului, Călin Bibarț, rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș”, prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, inspectorul școlar general Marius Gondor, vicepreședinta Ligii Studenților UAV, Paola Florescu. Salutul comunității academice adresat  studenților și cadrelor didactice a fost transmis de către prof. univ. dr. ing. Alexandru Popa, președinte al Senatului UAV, cadru didactic al  universității încă de la începuturile instituirii acesteia.

Apreciez, în mod deosebit, ideea  rectorului TEODOR FLORIN CILAN de a prezenta pe scena Palatului Cultural prorectorii și decanii celor nouă facultăți (numiți in ordine alfabetică) și de a rosti liber, în final, fără a se încurca în hârtii și fără emfază, un scurt discurs, elaborat, cred cu dificultate, deoarece în prezentul dificil al UAV după experiența „marca” Lile, angajamentul de creștere instituțională  este dincolo de cuvinte și reprezintă, sper, o implicare, pentru totdeauna, a întregii comunități academice. SUCCES!

Lizica Mihuț

stireanoastra.ro, Claudia Untaru, 19 Septembrie 2024

O parte dintre elevii Colegiului Național „Moise Nicoară” Arad au avut parte, astăzi, de o întâlnire inedită. Este vorba despre evenimentul „EXCELENȚA ÎN FILOSOFIE”, organizat de către Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad, Asociația „Susținem Excelența”, Societatea Arădeană de Filosofie și Fundația „Moise Nicoară” Arad. Evenimentul a cuprins două părți și anume lansarea cărții: „Filosofie românească în spațiul arădean”, coordonatori Ioan Biriș, Maria Sinaci” și Masa rotundă „Tinerii întreabă, filosofii răspund” .  

Prof.dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară” Arad este cea care a dat cuvântul de început și care a participat activ și la dezbateri. A urmat apoi cuvântul prof.univ.dr. Lizica Mihuț, Președintele Asociației „Susținem Excelența” pe care îl vom reda în totalitate, apoi lansarea cărții „Filosofie românească în spațiul arădean”, coordonatori Ioan Biriș, Maria Sinaci.

Prezentarea coordonatorilor și a colectivului redacțional  a fost făcută de către prof.dr. Cosmin Colțun, iar prezentarea cărții de către prof. Lucian Ardelean. A urmat apoi cuvântul prof.univ.dr. Ioan Biriș. Prof.dr. Maria Sinaci nu a putut participa la eveniment, deoarece a fost prinsă în alt proiect.

Redăm mai jos PLEDOARIA PENTRU EXCELENȚĂ a prof.univ.dr. Lizica Mihuț:

Stimați profesori, Dragi elevi,

Cum s-a spus aici de către doamna director al Liceului „Moise Nicoară”, reprezint o organizație (pe care am și fondat-o, iar doamna director îmi stă alături) care promovează excelența. Poate că unii se miră și se întreabă: de ce la Arad, de ce excelența? În puține cuvinte, aș răspunde că – având în vederea starea noastră locală, aici la Arad, dar e valabil și la nivel de țară – după câte se pare, e cam ultimul resort care ne poate ajuta să progresăm, în condițiile în care, deocamdată, nu avem suport solid de nicăieri, nici dinspre industrie, nici dinspre agricultură sau alte ramuri economice… Ne mai rămâne atunci componenta umană, inclusiv elevii din acest liceu de elită.

Știți cu toții că acest liceu a dat țării mulți absolvenți care au realizat adesea performanțe de invidiat, fie în țară, fie în străinătate. Deși este un liceu cu tradiție științifică, în special de matematică și fizică, el a dat și absolvenți de excelență în domeniile umaniste. Unul dintre ei este chiar coordonator al volumului pe care îl aveți în față, Filosofie românească în spațiul arădean, lucrare despre care un ilustru universitar clujean, filosoful Vasile Muscă, scria recent în Revista de filosofie că este „o carte model și îndemn”.  Poate vă întrebați la ce poate ajuta excelența filosofică, adică un domeniu atât de abstract și aparent nepractic? În mod sigur vă poate explica profesorul Biriș mai bine, eu vă spun doar atât: filosofia a produs și produce idei, adică valori spirituale, fiind esența oricărei culturi, și trebuie știut că nimic nu se mișcă fără idei, nici societatea și nici știința!

Dar cine este profesorul universitar Ioan Biriș? Domnia sa a fost un elev remarcabil al acestui liceu(a fost aici și dascăl pentru puțin timp), a urmat studii de filosofie (și, ca linie secundară, de sociologie) la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, absolvind ca șef de promoție cu media 9,94. A continuat la București cu un curs postuniversitar la forma zi, timp de doi ani, pe care l-a absolvit cu media 10,00. A rămas asistent universitar la București, iar în 1981 a beneficiat de un stagiu de documentare la Academia din Praga, unde a avut discuții interesante cu academicianul Radovan Richta, fost ideolog al mișcării pragheze din 1968. Urmărind mereu „excelența” profesională, profesorul Biriș și-a dat primul doctorat în filosofie, apoi un al doilea doctorat în sociologie (adâncindu-și specializarea în ambele domenii din timpul licenței).

Îl cunosc pe profesorul Biriș din tinerețe și aș putea spune foarte multe despre el. Dar în timpul scurt de care dispun, țin să amintesc cel puțin câteva din aspectele de excelență care-l însoțesc. Ca pregătire postdoctorală a beneficiat de o bursă la Universitatea din München (1996), apoi de mai multe stagii de documentare la Universitatea din Padova (2001; 2002; 2003) și la Universitatea din Dijon (2007; 2008). În perioada 2007-2009 a fost și profesor asociat într-o activitate de master la Universitatea din Padova. Profesorul Biriș este cunoscut nu doar în țară, ci și în străinătate. A participat la patru congrese mondiale de filosofie, congrese ce se țin periodic la cinci ani (Boston, 1998; Istanbul, 2003; Seul, 2008; Atena, 2013), precum și la un număr mare de congrese, conferințe și simpozioane internaționale și naționale. A publicat până în prezent 14 volume de autor, a coordonat mai multe volume și a publicat un număr mare de studii de specialitate în țară și în străinătate.

Rezultatele sale au fost distinse cu înalte premii, ordine și diplome, precum: Distincția „profesor Jean Monnet” (2001), distincție pe care doar încă unul sau doi profesori au mai primit-o la Universitatea de Vest din Timișoara; Ordinul „Meritul pentru învățământ” în grad de ofițer, conferit de Președenția României (2004); Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române pentru lucrarea Totalitate, sistem, holon (2009); Premiul JSRI (Journal for the Study of Religions and Ideologies) (2004); Diplomă de excelență din partea Universității de Vest din Timișoara (2010); Premiul Consiliului Național al Cercetării Științifice din România (2012) și altele. Domnul profesor Biriș face parte din două organizații profesionale internaționale și din mai multe organizații de profil din țară. Este membru în colectivele redacționale ale unor reviste ale Academiei Române, precum Revue Roumaine de Philosophie (cotată ISI), Revista de filsofie, Noesis, dar și al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies(cotată ISI).

Universitarul Ioan Biriș nu a excelat doar sub aspect strict profesional, ci în același timp și sub aspect instituțional. Domnia sa a înființat specializarea de „Științe ale comunicării și relații publice” la Universitatea de Vest din Timișoara, a înființat Școala doctorală în filosofie la aceeași universitate, precum și Centrul de cercetări social-politice. A fost opt ani decan, a fost timp de zece ani președintele Comitetului de istoria și filosofia științei și tehnicii din cadrul Academiei Române, Filiala Timișoara și a fost membru mai mulți ani în organisme ale Ministerului Învățământului, precum CNATDCU (consiliul de atestare a titlurilor), CNCSIS (consiliul cercetării științifice) ori ARACIS (agenția de asigurare a calității în învățământul superior) și altele.

Celălalt coordonator al volumului lansat astăzi aici este profesoara Maria Sinaci, care îl urmează în mare măsură pe Ioan Biriș, sub a cărui îndrumare și-a susținut doctoratul în filosofie. Maria Sinaci este tot o personalitate a Aradului, absolvind Liceul Sanitar din Arad (un liceu renumit și el în domeniu), apoi fiind dublu licențiată în teologie și istorie. S-a specializat într-o disciplină fundamentală din domeniul filosofiei, anume în etică (iar în ultimii ani îndeosebi în bioetică și neuroetică), publicând până în prezent două volume de autor și coordonând un număr mult mai mare de lucrări apărute la edituri de prestigiu din București, Cluj-Napoca sau Budapesta. Domnia sa a publicat un număr însemnat de studii în țară și în străinătate, fiind citată în lucrări și reviste prestigioase. A fost mai mulți ani director de departament și a înființat un Centru de etică, stimulând astfel cercetările din domeniu.

Pentru realizarea volumului de care vorbim aici, coordonatorii lucrării au atras majoritatea profesorilor organizați în Societatea Arădeană de Filosofie, de pe lângă Biblioteca Județeană „Alexandru Xenopol” din Arad, colectivul redacțional cuprinzând 13 autori. Volumul include între coperțile sale nu mai puțin de 53 de portrete ale unor figuri dintre cele mai cunoscute, de la Dimitrie Țichindeal (întemeietor al Preparandiei din Arad, în 1812) și alți profesori renumiți ai Preparandiei, cei mai mulți cu doctorate în filosofie la Viena, Budapesta sau Cluj, până la cel mai mare filosof român de până acum, Lucian Blaga, care a debutat cu studii filosofice la Arad. Șirul portretelor cuprinde astfel nume și preocupări dintr-o perioadă de timp de peste 200 de ani.

Avem, așadar, în fața noastră, o realizare din seria excelențelor arădene, o carte ce ne amintește că – în registrul excelenței – Aradul nu a fost doar o „capitală politică” a românilor ardeleni și bănățeni la început de secol XX și în timpul Unirii celei Mari, ci la fel de mult o „capitală culturală”, inclusiv o „capitală filosofică”, așa cum scriu coordonatorii pe coperta volumului. Să-i felicităm și să le urmăm exemplul”.

Prof.univ.dr. Ioan Biriș a declarat printre altele:

„Vă sun că Filosofia este o treabă mai de lux, nu e o treabă de clasă. Aradul nu își permite încă luxul. Am încercat să fac o facultate de Filosofie, prin anii 90 la Arad, dar s-au înscris patru persoane…am renunțat. Societatea a fost ideea mea, suntem vreo 15 înscriși”.

Profesorul a dezbătut cu elevii ce a vrut să spună prin faptul că „filosofia este o treabă mai de lux”.

Dezbateri interesante pentru elevi

A urmat apoi masa rotundă unde au participat profesori și elevi. Discuția a fost moderată de prof.dr. Janina Flueraș. Elevii au fost în dialog cu reprezentanți ai catedrei de limba și literatura română de la Colegiul Național „Moise Nicoară”, profesori de filosofie de la Colegiul Național „Moise Nicoară” și Colegiul Național „Vasile Goldiș” Arad, membri ai Societății Arădene de Filosofie, membri ai Asociației „Susținem Excelența” pornind de la întrebări: „La ce folosește filosofia azi?”, „La ce sunt buni filosofii/ cărțile de filosofie?”, „Ce înseamnă excelența în filosofie?” etc.

S-a vorbit despre esența vieții, despre bine și rău, despre știință și religie, despre cât de importantă a fost filosofia de-a lungul vieții și despre examenul de Bacalaureat susținut la materia amintită, care este unul foarte greu.

Profesorii au rămas impresionați de modul în care elevii au abordat subiectul dezbătut și pentru a le veni în ajutor le-au dat exemple proprii. Prof.univ.dr. Ioan Biriș le-a vorbit despre experința lui și despre marii filozofi ai lumii.

criticarad.ro, Sasha Ioana, 20.09.2024

Azi. Joi, 19 septembrie, în Sala Festivă a Colegiului Național „Moise Nicoară” a avut loc lansarea Volumului „Filosofie românească în spațiul arădean”, coordonat de prof. univ. dr. Ioan Biriș și prof. dr. Maria Sinaci. Evenimentul a fost organizat de Colegiul Național „Moise Nicoară”, Asociația „SUSȚINEM EXCELENȚA”, Societatea Arădeană de Filosofie și Fundația „Moise Nicoară”.

Cuvântul de deschidere i-a aparținut prof. dr. Diana Achim, directorul Colegiului și gazdă a evenimentului

„Ne bucurăm să prezentăm o carte care a fost lansată, dar nu și la Colegiul Național «Moise Nicoară». Suntem bucuroși să putem oferi elevilor noștri posibilitatea să vadă ce înseamnă o lansare de carte, o prezentare de carte, o întâlnire cu autorii”, le-a spus Diana Achim celor prezenți.

A urmat apoi cuvântul prof.univ.dr. Lizica Mihuț, Președintele Asociației „Susținem Excelența”, apoi lansarea cărții „Filosofie românească în spațiul arădean”, coordonatori Ioan Biriș, Maria Sinaci.
Prezentarea coordonatorilor și a colectivului redacțional a fost făcută de către prof.dr. Cosmin Colțun, iar prezentarea cărții de către prof. Lucian Ardelean. A urmat apoi cuvântul prof.univ.dr. Ioan Biriș. Prof.dr. Maria Sinaci nu a putut participa la eveniment, deoarece a fost implicată într-un alt proiect.

Prof.univ.dr. Lizica Mihuț, Președintele Asociației „Susținem Excelența”:
„Cum s-a spus aici de către doamna director al Liceului „Moise Nicoară”, reprezint o organizație (pe care am și fondat-o, iar doamna director îmi stă alături) care promovează excelența. Poate că unii se miră și se întreabă: de ce la Arad, de ce excelența? În puține cuvinte, aș răspunde că – având în vederea starea noastră locală, aici la Arad, dar e valabil și la nivel de țară – după câte se pare, e cam ultimul resort care ne poate ajuta să progresăm, în condițiile în care, deocamdată, nu avem suport solid de nicăieri, nici dinspre industrie, nici dinspre agricultură sau alte ramuri economice… Ne mai rămâne atunci componenta umană, inclusiv elevii din acest liceu de elită.

Știți cu toții că acest liceu a dat țării mulți absolvenți care au realizat adesea performanțe de invidiat, fie în țară, fie în străinătate. Deși este un liceu cu tradiție științifică, în special de matematică și fizică, el a dat și absolvenți de excelență în domeniile umaniste. Unul dintre ei este chiar coordonator al volumului pe care îl aveți în față, Filosofie românească în spațiul arădean, lucrare despre care un ilustru universitar clujean, filosoful Vasile Muscă, scria recent în Revista de filosofie că este „o carte model și îndemn”. Poate vă întrebați la ce poate ajuta excelența filosofică, adică un domeniu atât de abstract și aparent nepractic? În mod sigur vă poate explica profesorul Biriș mai bine, eu vă spun doar atât: filosofia a produs și produce idei, adică valori spirituale, fiind esența oricărei culturi, și trebuie știut că nimic nu se mișcă fără idei, nici societatea și nici știința!

Dar cine este profesorul universitar Ioan Biriș? Domnia sa a fost un elev remarcabil al acestui liceu (a fost aici și dascăl pentru puțin timp), a urmat studii de filosofie (și, ca linie secundară, de sociologie) la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, absolvind ca șef de promoție cu media 9,94. A continuat la București cu un curs postuniversitar la forma zi, timp de doi ani, pe care l-a absolvit cu media 10,00. A rămas asistent universitar la București, iar în 1981 a beneficiat de un stagiu de documentare la Academia din Praga, unde a avut discuții interesante cu academicianul Radovan Richta, fost ideolog al mișcării pragheze din 1968. Urmărind mereu „excelența” profesională, profesorul Biriș și-a dat primul doctorat în filosofie, apoi un al doilea doctorat în sociologie (adâncindu-și specializarea în ambele domenii din timpul licenței).

Îl cunosc pe profesorul Biriș din tinerețe și aș putea spune foarte multe despre el. Dar în timpul scurt de care dispun, țin să amintesc cel puțin câteva din aspectele de excelență care-l însoțesc. Ca pregătire postdoctorală a beneficiat de o bursă la Universitatea din München (1996), apoi de mai multe stagii de documentare la Universitatea din Padova (2001; 2002; 2003) și la Universitatea din Dijon (2007; 2008). În perioada 2007-2009 a fost și profesor asociat într-o activitate de master la Universitatea din Padova. Profesorul Biriș este cunoscut nu doar în țară, ci și în străinătate. A participat la patru congrese mondiale de filosofie, congrese ce se țin periodic la cinci ani (Boston, 1998; Istanbul, 2003; Seul, 2008; Atena, 2013), precum și la un număr mare de congrese, conferințe și simpozioane internaționale și naționale. A publicat până în prezent 14 volume de autor, a coordonat mai multe volume și a publicat un număr mare de studii de specialitate în țară și în străinătate.

Rezultatele sale au fost distinse cu înalte premii, ordine și diplome, precum: Distincția „profesor Jean Monnet” (2001), distincție pe care doar încă unul sau doi profesori au mai primit-o la Universitatea de Vest din Timișoara; Ordinul „Meritul pentru învățământ” în grad de ofițer, conferit de Președenția României (2004); Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române pentru lucrarea Totalitate, sistem, holon (2009); Premiul JSRI (Journal for the Study of Religions and Ideologies) (2004); Diplomă de excelență din partea Universității de Vest din Timișoara (2010); Premiul Consiliului Național al Cercetării Științifice din România (2012) și altele. Domnul profesor Biriș face parte din două organizații profesionale internaționale și din mai multe organizații de profil din țară. Este membru în colectivele redacționale ale unor reviste ale Academiei Române, precum Revue Roumaine de Philosophie (cotată ISI), Revista de filsofie, Noesis, dar și al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies (cotată ISI).

Universitarul Ioan Biriș nu a excelat doar sub aspect strict profesional, ci în același timp și sub aspect instituțional. Domnia sa a înființat specializarea de „Științe ale comunicării și relații publice” la Universitatea de Vest din Timișoara, a înființat Școala doctorală în filosofie la aceeași universitate, precum și Centrul de cercetări social-politice. A fost opt ani decan, a fost timp de zece ani președintele Comitetului de istoria și filosofia științei și tehnicii din cadrul Academiei Române, Filiala Timișoara și a fost membru mai mulți ani în organisme ale Ministerului Învățământului, precum CNATDCU (consiliul de atestare a titlurilor), CNCSIS (consiliul cercetării științifice) ori ARACIS (agenția de asigurare a calității în învățământul superior) și altele.

Celălalt coordonator al volumului lansat astăzi aici este profesoara Maria Sinaci, care îl urmează în mare măsură pe Ioan Biriș, sub a cărui îndrumare și-a susținut doctoratul în filosofie. Maria Sinaci este tot o personalitate a Aradului, absolvind Liceul Sanitar din Arad (un liceu renumit și el în domeniu), apoi fiind dublu licențiată în teologie și istorie. S-a specializat într-o disciplină fundamentală din domeniul filosofiei, anume în etică (iar în ultimii ani îndeosebi în bioetică și neuroetică), publicând până în prezent două volume de autor și coordonând un număr mult mai mare de lucrări apărute la edituri de prestigiu din București, Cluj-Napoca sau Budapesta. Domnia sa a publicat un număr însemnat de studii în țară și în străinătate, fiind citată în lucrări și reviste prestigioase. A fost mai mulți ani director de departament și a înființat un Centru de etică, stimulând astfel cercetările din domeniu.

Pentru realizarea volumului de care vorbim aici, coordonatorii lucrării au atras majoritatea profesorilor organizați în Societatea Arădeană de Filosofie, de pe lângă Biblioteca Județeană „Alexandru Xenopol” din Arad, colectivul redacțional cuprinzând 13 autori. Volumul include între coperțile sale nu mai puțin de 53 de portrete ale unor figuri dintre cele mai cunoscute, de la Dimitrie Țichindeal (întemeietor al Preparandiei din Arad, în 1812) și alți profesori renumiți ai Preparandiei, cei mai mulți cu doctorate în filosofie la Viena, Budapesta sau Cluj, până la cel mai mare filosof român de până acum, Lucian Blaga, care a debutat cu studii filosofice la Arad. Șirul portretelor cuprinde astfel nume și preocupări dintr-o perioadă de timp de peste 200 de ani.

Avem, așadar, în fața noastră, o realizare din seria excelențelor arădene, o carte ce ne amintește că – în registrul excelenței – Aradul nu a fost doar o „capitală politică” a românilor ardeleni și bănățeni la început de secol XX și în timpul Unirii celei Mari, ci la fel de mult o „capitală culturală”, inclusiv o „capitală filosofică”, așa cum scriu coordonatorii pe coperta volumului. Să-i felicităm și să le urmăm exemplul!”

Prezentarea coordonatorilor și a colectivului redacțional a fost făcută de prof. dr. Cosmin Colțun, iar cartea a fost prezentată de prof. Lucian Ardelean.
Având în vedere că din motive obiective, prof. dr. Maria Sinaci nu a putut participa la eveniment, prof. univ. dr. Ioan Biriș a fost singurul dintre coordonatorii volumului care a vorbit.

„Sunt emoționat să fiu aici, pentru că este locul unde am petrecut ani minunați, și ca elev, și ca profesor. În 2022, am înființat Societatea Arădeană de Filosofie, gândindu-mă că Aradul are potențial. Are potențial de catedră universitară. La Arad nu există însă Facultate de Filosofie. Suntem 15-16 membri, iar 13 se regăsesc în colectivul redacțional. Într-un timp record, de numai un an de zile, am scos un volum de filosofie românească. Am reușit să cuprindem peste 200 de ani, pentru că Aradul nu a fost doar capitală politică și culturală, a fost și capitală a filosofiei. Aici a debutat Lucian Blaga, cel mai mare filosof român”, a spus prof. univ. dr. Ioan Biriș.

„Vă spun că Filosofia este o treabă mai de lux, nu e o treabă de masă. Aradul nu își permite încă luxul. Am încercat să fac o facultate de Filosofie, prin anii 90 la Arad, dar s-au înscris patru persoane…am renunțat. Societatea a fost ideea mea, suntem vreo 16 înscriși”. – a mai punctat prof. univ. dr. Ioan Biriș

newsar.ro, Diana Toader, 19 septembrie, 2024

Sala Festivă a Colegiului Național „Moise Nicoară” a găzduit joi, 19 septembrie, lansarea  volumului „Filosofie românească în spațiul arădean”, coordonat de prof. univ. dr. Ioan Biriș și prof. dr. Maria Sinaci.

Evenimentul a fost organizat de Asociația „Susținem Excelența”, Colegiul Național „Moise Nicoară”, Societatea Arădeană de Filosofie și Fundația „Moise Nicoară”.

Prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președinta Asociației „Susținem Excelența”, a deschis evenimentul moderat de directoarea Colegiului Național „Moise Nicoară”, Diana Achim, printr-o pledoarie pentru excelență:

„Reprezint o organizație (pe care am și fondat-o, iar doamna director îmi stă alături) care promovează excelența. Poate că unii se miră și se întreabă: de ce la Arad, de ce excelența? În puține cuvinte, aș răspunde că – având în vederea starea noastră locală, aici la Arad, dar e valabil și la nivel de țară – după câte se pare, e cam ultimul resort care ne poate ajuta să progresăm, în condițiile în care, deocamdată, nu avem suport solid de nicăieri, nici dinspre industrie, nici dinspre agricultură sau alte ramuri economice… Ne mai rămâne atunci componenta umană, inclusiv elevii din acest liceu de elită.

Știți cu toții că acest liceu a dat țării mulți absolvenți care au realizat adesea performanțe de invidiat, fie în țară, fie în străinătate. Deși este un liceu cu tradiție științifică, în special de matematică și fizică, el a dat și absolvenți de excelență în domeniile umaniste. Unul dintre ei este chiar coordonator al volumului pe care îl aveți în față, Filosofie românească în spațiul arădean, lucrare despre care un ilustru universitar clujean, filosoful Vasile Muscă, scria recent în Revista de filosofie că este «o carte model și îndemn». Poate vă întrebați la ce poate ajuta excelența filosofică, adică un domeniu atât de abstract și aparent nepractic? În mod sigur vă poate explica profesorul Biriș mai bine, eu vă spun doar atât: filosofia a produs și produce idei, adică valori spirituale, fiind esența oricărei culturi, și trebuie știut că nimic nu se mișcă fără idei, nici societatea și nici știința!

Dar cine este profesorul universitar Ioan Biriș? Domnia sa a fost un elev remarcabil al acestui liceu (a fost aici și dascăl pentru puțin timp), a urmat studii de filosofie (și, ca linie secundară, de sociologie) la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, absolvind ca șef de promoție cu media 9,94. A continuat la București cu un curs postuniversitar la forma zi, timp de doi ani, pe care l-a absolvit cu media 10,00. A rămas asistent universitar la București, iar în 1981 a beneficiat de un stagiu de documentare la Academia din Praga, unde a avut discuții interesante cu academicianul Radovan Richta, fost ideolog al mișcării pragheze din 1968. Urmărind mereu «excelența» profesională, profesorul Biriș și-a dat primul doctorat în filosofie, apoi un al doilea doctorat în sociologie (adâncindu-și specializarea în ambele domenii din timpul licenței).

Îl cunosc pe profesorul Biriș din tinerețe și aș putea spune foarte multe despre el. Dar în timpul scurt de care dispun, țin să amintesc cel puțin câteva din aspectele de excelență care-l însoțesc. Ca pregătire postdoctorală a beneficiat de o bursă la Universitatea din München (1996), apoi de mai multe stagii de documentare la Universitatea din Padova (2001; 2002; 2003) și la Universitatea din Dijon (2007; 2008). În perioada 2007-2009 a fost și profesor asociat într-o activitate de master la Universitatea din Padova. Profesorul Biriș este cunoscut nu doar în țară, ci și în străinătate. A participat la patru congrese mondiale de filosofie, congrese ce se țin periodic la cinci ani (Boston, 1998; Istanbul, 2003; Seul, 2008; Atena, 2013), precum și la un număr mare de congrese, conferințe și simpozioane internaționale și naționale. A publicat până în prezent 14 volume de autor, a coordonat mai multe volume și a publicat un număr mare de studii de specialitate în țară și în străinătate.

Rezultatele sale au fost distinse cu înalte premii, ordine și diplome, precum: Distincția „profesor Jean Monnet” (2001), distincție pe care doar încă unul sau doi profesori au mai primit-o la Universitatea de Vest din Timișoara; Ordinul «Meritul pentru învățământ» în grad de ofițer, conferit de Președenția României (2004); Premiul «Mircea Florian» al Academiei Române pentru lucrarea Totalitate, sistem, holon (2009); Premiul JSRI (Journal for the Study of Religions and Ideologies) (2004); Diplomă de excelență din partea Universității de Vest din Timișoara (2010); Premiul Consiliului Național al Cercetării Științifice din România (2012) și altele. Domnul profesor Biriș face parte din două organizații profesionale internaționale și din mai multe organizații de profil din țară. Este membru în colectivele redacționale ale unor reviste ale Academiei Române, precum Revue Roumaine de Philosophie (cotată ISI), Revista de filsofie, Noesis, dar și al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies (cotată ISI).

Universitarul Ioan Biriș nu a excelat doar sub aspect strict profesional, ci în același timp și sub aspect instituțional. Domnia sa a înființat specializarea de „Științe ale comunicării și relații publice” la Universitatea de Vest din Timișoara, a înființat Școala doctorală în filosofie la aceeași universitate, precum și Centrul de cercetări social-politice. A fost opt ani decan, a fost timp de zece ani președintele Comitetului de istoria și filosofia științei și tehnicii din cadrul Academiei Române, Filiala Timișoara și a fost membru mai mulți ani în organisme ale Ministerului Învățământului, precum CNATDCU (consiliul de atestare a titlurilor), CNCSIS (consiliul cercetării științifice) ori ARACIS (agenția de asigurare a calității în învățământul superior) și altele.

Celălalt coordonator al volumului lansat astăzi aici este profesoara Maria Sinaci, care îl urmează în mare măsură pe Ioan Biriș, sub a cărui îndrumare și-a susținut doctoratul în filosofie. Maria Sinaci este tot o personalitate a Aradului, absolvind Liceul Sanitar din Arad (un liceu renumit și el în domeniu), apoi fiind dublu licențiată în teologie și istorie. S-a specializat într-o disciplină fundamentală din domeniul filosofiei, anume în etică (iar în ultimii ani îndeosebi în bioetică și neuroetică), publicând până în prezent două volume de autor și coordonând un număr mult mai mare de lucrări apărute la edituri de prestigiu din București, Cluj-Napoca sau Budapesta. Domnia sa a publicat un număr însemnat de studii în țară și în străinătate, fiind citată în lucrări și reviste prestigioase. A fost mai mulți ani director de departament și a înființat un Centru de etică, stimulând astfel cercetările din domeniu.

Pentru realizarea volumului de care vorbim aici, coordonatorii lucrării au atras majoritatea profesorilor organizați în Societatea Arădeană de Filosofie, de pe lângă Biblioteca Județeană „Alexandru Xenopol” din Arad, colectivul redacțional cuprinzând 13 autori. Volumul include între coperțile sale nu mai puțin de 53 de portrete ale unor figuri dintre cele mai cunoscute, de la Dimitrie Țichindeal (întemeietor al Preparandiei din Arad, în 1812) și alți profesori renumiți ai Preparandiei, cei mai mulți cu doctorate în filosofie la Viena, Budapesta sau Cluj, până la cel mai mare filosof român de până acum, Lucian Blaga, care a debutat cu studii filosofice la Arad. Șirul portretelor cuprinde astfel nume și preocupări dintr-o perioadă de timp de peste 200 de ani.

Avem, așadar, în fața noastră, o realizare din seria excelențelor arădene, o carte ce ne amintește că – în registrul excelenței – Aradul nu a fost doar o «capitală politică» a românilor ardeleni și bănățeni la început de secol XX și în timpul Unirii celei Mari, ci la fel de mult o «capitală culturală», inclusiv o „capitală filosofică”, așa cum scriu coordonatorii pe coperta volumului. Să-i felicităm și să le urmăm exemplul!”

Prezentarea lucrării a fost urmată de o masă rotundă în cadrul căreia elevii au putut dialoga cu reprezentanți ai catedrei de limba și literatura română de la Colegiul Național „Moise Nicoară”, profesori de filosofie de la Colegiul Național „Moise Nicoară” și Colegiul Național „Vasile Goldiș” Arad, membri ai Societății Arădene de Filosofie, membri ai Asociației „Susținem Excelența” pornind de la întrebări: „La ce folosește filosofia azi?”, „La ce sunt buni filosofii/ cărțile de filosofie?”, „Ce înseamnă excelența în filosofie?” etc.

Sursa foto: Asociația „Susținem Excelența”