ARQ/criticarad.ro • 18 martie 2024 • 

Compozitor, profesor universitar doctor, dirijor, organist, pianist, producător,  TEODOR CACIORA constituie o personalitate complexă, pentru care muzica nu este numai o profesie, în sine, ci un MOD DE EXISTENȚĂ.

A crescut într-o familie cu vocație pentru muzică. Mama era organistă în biserică, tatăl cânta la trompetă, frații lui au învățat instrumente muzicale, o soră fiind profesor de pian la Liceul de muzică din București. TEODOR CACIORA a început în copilărie să studieze violoncel și contrabas, dar cânta și la chitară și la mandolină, dedicându-se apoi, la modul profesionist, studiului celor două instrumente muzicale, ce vor reprezenta excelența în creația sa și anume pianul și orga.

A urmat două facultăți în cadrul Universității de arte „George Enescu” din Iași : Facultatea de pedagogie muzicală și Facultatea de compoziție muzicală, precum și un doctorat cu tema: „Concepte componistice și interpretative moderne. O viziune asupra propriei creații și activități interpretative.”

Opera muzicală a lui TEODOR CACIORA este vastă, cuprinzând peste 100 de LUCRĂRI CORALE („La mijloc de codru” „Definitiva toamnă”, „Pe-o vale, pe-o vale”, „Planetă a vieții”, „Pământ minunat”) și peste 100 de ARANJAMENTE CORALE („Glasul speranței”, „Mi-e dor…”, „Eu nu sunt mai mult”, „Ce dor frumos”), publicate la Editura „Artes” din Iași și în Editura proprie „Pro music TC” (dintre care am menționat doar câteva), precum și LUCRĂRI CAMERALE („Miniaturi pentru pian”, „Invențiuni pentru pian”, Cântece pentru tenor și pian, pe versuri de Ioan Alexandru („Bucium”, „Izvorul, „Mulțumire”), LUCRĂRI SIMFONICE („Amintiri din copilărie” – poem simfonic pentru orchestră, interpretat de Orchestra simfonică a Conservatorului „George Enescu” din Iași, „Rezonanțe pentru orchestră”). Precizăm că alte numeroase lucrări muzicale (peste 200) nu au fost tipărite, dar multe dintre ele sunt interpretate cu varii prilejuri.

Pentru TEODOR CACIORA, muzica reprezintă ARTĂ dar și ȘTIINȚĂ, pentru că „sunetele și frumusețea armoniilor sunt guvernate de cele mai frumoase și precise relații numerice.” Să reținem și opinia, exprimată cu privire la poemul său simfonic, scris la Iași, unde și-a desfășurat activitatea 13 ani, despre care mărturisește, cu emoție: „Impresionat de spiritualitatea românească, de plaiurile, cultura şi istoria Moldovei, nu am rămas indiferent la valorile culturale şi literare, cu care am intrat în contact, în perioada mea ieşeană, astfel că limbajul neaoş moldovenesc şi întâmplările hazlii din „Amintirile din copilărie“ ale marelui nostru povestitor Ion Creangă, m-au inspirat în activitatea mea creatoare.”

Menționăm că TEODOR CACIORA este laureat cu premiul „Mihai Eminescu” pentru lucrarea corala „La mijloc de codru”, precum și cu prestigiosul premiu al Uniunii Compozitorilor din Romania, acordat lucrării „La poarta țării”, cantata pentru cor si orchestră. Ca dirijor al corului Pro Deum a efectuat, începând cu anul 1990 și până în prezent importante turnee în Europa şi America. TEODOR CACIORA a avut câteva MODELE, la care se raportează cu admirație: JOHANN SEBASTIAN BACH (îi dedică 2 CD-uri), compozitorul, care „își închină întreaga sa operă lui Dumnezeu”, EMIL CIORAN, apreciat pentru „consecvența în ideile sale și pentru verticalitate morală”, iar MODELUL, ca formație muzicală și pedagogică este SABIN PĂUTZA.

Îl cunosc de mulți ani pe TEODOR CACIORA și întotdeauna i-am apreciat, în mod deosebit: COMPETENȚA, RÂVNA, SERIOZITATEA, ECHILIBRUL, SOBRIETATEA, ACRIBIA și, nu în ultimul rând, faptul că este un FAMILIST AUTENTIC. Soția sa, cele doua fiice și ginerii au ales „calea muzicii” și probabil, nepoții (fetele au câte trei copii fiecare), vor continua această frumoasă tradiție, lăsată ca moștenire de trei generații.

Iar, în final, să le urăm tuturor, SUCCES !              

Lizica Mihuț

ARQ/criticarad.ro • 11 martie 2024

PECICA constituie nu numai locul, unde s-a născut, ci o adevărată familie, căreia i s-a dedicat, cu râvnă, implicându-se de 24 de ani în dezvoltarea acesteia. Consilier local (2 mandate), viceprimar și, în prezent, primar din anul 2009, PETRU ANTAL a reușit să instituie sentimentul de ÎMPREUNĂ, orașul devenind un MODEL de MULTICULTURALITATE și ÎNȚELEGERE ÎNTRE NAȚIONALITĂȚI precum și între cele 8 CONFESIUNI RELIGIOASE. Cei peste jumătate de români ai orașului Pecica, precum și locuitorii din Turnu, Sederhat, Bodrogul vechi, apreciază întreaga conducere, dovadă că i-a ales, pe PETRU ANTAL, maghiar și MIODRAG STANOIOV, sârb, să conducă comunitățile lor, deoarece excesele și orgoliile naționaliste sunt de mulți ani marginalizate.

Ceea ce contează este strădania de a proba HĂRNICIE, DEDICARE, PERSEVERENȚĂ, REZULTATE și nu doar promisiuni. Astfel, la sfârșitul primului mandat, orașul avea REȚEA DE GAZ pe toate străzile, REȚEA de APĂ și de CANALIZARE pe marea majoritate a străzilor, precum și o STAȚIE de EPURARE.

Au urmat ALTE PROIECTE IMPORTANTE: modernizarea Centrului urban, reabilitarea (8,5 km din zona centrală) și asfaltarea (9,5 km) totală sau parțială a unor străzi; renovarea Casei de Cultură „Doru Ioan Petrescu”; construirea Fermei de bivoli; modernizarea Pieței centrale a orașului și a Parcului din vecinătatea Bisericii Romano-Catolice; modernizarea treptată a tuturor școlilor și grădinițelor, precum și construirea unor edificii noi, destinate învățământului; modernizarea fostului Cazino, din apropierea Primăriei, care, în prezent găzduiește Sala festivă a Administrației locale și Sala de ședințe a Consiliului local Pecica. O realizare, care poate fi considerată istorică, este materializarea unei idei, apărută în urmă cu un secol și anume CONSTRUIREA PODULUI DE PESTE MUREȘ, un deziderat fundamental pentru comunitate, din motive lesne de înțeles. A fost, de asemenea, amenajat Parcul de Agrement, de aproape 5 ha, devenit loc de promenadă pentru pecicanii de toate vârstele, cu teren de sport multifuncțional, cu bănci, cu locuri de joacă, cu mese de șah și de tenis de masă, cu sute de arbori și arbuști ornamentali. Modernizarea infrastructurii urbane constituie o principală preocupare, deoarece „astfel crește confortul locuitorilor, iar fața orașului se schimbă în bine, sublinia PETRU ANTAL, așa încât îi înțelegem bucuria/mândria de a anunța în MASS-media (17 ianuarie 2024) semnarea la București, în prezența deputatului GLAD VARGA, a celui mai mare CONTRACT DE FINANȚARE a orașului Pecica, în valoare de 25 de milioane de lei. O altă importantă realizare este EXPLOATAREA APEI TERMALE, fiind alimentate, în prezent, cu apă termică, grădinițele, școlile, sediile Primăriei, Hala agroindustrială, urmând să se dezvolte o rețea pentru încălzirea locuințelor cu apă termală, iar CEL MAI MARE VIS este realizarea, în anii viitori, a unui ȘTRAND TERMAL (planul este gata, dar trebuie găsite surse de finanțare), un deziderat nu numai al celor 4 comunități administrate de primarul PETRU ANTAL și viceprimarul MIODRAG STANOIOV, ci al întregii zone de vest a României, ce își dorește de foarte mulți ani, un CENTRU TERMAL de ANVERGURĂ precum în țara vecină și nu numai. jigniri.”

PETRU ANTAL se consideră o persoană optimistă și implicată, cu „mare capacitate de a înțelege oamenii și situațiile, recunoaște că nu suportă minciunile, iar, uneori, este neîncrezător în oameni, prea secretos și prea repede pune la suflet unele lucruri”. Am solicitat opiniile unor ziariști arădeni cu privire la PETRU ANTAL: „Bun gospodar, foarte apreciat de oameni”, „Un om de o calitate extraordinară, își cunoaște lungul nasului”, „Un om de nota 10, un administrator pentru comunitate, ce nu are nimic cu politica”, „Este respectuos, harnic, un mare familist, un om al comunității, un om dintre ei”, „Este cel mai bun primar din ultimele 2-3 decenii”. Deoarece am colaborat în ultimii ani cu PETRU ANTAL, adaug la cele subliniate deja, calități, pe care le consider definitorii pentru personalitatea sa: LOIAL, PUNCTUAL, IMPECABIL ORGANIZATOR, în esență, un OM DE CARACTER.                                          

Iar în final, tradiționala urare de SUCCES, în continuare!

Lizica Mihuț

ARQ/criticarad.ro • 04 martie 2024 •

Este una din cele două absolvente din Arad ale Liceului Pedagogic în limba germană Sibiu, fiind titulară, încă din primul an de la absolvire, la „Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu”, unde de 26 de ani este PROFESOR pentru ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, LIMBA GERMANĂ.

A urmat apoi, Facultatea de Teologie – Litere și un Masterat în specializarea: Limba engleză, dar DIANA IOVAN a rămas fidelă opțiunii de DASCĂL, care reunește DEZIDERATE DIN ADOLESCENȚĂ, precum însăși mărturisește: „Am dorit să lucrez în POLIȚIE – acum îmi desfășor activitatea la clasă, insuflând elevilor valori precum spiritul de dreptate, respectarea regulilor. Am dorit să devin ACTOR – în profesia mea e necesar să transmit mesaje elevilor atât verbal, precum și nonverbal și paraverbal. De asemenea, cu ocazia evenimentelor importante din cadrul unui an școlar, coordonez piese de teatru, spectacole, serbări. Am dorit să devin JURNALIST – la nivelul școlii realizez, împreună cu colegii mei, revista școlii «ProVlaicu». Am dorit să devin PSIHOLOG – am nevoie ca învățător să îi înțeleg pe elevii mei și să comunic eficient, atât cu ei, cât și cu familiile lor”.

A devenit consilier educativ (2008 – 2013), manager de proiect transfrontalier (2013) și participant în importante proiecte europene, formator ECDL, coordonator practică pedagogică și, nu în ultimul rând, a obținut gradul didactic I, cu o importantă și originală lucrare, ce valorifică experiența la catedră, care în prezent, înseamnă 8 generații de elevi. DIANA IOVAN este FRAU  DIANA, un apelativ ce învederează IUBIRE și RESPECT, dar și MAGIA instituită de un OM SPECIAL, în ochii căreia, micii săi elevi deslușesc, cu emoție, STELE ȘI SCLIPIRI, numai de ei văzute, dar mereu relatate celor din afara clasei lor. Se știe că potrivit reglementărilor stabilite de Ministerul Educației, în clasă, numărul de elevi nu depășește 22 de elevi, or, de-a lungul anilor, a depășit mult, această cifră, iar în ultimii ani, chiar 31. Și, în mod surprinzător, în clasa lui FRAU DIANA, elevii au vârste de puțin peste 5 ani sau chiar 8 ani. Părinții își doresc mult ca învățătoarea copiilor lor să fie FRAU DIANA, deoarece, se știe că TEMELIA formării inițiale și apoi de-a lungul întregii vieți a viitorului adult, „se așează”, cu puternicie, în primele clase.

Vă propun, în continuare, câteva din însemnele emblematice ale lui FRAU DIANA:     

1. Consider că meritul fundamental este, în primul rând, că elevii ei merg la școală, cu BUCURIE, exprimând nemulțumiri că sâmbăta și duminica sau în sărbători legale sunt obligați să rămână acasă, fiind privați de plăcerea de o revedea pe FRAU DIANA;

2. Este prețuită pentru că este CORECTĂ și GENEROASĂ, BLÂNDĂ dar și SEVERĂ, când este cazul, întotdeauna PROFUND EMPATICĂ cu elevii ei;

3. Elaborează pentru fiecare elev, chiar dacă sunt foarte mulți în clasă, o STRATEGIE SPECIFICĂ, pentru că ei, elevii, chiar de aceeași vârstă, se deosebesc mult între ei;

4. PAUZELE nu sunt considerate de către FRAU DIANA, momente de respiro după ore, unele, chiar istovitoare, ci locuri de manifestare liberă, care pot determina elaborarea unor demersuri viitoare, în plan emoțional și nu numai, cu privire la elevii ei;

5. FRAU DIANA este convinsă că trebuie SĂ SUPLINEASCĂ „atenția pe care elevii ei nu o primesc în familie” sau să încerce continuu să stabilească un ECHILIBRU între „atenția, prea multă sau prea puțină, de acasă”;

6. GÂNDUL pentru elevii ei, pentru optimizarea procesului de predare – învățare, nu reprezintă o declarație de suprafață, ci constituie o preocupare profundă și, uneori, este dublată de RUGĂCIUNE;

7. Apreciind continuu modificările propuse învățământului primar, începând cu anii 2000, FRAU DIANA aplică, la clasă „predarea integrată”, în sensul că „jocul nu înseamnă joacă, ci jocul trebuie să fie controlat, având în atenție învățarea, ca finalitate”, iar în aceeași oră, muzica, desenul, matematica, citirea „fac casă bună”, permițând trimiteri spre viața reală, spre cotidian;

8. Meritul lui FRAU DIANA este de a-i obișnui pe elevii ei să exprime OPINII PROPRII, ceea ce adesea nu se întâmplă nici în clasele mari, dar întotdeauna cu argumente și cu ton calm, lipsit de agresivitate și de o atitudine vindicativă;

9. FRAU DIANA este mândră că de 26 de ani este la aceeași școală, mărturisindu-și ADMIRAȚIA față de colegii ei, recunoscând, cu MODESTIE, că adesea a preluat de la colegii săi metode de succes sau ceea ce a crezut că „este important și pentru ea, la catedră sau în afara ei”;

10. MODELE lui FRAU DIANA sunt mama ei, în primul rând, dar precizează că s-a format, preluând, de-a lungul anilor, idei și atitudini, ca urmare a lecturilor ei, dar, mai ales, admirate în cotidian;

11. Întâlnirile cu foștii elevi, deveniți liceeni sau studenți, îi produc mari SATISFACȚII, creându-i sentimentul „muncii împlinite”, recunoscând adesea „aplecarea” acestora cu RIGOARE și INTERES spre detalii, care „adesea fac diferența între oameni și lucruri” și care au constituit, în mod programatic, puncte de reper asumate în biografia sa intelectuală și emoțională.

Iar, în final, ca întotdeauna, o urare, devenită tradițională: SUCCES, în continuare, precum și OPINIA unui părinte, DIANA TOADER: „Diana Iovan are un talent înnăscut, un har de la Dumnezeu, știe cum să se facă plăcută copiilor, prin iubirea și lumina pe care le emană în jurul său. E un dascăl empatic, care înțelege și respectă unicitatea fiecărui elev și își mulează strategia didactică în funcție de înclinațiile, nevoile și problemele copiilor. E răbdătoare, blândă, dar și severă atunci când este necesar și tot timpul dreaptă. E dascălul capabil de dăruire neîncetată, din mâinile căruia ies generații de copii care pur și simplu iubesc școala.”                  

Lizica Mihuț