Numele eminentului profesor de matematică, absolvent al Universității de Vest din Timișoara (în perioada 1958-1963) se leagă de COLEGIUL „MOISE NICOARĂ”, nu doar pentru că a fost director, de două ori (1982-1990; 1995-2001), ci pentru că a creat o „școală de matematică”, care, în mod sigur, îi poartă numele. Aflat de-a lungul a peste 40 de ani la catedră, a instituit un STIL de predare UNIC, ORIGINAL, în care primordială era formarea gândirii matematice și încurajarea creativității în rezolvarea problemelor, fapt apreciat în universitățile românești și nu numai.
De pildă, la Universitatea „Babeș BOLYAI”, Cluj-Napoca, un mare profesor de matematică, după ce a propus pe tablă rezolvarea unei probleme, a solicitat studenților o altă metodă pentru rezolvarea acesteia, ceea ce s-a și întâmplat. La final, universitarul clujean l-a întrebat pe studentul, care rezolvase problema prin altă metodă, unde a terminat liceul și auzind că este absolvent de „Moise Nicoară”, instantaneu a rostit cu respect, numele profesorului ORAȚIU HOARĂ. Iubit și venerat de elevi, având foarte mulți discipoli în ale matematicii, PROFESORUL, cu majusculă, era/este de o MODESTIE ieșită din comun, deși INTELIGENȚA sa, ascuțită, autentică, dar discretă, întotdeauna cenzurată de rațiune și logică, era binecunoscută tuturor. ORAȚIU HOARĂ era/este un OM al FAPTELOR și al ACȚIUNILOR, pentru care a primat INTERESUL ȘCOLII și al ELEVILOR. A fost PROFESOR, responsabil cu cercurile de matematică ale colegilor din licee (1980-2003), a condus activități de perfecționare, a organizat olimpiade școlare, a fost inspector școlar metodist (1985-2001), i s-au decernat 14 diplome, titluri și brevete. Fără îndoială, și datorită lui ORAȚIU HOARĂ, Colegiul Național „Moise Nicoară” a primit, în 2010, Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în gradul de „Ofițer”, din partea Președintelui României, Traian Băsescu, prin decret, în perioada când Ministrul Învățământului era Daniel Funeriu.
Ca DIRECTOR, a fost o autoritate recunoscută și respectată de către elevi/profesori și datorită faptului că a știut „să navigheze” cu înțelepciune în perioada de până în anul 1989, fără să renunțe la principii privind „ce este bine și drept”, făcând doar compromisuri, pe care le considera absolut necesare. Distinsa profesoară de limba română, MIRELA MUREȘAN, pe care am apreciat-o dintotdeauna, colaborând mulți ani cu profesorul și directorul ORAȚIU HOARĂ, subliniază că în calitate de director, acesta a avut viziune, știind „să se adapteze schimbărilor de după `89 și să conducă liceul spre dezideratele noii epoci, care începea, deschizând noi perspective educaționale”.
Biblioteca Județeană Xenopol avea și sper să nu fi renunțat la un admirabil proiect, desfășurat sub genericul „PERSONALITĂȚI ARĂDENE”, în cadrul căruia a fost invitat ORAȚIU HOARĂ, prilej pentru numeroși elevi, foști elevi și profesori să-l omagieze pe dascălul, dar și pe omul, pe tatăl a doi copii (Simona, medic și Sorin, matematician), o personalitate de excepție, pe care ARADUL nu trebuie să-l uite nicicând.
Iar, în final, în numele unor largi comunități, URAREA de SĂNĂTATE și VIAȚĂ LUNGĂ.
Teodor Cilan: „Universitatea Aurel Vlaicu din Arad a primit GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT!”
Vești foarte bune pentru Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, pentru cadrele didactice, pentru personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic, studenții și, desigur, pentru viitorii studenți, au venit din partea ARACIS.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a obținut, în urma evaluării instituționale, calificativul GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT. Certificatul a fost acordat pentru următorii 5 ani de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), care analizează calitatea învățământului superior din România.
Votul acordat de ARACIS, în urma evaluării instituționale, a fost unul unanim (18 voturi pentru „grad de încredere ridicat”, niciunul împotrivă).
Rectorul UAV, conf.univ.dr. Teodor Cilan, a primit, din partea ARACIS, felicitări pentru acest rezultat, care vine să confirme eforturile făcute în ultima perioadă de echipa universităţii de stat din Arad.
„Doresc să îi felicit pe toți colegii, pentru că doar în echipă, doar cu eforturi considerabile şi susţinute din partea tuturor am reuşit să ajungem la acest rezultat. Este o recunoaștere a excelenței noastre academice, a dorinţei de a progresa și, desigur, a muncii depuse de întreaga comunitate academică”, a precizat Teodor Cilan.
Certificarea ARACIS vine să dovedească faptul că UAV îndeplinește toate cerinţele normative obligatorii care atestă un învăţământ superior de calitate.
Prof. univ. dr. Lizica Mihuț, distins om de cultură, specialist în istoria teatrului, publicist de opinie, conduce organizația „Susținem excelența”, menită să promoveze valorile, calitatea, demnitatea și echitatea în diferite domenii de activitate. Având în componență personalități care au dovedit excelența în activitatea lor, Asociația a avut „în atenție pănă în prezent domeniile Educație/pedagogie (prof. univ. dr. Anton Ilica), Învățământ liceal (prof. dr. Diana Achim), învățământ medical (conf. dr. Liliana Bran), cultură (scriitor Viorica Popescu, prof. dr. Lizica Mihuț), Medicină (dr. Mihaela Orodan), medicină legală (dr. Corina Crișan), justiție (av. Diana Chițoi), Gastronomie (Tabita Cristea), Antreprenoriat (Ana Maria Dragoș), psihologie și proiecte internaționale (Cristina Nistor)”. De această dată, Georgiana Tențea a organizat o masă rotundă pe tema DIALOGURI ÎN JURNALISM, cu participarea unor reprezentanți ai presei arădene, scrise și vizuale, vizând ”jurnalismul de calitate” și problemele actuale ale presei. A fost un schimb elevat de idei, argumentat cu exemplificări, despre etica celui ce scrie, dar și a cititorilor, despre moralitate și corupție, despre dificultățile întâmpinate în activitatea de jurnalism politic și satisfacțiile unor consecințe pozitive mai ales de natură socială. Ca membru al UZPR, completez anumite opinii legate de calitatea actului publicistic, legate de pierderea încrederii în presa, presiunile politice, clanurile din jurul publicațiilor, concurența unor trusturi de media, protecția jurnaliștilor, precum și modul de manipulare a cititorilor grație unor strategii de promovare a știrilor false și a invocării unor distorsiuni prin citare selectivă. Pătrunderea politicului în presa publică și presiunea decidenților asupra onestității jurnaliștilor sunt alte carențe care viciază actul de informare corectă, exprimarea adevărului și a calității discursului vorbit sau scris. În fine, folosirea unui limbaj vulgar, specularea unor elemente de atractivitate corporală, accentuarea unor știri spectaculoase și a unor elemente biografice, susținerea nejustificată și promovarea unor nonvalori „făcute” vipuri, inversarea virtuților indivizilor prin „pătrunderea” cu agresivitate în biografia unor persoane. Asemenea dialoguri în jurnalism sunt necesare pentru a restatua deontologia ziariștilor și a reconsidera încrederea în publicismul onest, demn și imparțial. Lizica Mihuț pomenea de caracterul omului, a celui care-și asumă responsabilitatea de a forma opinia publică, de a educa cititorii și a le contura discernământul, respectul pentru opinia corectă și încrederea în publicist, ca valoare esențială și călăuză profesională. Susținem excelența în domeniul jurnalismului înseamnă responsabilitate: „Într-o perioadă a informației abundente și a schimbărilor rapide, rolul presei de calitate este mai important decât niciodată. Excelența în presă nu este un concept abstract, concluziona Lizica Mihuț, om de presă, autor de cărți, care a înființat, în cadrul Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, specializarea de jurnalism, ci se manifestă prin acțiuni concrete, prin profesionalism, integritate, curaj și dedicare. Înseamnă să căutăm adevărul, să respectăm deontologia profesională, să fim imparțiali și să nu ne lăsăm influențați de interese politice sau economice”. (Uzpr, București, 10 martie 2025)
Asociația „Susținem Excelența” a continuat zilele trecute seria dezbaterilor pe care le organizează, cu o temă de mare interes: „Presa în contextul actual”. La eveniment au fost invitați jurnaliști din presa locală care au expus în special problemele cu care se confruntă.
Tonul a fost dat de prof. univ. dr. Lizica Mihuț, pentru care jurnalistica este o pasiune încă din anii de gimnaziu, când a început să scrie primele articole. Și de atunci nu s-a mai oprit, aceasta având o bogată activitate publicistică și în prezent. De altfel, a fost și unul dintre proprietarii celui mai citit ziar din Arad. „Există o presă riguroasă, corectă, dar există și o presă mondenă, o presă culturală, o presă sportivă, există o largă paletă ca genuri de presă. Mă bucur că sunteți cu toți aici și cred că toate aceste «felii» de presă urmează să se unească undeva spre excelență”, a punctat, în deschidere, prof. univ. dr. Lizica Mihuț, subliniind că „presa este a patra putere în stat, chiar dacă trece prin momente dificile”.
În calitate de gazdă a evenimentului, Georgiana Țentea, fost jurnalist, a spus, între altele că„această întâlnire este un spațiu de dialog și de schimb de idei, unde suntem invitați să împărtășim experiențe, să dezbatem probleme și să căutăm soluții împreună. Ne dorim să susținem o comunitate de profesioniști ai presei, uniți de pasiunea pentru jurnalismul de calitate și de dorința de a contribui la o societate mai bine informată și mai educată. Sperăm ca această întâlnire să fie o sursă de inspirație și de motivare pentru noi toți, și să ne ajute să ne dezvoltăm abilitățile și să ne perfecționăm practica jurnalistică”.
Odată deschis dialogul, discuțiile au dus, inevitabil, la identificarea principalelor probleme cu care se confruntă presa din ziua de azi: apariția rețelelor de socializare, scăderea veniturilor din publicitate, scăderea numărului de ziariști din redacții – care duce la imposibilitatea de a mai oferi publicului articole de calitate și bine documentate, nici specializarea pe domenii nemaifiind posibilă în condițiile diminuării personalului, dar și schimbarea preferințelor publicului, interesat în mare majoritate de știri mondene, de informații scandaloase, în detrimentul articolelor cu teme serioase. Sigur, discuția a fost lungă, problemele au fost despicate-n patru, totul conducând la concluzia că starea actuală a presei nu este de natură să ne bucure, ba dimpotrivă.
S-au avansat și soluții, desigur, dar e greu de spus, la cum evoluează lucrurile, dacă acestea vor mai fi valabile în viitorul foarte apropiat.
La dezbaterea care a avut loc la sediul Grădiniței Căsuța Copilăriei, alături de Georgiana Țențea, proprietara acesteia, au participat: prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Asociației „Susținem Excelența”, prof. univ. dr. Anton Ilica, prof. dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară”, dr. Liliana Bran, directorul Școlii Postliceale Sanitare, dr. Corina Crișan, av. Diana Chițoi, managerul Tabita Alexa și jurnaliștii Izabela Vekas (TV Arad), Andreea Pintea (Jurnal Arădean/Aradon), Claudia Untaru (Știrea Noastră), Adoriana Jidoi (Critic Arad), Lucian Șerban (Arq.ro) și Orlando Toader (NewsAr.ro).
Fosta noastră colegă de presă Georgiana Țentea, membră a Asociației SUSȚINEM EXCELENȚA, condusă de prof. univ. dr. Lizica Mihuț, a găzduit astăzi la Grădinița Căsuța Copilăriei, din Aradul Nou, o masă rotundă la care au fost invitați ziariști care au vorbit despre starea presei de astăzi, problemele cu care se confruntă, principalele provocări și aspirația spre excelență.
Au participat prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Asociației SUSȚINEM EXCELENȚA, prof. univ. dr. Anton Ilica, prof. dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară”, dr. Liliana Bran, directorul Școlii Postliceale Sanitare, managerul Tabita Alexa, avocatul Diana Chițoi, dr. Corina Crișan și jurnaliștii Izabela Vekas – TV Arad, Andreea Pintea – Jurnal Arădean/Aradon, Claudia Untaru – Știrea Noastră, Adoriana Jidoi (Sasha Romanov) – Critic Arad, Orlando Toader – News Ar și autorul acestor rânduri, Lucian Șerban, din partea Arq.
Încă de la începutul discuției, prof. univ. dr. Lizica Mihuț a făcut o mărturisire susținând că în ceea ce o privește presa a fost un microb pe care l-a luat încă din clasele elementare, dar care s-a dezvoltat apoi când a devenit colaborator al unor publicații. „Există o presă riguroasă, corectă, dar există și o presă mondenă, o presă culturală, o presă sportivă, există o largă paletă ca genuri de presă. Mă bucur că sunteți cu toți aici și cred că toate aceste «felii» de presă urmează să se unească undeva spre excelență”, a punctat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.
Ce înseamnă excelența în jurnalismul de astăzi
Potrivit gazdei de astăzi, întâlnirea a fost organizată din dorința de a explora împreună ce înseamnă excelența în jurnalismul de astăzi și de a identifica provocările cu care se confruntă presa. „În calitate de membru al acestei asociații dedicate promovării excelenței în diverse domenii, și cu o experiență de peste 15 ani în televiziune, împreună cu prof.univ.dr. Lizica Mihut, președintele acestei asociații, căreia îi mulțumesc pentru această oportunitate, am inițiat această întâlnire autodepăși și de a atinge standarde cât mai înalte. Într-o perioadă a informației abundente și a schimbărilor rapide, rolul presei de calitate este mai important ca niciodată. Jurnaliștii au o responsabilitate imensă față de public, aceea de a informa corect, de a analiza critic și de a oferi contextul necesar pentru a înțelege evenimentele complexe ale lumii în care trăim. Excelența în presă nu este un concept abstract, ci se manifestă prin acțiuni concrete, prin profesionalism, integritate, curaj și dedicare. Înseamnă să căutăm adevărul, să respectăm deontologia profesională, să fim imparțiali și să nu ne lăsăm influențați de interesele politice sau economice. Această întâlnire este un spațiu de dialog și de schimb de idei, unde suntem invitați să împărtășim experiențe, să dezbatem probleme și să căutăm soluții împreună. Ne dorim să susținem o comunitate de profesioniști ai presei, uniți de pasiunea pentru jurnalismul de calitate și de dorința de a contribui la o societate mai bine informată și mai educată. Sperăm ca această întâlnire să fie o sursă de inspirație și de motivare pentru noi toți, și să ne ajute să ne dezvoltăm abilitățile și să ne perfecționăm practica jurnalistică”, susține Georgiana Țentea, jurnalistă cu 15 ani de experiență în televiziune, în preambulul mesei rotunde. De asemenea, a ținut să precizeze că nu crede că un jurnalist poate să plece cu totul din presă.
Presa văzută prin ochii jurnaliștilor
A urmat apoi o discuție liberă despre starea presei de astăzi, despre gusturile uneori îndoielnice ale cititorilor de presă on-line, despre influența rețelelor de socializare asupra calității presei, dar și despre reducerea dramatică a bugetelor de publicitate, care se reflectă direct în bugetul publicațiilor, care duce pe cale de consecință la depopularea redacțiilor și scăderea calității conținutului.
Dacă pentru Izabela Vekas, o jurnalistă de televiziune cu o experiență bogată, „modul în care se face presă acum este complet diferit” comparativ cu sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, Andreea Pintea a ținut să remarce că „presa din ziua de astăzi are o putere foarte mare doar pe zona de scandal, în timp ce presa serioasă a scăzut foarte mult în credibilitate”, iar Orlando Toader a completat spunând că acest lucru se datorează faptului că „publicul s-a schimbat”. În aceeași ordine de idei, Georgiana Țentea a povestit despre o întâmplare din viața profesională de jurnalistă care a dezamăgit-o profund. „Pe vremea în care Sanevitul a intrat în insolvență am făcut o anchetă de presă la care am lucrat o săptămână, am făcut diverse intervenții, am reușit să filmăm acolo. Când am publicat știrea a avut 20.000 de vizualizări, iar o altă știre care avea ca subiect faptul că centura de siguranță poate provoca impotența la bărbați a avut 130.000 de vizualizări”, își amintește gazda noastră de astăzi, ceea ce nu face decât să ne întărească convingerea că publicul care se informează on-line nu susține jurnalismul de calitate. De altfel, Tabita Cristea a ținut să puncteze că „o presă de calitate are nevoie de un cititor de calitate”.
Prof. univ. dr. Anton Ilica a ținut să aducă în discuție un atribut important pentru orice om în general și pentru un ziarist în special: caracterul, dar a vorbit și despre necesitatea specializării jurnaliștilor pe domenii de activitate, lucru aproape imposibil în presa de astăzi. „Cei care fac presă ar trebui să fie specializați pe domeniii. Nu poate un profesor umanist să facă presă în domeniul științei sau în domeniul economic. La ora actuală presa și-a pierdut din credibilitate și din cauza celor care fac presă”, a afirmat Anton Ilica.
În continuare, prof. dr. Diana Achim a lansat ziariștilor prezenți invitația de a participa la un atelier de lucru organizat la Colegiul Național „Moise Nicoară”, cu scopul declarat de a contribui la educarea tinerei generații atunci când vine vorba despre depistatea unei știri false (fake news), asta în condițiile în care rețelele de socializare sunt pline de informații mincinoase. „Cel mai corect ar fi ca tinerii să fie pregătiți să filtreze informația. Nu mă refer doar la informația oferită de presă, ci și la informația de specialitate, să știi pe ce site-uri să-ți cauți date”, a punctat dr. Corina Crișan.
Posibile soluții și un gând pozitiv
Potrivit prof. univ. dr. Lizica Mihuț, o soluție pentru rezolvarea problemei financiare cu care se confruntă presa românească ar fi subvenționarea acesteia de către stat, în timp ce Adoriana Jidoi vorbește despre necesitatea plății unui abonament modic de către cititori.
Și ca să încheiem într-o manieră optimistă, Claudia Untaru a sintetizat ceea ce ne motivează cumva pe toți cei care am rămas în presă să ne continuăm activitatea: „știrile care ajung la cititori și care schimbă ceva”.
***
Mai trebuie menționat că având în vedere perioada în care ne aflăm și în care sărbătorim femeia, copiii de la grădiniță au împărțit doamnelor flori și mărțișoare, iar bărbaților câte un mic suvenir, Grădinița Căsuța Copilăriei fiind o gază cum nu se poate mai primitoare.
Asociația “SUSȚINEM EXCELENȚA” mulțumește ARĂDENILOR și PRESEI ARĂDENE pentru generoasa susținere, reiterând ideea că ANGAJAMENTUL NOSTRU NU ESTE DE FACTURĂ POLITICĂ pe niciunul dintre eșicherele acesteia, ci pledoaria noastră este pentru EXCELENȚĂ, oferind comunității modele în acest sens sau găsind, în perspectivă, modalități de stimulare a performanței.
Asociația noastră a avut în atenție până în prezent domeniile: EDUCAȚIE / PEDAGOGIE (Anton Ilica); ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL, MEDICAL (Diana Achim, Liliana Brad); CULTURĂ (Viorica Popescu, lipește din poza de grup, deoarece se afla în străinătate, Lizica Mihuț); MEDICINĂ (Mihaela Orodan, Corina Crișan); JUSTIȚIE (Diana Chițoi ); GASTRONOMIE (Tabita Cristea); ANTREPRENORIAT (Ana Maria Dragoș). MEDICINA LEGALĂ (Corina Crișan), urmând ca săptămâna viitoare să se desfășoare DIALOGURI ÎN JURNALISM, cu participarea a 5 ziariști arădeni importanți din presa scrisă și unul din televiziune (moderator: GEORGIANA ȚENTEA). Apreciez modul excepțional, în care directorii acestor domenii din cadrul asociației noastre au organizat aceste DIALOGURI, devenite EVENIMENTE IMPORTANTE în comunitatea arădeană.
Menționez activitatea desfășurată recent, în 25 februarie, sub genericul PLEDOARIE PENTRU EXCELENȚĂ ÎN MEDICINA LEGALĂ susținută de către medicul specialist, CORINA CRIȘAN, doctor în medicină, cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu.
Se știe că am scris o istorie a TEATRULUI ARĂDEAN în formă definitivă, din punctul meu de vedere, 1752-2010 (“Aradul teatral”, peste 1700 de pagini, Editura Academiei Române, 2011, precedată de alte 4 cărți care anticipau apariția acesteia).
Această precizare constituie un ARGUMENT că în istoria teatrului arădean nu există un spectacol, care să se fi jucat neîntrerupt 25 de stagiuni, deci 25 de ani. Fără îndoială, meritul este al lui ZOLTAN LOVAS , care nu știu dacă a mărturisit vreodată, dar TRĂIEȘTE PRIN / PENTRU TEATRU. Cu gândul întotdeauna la spectatori. Dialogul cu publicul său este nu numai în SALA MARE sau în SALA STUDIO, ci și pe stradă, la prezentări de evenimente mari și mici (prea multe, cred!), la postările zilnice pe FB (un efort considerabil!) etc.
Ecourile la recentele nominalizări UNITER nu s-au stins încă. Juriul pentru a 33-a ediție a GALEI UNITER, cu doamna MARIA ZĂRNESCU, o apropiată a Teatrului arădean și a managerului acestuia, fiind și selecționerul ultimelor ediții ale Festvalurilor arădene de teatru (ultima ediție având o selecție excepțională!) a nominalizat patru membri ai Colectivului artistic arădean, desigur, la secțiuni diferite, ceea ce este foarte bine, chiar dacă opiniile noastre în plan artistic nu coincid în totalitate. Consider că actorul ZOLTAN LOVAS, care nu se regăsește printre cele 4 nominalizări UNITER, ar fi binemeritat un PREMIU SPECIAL pentru longevitatea unică în istoria Teatrului arădean -25 de stagiuni- a spectacolului “APROPO, AȚI CHEMAT POMPIERII”, un one man show, de fapt o adaptare, în regia LIANEI DIDILESCU, după “Telegrama” de Aldo Nicolaj . Protagonistul este ZOLTAN LOVAS, dar alături de el descoperim PUBLICUL, devenit PERSONAJ FASCINANT, care nu numai că participă cu însuflețire la mici scenete improvizate cu INTELIGENȚĂ și UMOR în spectacol, dar cunoaște replici întregi, uneori le anticipează, spre hazul tuturor, ceea ce înseamnă că a urmărit, de câteva ori, acest show, simțindu-l aproape de “minte și suflet”.
ZOLTAN LOVAS a primit premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Monodrame 2021, desfășurat la Bacău. Dar dincolo de nominalizări și premii rămân APLAUZELE FRENETICE ale publicului, ce a umplut, până la etajul al III-lea, Sala Mare a Teatrului Clasic “Ioan Slavici”. Un mod admirabil de a-și manifesta iubirea față de Zoltan LOVAS și de a marca un MOMENT ANIVERSAR. Sunt aplauze entuziaste, precum la finalul numeroaselor sale spectacole, ce relevă ACTORUL DE EXCEPȚIE și mai ales, OMUL CALD, GENEROS ȘI MODEST, lipsit de INVIDII și de ATITUDINI OSTILE față de confrați, fapt rarisim în nebunia prezentului. Sunt sigură că ZOLTAN LOVAS va continua acest one man show, astă seară asistând cu reală plăcere la un spectacol din STAGIUNEA 25, de aceea să-i urăm SUCCES, în continuare!
