Vizita delegaţiei arădene în provincia chineză Hainan şi, mai ales, ecourile acestei vizite au constituit subiectul unui articol publicat de „Casa prieteniei” – revista Casei Naţionale Româno-Chineze.

„Arad – un pol de interes economic” este titlul articolului căruia i-a fost alocată o pagină întreagă în ediţia martie-aprilie a publicaţiei amintite. În cadrul materialului de presă se face referire la importanţa vizitei delegaţiei arădene în China, incluzând aici protocoalele de colaborare semnate cu autorităţile din regiunea Hainan, dar şi proiectele comune de viitor. E amintită, de asemenea, contribuţia Excelenţei Sale Xu Feihong, ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti, în activitatea filialei arădene a Casei Româno-Chineze. Nu în ultimul rând, e evidenţiată dorinţa oficialităţilor arădene de a transforma judeţul nostru într-un pol de interes pentru investitorii chinezi.

„Este onorant pentru noi că revista Casa prieteniei a alocat Aradului o pagină întreagă. De altfel, vreau să profit de acest prilej pentru a mulțumi Excelenței Sale Xu Feihong, ambasadorul Chinei în România pentru sprijinul pe care ni l-a oferit de-a lungul timpului” – a punctat în cadrul unei conferinţe de presă prof.univ.dr. Lizica Mihuț, președintele filialei Arad a Casei Româno-Chineze.

Jurnal Arădean / aradon.ro

Psihologul Ramona Pencea: evenimentul negativ/obstacolul este apa fiartă, adversitatea cu care vă confruntaţi, iar forţa interioară şi curajul exprimării de sine sunt asemeni frunzelor de ceai.

În cadrul Conferinței de presă, prof. univ. dr. Lizica Mihuț a făcut o introducere privind arta ceaiului, referindu-se la experiența sa proprie, în acest sens, ca urmare a vizitelor făcute în China.

„În faţa adversităţilor ar fi de preferat să ne comportăm asemeni frunzelor de ceai, care transformă, prin aromă, culoare şi consistenţă adversităţile” – e de părere Ramona Pencea, preşedintele Patronatului psihologilor cu drept de liberă practică în zona Vest şi colaborator de nădejde al Casei Româno-Chineze, filiala Arad. Afirmaţia a fost făcută în contextul prezentării ceremoniei ceaiului la chinezi.

Regulile de bază

Potrivit legendei, împăratul Shonnong (2737 î.Hr.) a băut dintr-un bol cu apă fierbinte la umbra unui copac şi a simţit aroma deosebită a frunzelor care s-au desprins din copac şi au căzut în vas.

Ceremonia ceaiului implică o gazdă şi mai mulţi invitaţi. Aceştia intră în încăpere doar când sunt chemaţi de către gazdă. Datorită faptului că încăperea tradiţională are o uşă de aproximativ 3 picioare înălţime, aceştia se apleacă pentru a intra, se spală pe mâini şi pe gură, se descalţă şi fac reverenţe după uşa joasă, ca semn de umilinţă şi egalitate. Gazda aduce ustensilele pentru ceai şi începe prepararea acestuia, umplând un ceainic cu apă fierbinte, turnând pudra de ceai în castronele/ pahare, amestecând ulterior cu apa fierbinte. Ceaiul devine consistent şi este oferit fiecăruia să guste din el.

Nu se pune apă clocotită peste ceai şi nu se fierb frunzele de ceai pentru a nu deteriora elementele nutritive şi enzimele. Temperatura de infuzare a apei este de 60-50 grade Celsius. Prima infuzie se aruncă. Standardul chinezesc este să se folosească 5 g de ceai pentru o preparare. Infuzarea durează maximum două minute pentru a nu deveni ceaiul amar. Servirea se realizează din ceşti, pahare sau direct din vas. Cele mai indicate sunt vasele de argilă semi-poroasă, dar nici vasele de porţelan, sticlă sau cele metalice nu sunt nerecomandabile.

„Ceremonialul ceaiului ne oferă unitate, respiraţia echilibrului în viaţă, rezilienţa în faţa obstacolelor, lucrul bine făcut, noţiunea umilinţei în faţa măreţiei cugetului, a egalităţii tuturor persoanelor, «spălarea gurii» de vorbe negative, descălţarea pentru «a nu păşi încălţaţi pe sentimentele celorlalţi». Arta ceaiului este povestea noastră de zi cu zi, despre cum putem, umili (desfrunziţi de orgolii şi interese), să fim uniţi, să fim familie şi capabili să reevaluăm adversităţile vieţii” – conchide psihologul Ramona Pencea.

Jurnal Arădean / aradon.ro

Activitatea bogată a filialei arădene a Casei Româno – Chineze, care a implicat şi o vizită în China, nu a trecut neobservată la Bucureşti.

Astfel, „Casa prieteniei”, revista Casei Naționale Româno – Chineze, a alocat o pagină întreagă vizitei pe care Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, şi prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, președintele filialei arădene a Casei Româno – Chineze, au făcut-o în China.

„Este onorant pentru noi că revista Casa prieteniei a alocat Aradului o pagină întreagă. De altfel, vreau să profit de acest prilej pentru a-i mulțumi Excelenței Sale Xu Feihong, ambasadorul Chinei în România, pentru sprijinul pe care ni l-a oferit de-a lungul timpului”, a declarat Lizica Mihuț, preşedintele filialei arădene a Casei Româno – Chineze, într-o conferinţă de presă la care au participat şi membrele Asociaţiei Con Brio.

Cu acest prilej, psihologul şi psihoterapeutul Ramona Pencea a susţinut o interesantă prelegere despre arta preparării ceaiului.

newsar.ro

Revista Casei Naționale Româno-Chineze „Casa prieteniei” a alocat în numărul din martie-aprilie o pagină întreagă Aradului și vizitei pe care a făcut-o în China președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, președintele filialei Arad a Casei Româno-Chineze, prof. univ. dr. Lizica Mihuț și directorul Direcției Comunicare și Strategii din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando.

„Este onorant pentru noi că revista Casa prieteniei a alocat Aradului o pagină întreagă. De altfel, vreau să profit de acest prilej pentru a mulțumi Excelenței Sale Xu Feihong, ambasadorul Chinei în România pentru sprijinul pe care ni l-a oferit de-a lungul timpului”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.

O declarația a președintelui CJA, care vorbește despre vizita pe care a făcut-o în China, despre buna colaborare cu președintele CRC Arad, prof. univ. dr. Lizica Mihuț și despre planurile de viitor apare şi în articol „Vrem să facem din Arad un pol de interes să punem în valoare Zona Liberă, să profităm de faptul că la două ore de condus față de Arad, la Budapesta, există o importantă bază economică chinezească. Dorința mea, este ca în vestul României să fim principalul punct de interes al investitorilor chinezi”.

ziardearad.ro

Activitățile Casei Româno-Chineze – Filiala Arad sunt mediatizate apreciativ la nivel național. CASA PRIETENIEI, revista lunară a Casei Naționale Româno-Chineze a alocat în cel mai recent număr o pagină activității Filialei arădene și vizitei pe care au efectuat-o în China președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, președintele filialei Arad a Casei Româno-Chineze, prof. univ. dr. Lizica Mihuț și directorul Direcției Comunicare și Strategii din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando.

„Este onorant pentru noi că revista Casa prieteniei a alocat Aradului o pagină întreagă. De altfel, vreau să profit de acest prilej pentru a mulțumi Excelenței Sale Xu Feihong, ambasadorul Chinei în România pentru sprijinul și perceperea exclusiv pozitivă pe care ni l-a oferit de-a lungul timpului”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.

criticarad.ro

„Casa prieteniei”, revista Casei Naționale Româno-Chineze a alocat în numărul din martie-aprilie o pagină întreagă Aradului și vizitei pe care a făcut-o în China președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, președintele filialei Arad a Casei Româno-Chineze, prof. univ. dr. Lizica Mihuț și directorul Direcției Comunicare și Strategii din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando. „Este onorant pentru noi că revista Casa prieteniei a alocat Aradului o pagină întreagă. De altfel, vreau să profit de acest prilej pentru a mulțumi Excelenței Sale Xu Feihong, ambasadorul Chinei în România pentru sprijinul pe care ni l-a oferit de-a lungul timpului”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.

În cadrul articolului apare o declarație a președintelui CJA, care vorbește despre vizita pe care a făcut-o în China, despre buna colaborare cu președintele CRC Arad, prof. univ. dr. Lizica Mihuț și despre planurile de viitor. „Vrem să facem din Arad un pol de interes să punem în valoare Zona Liberă, să profităm de faptul că la două ore de condus față de Arad, la Budapesta, există o importantă bază economică chinezească. Dorința mea, este ca în vestul României să fim principalul punct de interes al investitorilor chinezi”, susținea Cionca. De asemenea, autorul susține că Excelența Sa Xu Feihong a răspuns pozitiv propunerii de a organiza cluburi Pro China în orașele județului, președintele clubului urmând a fi primarul, care va desemna un președinte executiv.

glsa.ro

Filiala Arad a Casei Româno-Chineze a organizat, azi, un eveniment dedicat ceremoniei ceaiului. Prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedinta Casei Româno-Chineze, directorul Editurii Casei Romano Chineze, Ioan Matiuţ şi Ramona Pencea, preşedinta pe zona de Vest a Psihoterapeuţilor şi membru al Asociaţiei  Con Brio au făcut o prezentare a  ceea ce înseamnă ceremonia ceaiului în cultura chinezească.

„Am avut ocazia să particip în China la o ceremonie a ceaiului. A fost ceva deosebit. China este patria tainelor, a marilor revelaţii, a lecţiilor cu privire la cunoaşterea de sine – care este considerată a fi înţelepciunea superioară, iar astăzi, prin Ceremonia Ceaiului vă oferim o cale spre  exprimarea de sine, Lu Yu, poet chinez (475-221 î.Hr.) a făcut din ceai subiectul unei cărţi în trei volume, aceasta oferind nemurirea şi certificatul de garanţie ceaiului de-a lungul secolelor, pe plan mondial, ridicând ceaiul la rang de artă. Înainte de a oferi informaţii cu privire la ceremonialul ceaiului, doresc să vă gândiţi la momentele în care întâlniţi obstacole în viaţă sau aveţi evenimente rele, neplăcute sau dramatice. Evenimentul negativ/obstacolul  este apa fiartă, adversitatea cu care vă confruntaţi, iar forţa interioară şi curajul exprimării de sine sunt asemeni frunzelor de ceai, mai exact în faţa adversităţilor să ne comportăm asemeni frunzelor de ceai, care transformă, prin aromă, culoare, consistenţă, adversităţile”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuţ.

Ioan Matiuţ a fost cel care a prezentat ceaiul, iar Ramona Pencea a făcut o descriere a istoriei lui. Astfel aflăm că,  ceaiul a fost considerat un medicament preţios, Camelia Sinensis (planta) era folosită încă din vechi timpuri, frunzele fiind presate, uscate, aromate cu ghimbir, arome şi sare, ca mai apoi să fie transformate în pulbere, iar aceasta era folosită îndeosebi în temple, dar şi în casele laicilor.

În funcţie de gradul de procesare a frunzelor plantei, există 5 categorii de ceaiuri: negru (fermentat integral), oolong (fermentat parţial), verde (nefermentat), alb (nefermentat cu frunze alese mai tinere), pu-erh (veştejit şi oxidat).

În funcţie de prepararea ceaiului, se pot folosi fie un gaiwan (vas), o colbă de ceai sau un ceainic de lut –Yixing. Toate accesoriile de ceai sunt clătite cu apă clocotită, ustensilele devin încălzite, determinând astfel o infuzare mai bună şi păstrarea temperaturii constante a ceaiului.

Vasele de argilă semi-poroasă sunt cele mai indicate, aroma simţindu-se din plin, dar şi vasele de porţelan, sticlă şi cele metalice sunt la fel de optime.

Servirea se realizează din ceşti, pahare sau direct din vas (gaiwan).

Nu se pune apă clocotită peste ceai şi nu se fierb frunzele de ceai pentru a nu deteriora elementele nutritive şi enzimele.

Temperatura de infuzare a  apei este de 60-50 grade Celsius, astfel timpul de infuzare este mai mare şi aromele se păstrează.

Prima infuzie se aruncă. Standardul chinezesc este să se folosească 5 g de ceai pentru o preparare, infuzarea durează maxim 2 minute pentru a nu deveni  ceaiul amar.

Se serveşte în cupe mici, prima infuzie e luminoasă şi aromată, astfel se face o mică pauză. Legendele ceaiului chinezesc:  împăratul Shonnong 2737 î.Hr. a băut dintr-un bol cu apă fierbinte la umbra unui copac şi a simţit aroma deosebita a frunzelor care s-au desprins din copac si au căzut în vas.

Calea ceaiului, originară din China, este o cale spre iluminare, iar ceremonia implică o gazdă şi mai mulţi invitaţi; Chen Xiangbai a menţionat cu fiecare ocazie faptul că “supravieţuirea ceaiului gungfu se bazează pe unitatea familiei şi atâta timp cât există familii, ceaiul nu va dispărea”. Invitaţii intră în încăpere doar când sunt chemaţi de către gazdă, ei străbat încăperea sau casa din gradină dedicată servirii ceaiului, iar datorită faptului că încăperea tradiţională are o uşă de aproximativ 3 picioare înălţime, aceştia se apleacă pentru a intra şi se spală pe mâini şi pe gură, se descalţă şi fac reverenţe după uşa joasă, ca semn de umilinţă şi egalitate; de asemenea, oaspeţii trebuie să preţuiască decorul, arta şi ustensilele şi să preţuiască gazda (maestrul ceaiului), care aprinde un foc de cărbune şi, cu o graţie coregrafică, mânuieşte ustensilele.

 Gazda aduce aceste ustensile pentru ceai şi începe prepararea acestuia, umplând un ceainic cu apa fierbinte, turnând pudra de ceai în castronele/ pahare, amestecând ulterior cu apa fierbinte. Ceaiul devine consistent şi este oferit fiecăruia să guste din el.

 Se mai oferă dulciuri din fasole şi lapte bătut. Al doilea castron de ceai este mai slab, ceea ce indică finalul ceremoniei (ceremonialul putând dura până la 4 ore).

Ceremonia este un ritual metafizic/religios, centrat pe ceai, metoda Gongfu însemnând însă şi  `îndemnare şi grijă` sau `să faci lucrurile bine`.

Se spune că ceaiul se odihneşte cât timp respiri de 4-5 ori, respiraţia e mişcarea sufletului, respirând reducem emoţiile şi putem găsi resurse noi şi soluţii; e timpul frunzelor de a transforma apa fiartă şi de a-i da gustul înţelegerii realităţii.

Totul e mic, delicat, în gongfu, serviciul de ceai, pensete, etc.

Poetul Lu Yu a explorat singur păduri şi munţi, a căutat izvoare cu apă dulce, colectând frunze de ceai sălbatic şi s-a delectat cu peisajele încântătoare, pentru a finaliza cartea ceaiului, în anul 760 î.Hr. El considera că apa minerală naturală şi ceaiul sălbatic sunt cea mai buna combinaţie  pentru gustul perfect, menţionând faptul că această cultură a ceaiului nu ar trebui să se concentreze doar pe gust şi culoare, ci şi pe vasele în care este pus, pe mediul şi în sezonul în care este băut.

Ceremonialul ceaiului ne oferă unitate, respiraţia echilibrului în viaţă, rezistenţa în faţa obstacolelor, noţiunea umilinţei în faţa măreţiei cugetului, a egalităţii tuturor persoanelor, spălarea gurii de vorbe negative, descălţarea pentru a nu păşi încălţaţi pe sentimentele celorlalţi, înţelegem sau intuim contactul cu natura care se dezvăluie pentru a ne fi mentor şi vindecare…

Arta ceaiului este povestea noastră de zi cu zi, despre cum putem umili să fim uniţi, familie şi capabili să reevaluăm adversităţile vieţii…soluţiile au gustul propriu…şi plăcerea deosebită a împărtăşirii cu dumneavoastră, astăzi, aici în Casa Româno-Chineză”.

Nu este pentru prima dată când la Arad, la Casa Româno –Chineză are loc acest ceremonial al ceaiului.

ziardearad.ro