De vorbă cu Lizica Mihuţ despre realizările sale în mediul universitar, politica şi refuzul de a intra în această sferă, dar mai ales despre planurile româno-chineze.
J.A. – Ce a însemnat experienţa din Universitatea „Aurel Vlaicu” din perioada 2000 – 2015?
L.M. – Aş propune să răspund la această întrebare prin cifre, deoarece consider că este mult mai elocvent. Voi spune cifrele pe care le-am găsit când am venit în anul 2000 la UAV şi cele pe care le-am lăsat când am plecat în 2015. Specializări de licenţă în 2000 erau 14, în 2015 erau 38. Facultăţi am găsit trei, am lăsat nouă. Finanţări guvernamentale şi internaţionale: de la unu la… 400 proiecte. Spaţii de învăţământ ale UAV: de la 1.700 mp la 48.000 mp! În ceea ce priveşte fondurile, când am plecat am lăsat 5 milioane de euro pe depozite, respectiv 1,5 milioane euro cash. Cât priveşte cadre didactice şi personal, în anul 2000, erau aproximativ 100 de angajaţi şi am lăsat peste 300 în 2015.
J.A. – De ce Casa Româno – Chineză acum şi nu alt proiect, poate unul politic?
L.M. – Pe de-o parte încă din perioada liceului am fost fascinantă de cultura chineză, o civilizaţie cu o istorie de peste 6.000 de ani, iar de cealaltă parte nu mi-am dorit sub nicio formă să intru în sfera politică. Asta deşi mi s-a propus să fiu cap de listă şi la deputaţi şi la senatori, la partide şi de dreapta şi de stânga, dar eu nu am acceptat. În ce priveşte Casa Româno – Chineză, este pentru prima dată când am acceptat invitaţia fără să mai mă gândesc.
J.A. – Casa Româno – Chineză are peste trei ani de existenţă. Care este obiectivul principal al filialei?
L.M. – În primul rând, obiectivul Casei Româno – Chineze este acela de a facilita o legătură directă, la cel mai înalt nivel, între partea Chineză prin Execelenţa Sa Xu Feihong, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, şi oficialităţile arădene precum primarul Aradului, preşedintele Consiliului Judeţean Arad etc., tocmai pentru a promova atât municipiul, cât şi judeţul Arad în China. Aici vorbim şi de posibili investitori, dar mai ales dezvoltarea turismului arădean.
J.A. – Putem să trecem în revistă realizările de până acum a Casei Româno – Chineze?
L.M. – Editura Casei Româno – Chineze a publicat prima carte „Medicina tradiţională chineză” – în limba română, carte care a fost şi lansată în condiţii grafice excepţionale. A urmat apoi o carte de poezie, scrisă de Ioan Matiuţ şi intitulată „Toate acestea”, carte ce a fost tradusă în chineză şi care s-a bucurat de aprecierile părţii chineze. De asemenea, am tradus „Albumul monografic al Aradului”, în limbile engleză şi chineză, tocmai pentru a promova municipiul nostru. Ne dorim să lansăm pe mai departe „Albumul monografic al judeţului Arad”, pentru a promova turismul din judeţ. De asemenea, am realizat întâlniri cu oameni de afaceri români interesaţi să investească în China, dar şi întâlniri cu oameni de cultură interesaţi de parteneriate concrete cu partea chineză. Am participat şi la „Festivalul filmului chinezesc”, desfăşurat la Bucureşti. Am reuşit să aducem la Arad „Academia de Dans din Beijing”, care a urcat pe scena Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad şi, nu în ultimul rând, am facilitat accesul la bursă al tinerei Dan Daiana, care va pleca în China să studieze pentru patru ani de zile. Dar poate cel mai important, am organizat simpozionul.
J.A. – Ce înseamnă de fapt simpozionul?
L.M. – Simpozionul nu este doar o reuniune ştiinţifică, ci înseamnă o sumă de activităţi sub genericul „Cultura şi Civilizaţia Chineză – Dialoguri interculturale româno – chineze”. Prima ediţie din noiembrie 2015 a însemnat reprezentarea României de către Arad la întâlnirea Consiliilor Judeţene din 16 ţări ale Europei de Est şi a însemnat vizita de documentare în China a unui ziarist arădean care va scrie şi o carte despre experienţa trăită. Ediţia a II-a, din noiembrie 2016, a reunit nouă activităţi sub genericul simpozionului ce au constat în întâlniri cu preşedintele CJA, prefectul judeţului Arad, viceprimarul Aradului (primarul era plecat din localitate), expoziţie de fotografie, prezentarea drumului vinului ca posibilă atracţie pentru investitori şi cele 17 lucrări prezentate de istorici, filozofi, pedagogi, avocaţi, manageri, traducători, de la tineri până la generaţia a III-a. Toate acestea vor fi introduse într-o carte care va fi lansată în cadrul ediţiei a II-a a simpozionului ce va avea loc în noiembrie 2017. Iar viitorul sună bine atât în ceea ce priveşte Casa Româno Chineză, filiala Arad, cât şi planurile pe care ni le-am făcut legate de simpozion, dezvoltarea şi cunoaşterea Aradului şi a turismului şi culturii de aici.