Mulți dintre cei care vor citi aceste rânduri și nu numai ei, vor spune sau dacă nu vor spune, poate, vor gândi că un an nu înseamnă foarte mult în istoria unei instituții. Și totuși, Centrul Municipal de Cultură Arad s-a constituit în urmă, doar, cu un an ca entitate distinctă dar, de fapt, de foarte mult timp, preocupările culturale ale Consiliului Local Municipal se materializau prin proiecte pe varii domenii: învățământ, cultură, sport, divertisment.

            Să precizăm dintru început că activitatea Centrului Municipal de Cultură a fost prodigioasă în acest an. În primul rând aplaud implicarea în proiectul de anvergură Arad, capitală europeană a culturii, un proiect care scoate municipiul nostru dintr-o aparentă amorțeală, dinamizându-l la modul evident. Am susținut și susțin din convingere această candidatură a Aradului pentru titlul de Capitală europeană a culturii în anul 2021pentru că este un minunat prilej de a rememora strălucita istorie a Aradului. Câți dintre locuitorii urbei noastre de astăzi, tineri sau vârstnici, știu că în Arad ființa prestigioasa Preparandie (1812), Institutul Teologic (1822), teatrul Jacob Hirschl, primul teatru de piatră din România, întâiul Conservator de muzică (1834), un alt teatru inaugurat în 1874, primul cinematograf (1907) și chiar primul film de lung metraj Nuntă țărănească pe străzile Aradului a fost realizat în orașul nostru (1913). Am menționat doar câteva dintre momentele culturale de vârf ale urbei noastre dar ele au fost mult mai multe și au fost dublate de izbânzi în plan industrial. De aceea, am apreciat ideea Centrului Municipal de Cultură de a lansa candidatura Aradului pentru  titlul de capitală europeană a culturii în hala mare a Întreprinderii ASTRA, un prilej pentru numerosul public prezent de a urmări documentata și fluenta prezentare realizată de primarul Aradului, Gheorghe Falcă și către Andrei Ando, directorul executiv al Asociației Arad, Capitală europeană a culturii și nu în ultimul rând, rememorarea istoriei Astrei, de către directorul său de marketing.

            Dar Centrul Municipal de Cultură Arad nu numai că sprijină și este profund implicat în candidatura Aradului pentru Capitală europeană a culturii, dar are meritul de a fi organizat Zilele Aradului într-o abordare de anvergură față de edițiile precedente, reînviind tradiționalul târg estival, spectacole folclorice în locații din cartiere (Alfa – parc; Bujac – terenul de sport; Micalaca 300 – parcarea Billa; Grădiște – str. Petru Rareș; Micalalca Orizont; Vlaicu – parcare Kaufland) dar și proiecția a 9 filme (inclusiv Aferim în regia lui Radu Jude, unul din strălucitele proiecte ale cinematografiei românești din ultimii ani) reunite sub genericul Weekend de film la Ștrandul Neptun, realizat în colaborare cu Asociația Film ETC și 111 Film, beneficiind de programul propus de către criticul de film Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului Internațional de Film Transilvania și a Festivalului Making Wawes de film românesc de la New York.

            De asemenea, în cadrul Zilelor Aradului a fost sărbătorită Ziua orașului Pecs, remarcându-se în mod deosebit întâlnirea de lucru și schimbul de experiență între instituțiile de cultură din cele două orașe înfrățite, ce a avut loc sub genericul ”Împreună pentru un spațiu cultural european comun”. Și fanfara minerilor din Pecs, laureată cu numeroase premii și distincții internaționale,  a concertat în fața Palatului administrativ, manifestându-și susținerea pentru candidatura Aradului pentru  titlul de Capitală europeană a culturii în anul 2021. Și pentru că am amintit Palatul Administrativ să reținem și admirabilul Album, o monografie în imagini  a acestuia, un volum de excepție, gândit de scriitorul Ioan Matiuț, cu fotografii unicat, semnate de un profesionist în domeniu, Florin Hornoiu.

            Unul din evenimentele de primă mărime organizate de Centrul Municipal de Cultură este Bienala de artă contemporană Art Encounters, organizată în perioada 4 – 31 octombrie a.c. la Arad și Timișoara, care a reunit peste o sută de artiști plastici, prilej pentru publicul arădean de a vizita  expoziții de artă europeană și românească. Evenimentul, conceput ca un dialog între arta contemporană românească în contextul internațional actual (dialog facilitat de un număr de artiști plastici români ale căror lucrări sunt recunoscute atât în România cât și în străinătate dar și de artiști străini care fac referire în opera lor la spațiul românesc) a reușit să transforme Aradul într-o veritabila galerie de artă contemporană, cu protagoniști din generații afirmate în perioada comunistă dar și în exil, în anii 90 sau chiar la începutul anilor 2000.

            Bienala de artă contemporană a constituit un  adevărat succes al Centrului Municipal de Cultură Arad, ca de altfel și a II- a ediție a Festivalului de film documentar FARAD, Portret/peisaj, care a avut meritul de a fi fost consiliat de Romanian Film Initiatve/ Film ETC, după Making Waves New Romanien Cinema, organizat la Lincoln Center în New York și care anul acesta este la a zecea ediție. Este un cadou extraordinar adus arădenilor și anume filme documentare de top: Citizenfour, premiat cu Oscar; Virunga, nominalizat la Oscar; Primarul chinez, premiat la Sundance; Secretul nasturelui de sidef, premiat la Berlin; Amy, prezentat la Cannes; Drifter prezentat la Berlin; filmul românesc Bondoc, apreciat recent la TIFF și să  nu uităm a-l menționa pe cel mai bun film documentar al tuturor timpurilor, Omul cu camera de filmat (1929). Și acest eveniment de excepție a avut suportul logistic al Asociației Arad, Capitală europeană a Culturii 2021, precum și a Kinema Ikon și KF Arad.

            M-am referit doar la câteva din evenimentele organizate de Centrul Municipal de Cultură dar acestea au fost mult mai numeroase. Se cuvin binemeritate felicitări conducerii  Centrului Municipal de Cultură, doamnelor Dana Pădurean-Andreica și Ramona Crețu, care, prin entuziasmul și profesionalismul lor, au conferit vizibilitate unei instituții  de cultură, care s-a impus, credem definitiv în conclavul arădean și nu numai. De aceea, LA MULȚI ANI Centrul Municipal de Cultură ! Și viață lungă, fără sfârşit!

                       În rest, să auzim numai de bine!  Lizica Mihut.