Arhiva etichetelor: jurnal aradean

Forumul Prieteniei Româno-Chineze, ultimele pregătiri

 

De Andreea Pintea, la 21. mai 2019 09:17

Forumul Prieteniei Româno-Chineze, ultimele pregătiri
Ambasadorul R.P. China la București a confirmat prezența la dineul prin care se va lansa Forumul prieteniei româno-chineze, la Arad.

ARAD. Relațiile româno-chineze se dezvoltă din ce în ce mai mult, iar Aradul este, fără doar și poate, unul dintre orașele care au militat pentru o relaționare cât mai deschisă și cu rezultate concrete. Activitatea Casei Româno-Chineze Arad, condusă de prof. univ. dr. Lizica Mihuț, a fost mereu un punct forte în consolidarea schimburilor dintre cele două țări. Acum, Aradul trece la o nouă etapă și va fi practic capitala Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze. Forumul se va lansa pe 6 iunie, în cadrul unui dineu oficial la care va participa și E.S. Yu Jiang, ambasadorul R.P. China la București.

„Am avut deosebita plăcere de a fi primită în mod oficial de E.S. Yu Jiang, ambasadorul R.P. China la București. Am discutat cu doamna ambasador despre importanța Forumului Prieteniei Româno-Chineze de la Arad și mi-a confirmat faptul că va fi prezentă la acest dineu de o deosebită importanță. Mai mult, a doua zi, pe 7 iunie, E.S. Yu Jiang dorește să se întâlnească cu reprezentanții administrației locale și județene, astfel că au fost deja programate întâlniri cu doamna prefect Florentina Horgea, domnul Iustin Cionca – președintele Consiliului Județean și o întâlnire la Primăria Municipiului Arad”, a punctat, în cadrul unei conferințe de presă, prof.univ.dr. Lizica Mihuț.

Dineul va avea o dublă însemnătate. Pe de o parte va marca lansarea oficială a Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, la Arad, iar pe de altă parte va fi o ceremonie dedicată și împlinirii a 70 de ani de relații diplomatice și de prietenie pe relația România-China.

„Trebuie să înțelegem că prin Forumul național care va avea capitala chiar la Arad, ne dorim să promovăm România și produsele românești în relația cu Republica Populară China. Acest Forum va aduce plus-valoare României, va lupta pentru interesele noastre”, a mai explicat prof.univ.dr. Lizica Mihuț.

Și pentru că societatea civilă este alături și susține inițiativele pe relația România-China, Asociația Con Brio – condusă de președinte Anamaria Dragoș, va fi prezentă la lansarea Forumului și își va oferi suportul pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia.

Sunt așteptați și consilierii

Întrucât dineul de pe 6 iunie va fi un eveniment diplomatic de top, urmând să se desfășoare în Sala Ferdinand din cadrul Palatului Administrativ, sunt așteptați să participe și consilierii locali și județeni, precum și toți cei care de-a lungul anilor au avut lucrări prezentate în cadrul Simpozionului Internațional „Dialoguri Culturale Româno-Chineze”.

Surse: www.aradon.ro / Jurnal Arădean

lizica

Interviu în „Jurnal Arădean”. Lizica Mihuţ: „Va veni momentul când falsele valori vor fi marginalizate”

 

De vorbă cu Lizica Mihuţ pe un subiect care pune pe jar de ceva vreme mediul academic: doctoratele în România.

Am observat, de la ultima noastră discuţie, că tema educaţiei prinde printre cititorii noştri, aşa că voi reveni la ea. Mai exact, la un subiect care a redevenit de actualitate: subiectul doctoratelor în România. Cum vedeți dvs. astăzi problema doctoratelor în România? Suntem o ţară plină ochi de doctori? E o situație normală?LIZICA MIHUŢ. Aş dori să vă răspund prin cifre, cred, edificatoare. Aproape 100 de ani, mai exact, în perioada 1900-1989, în România au fost acordate sub 1.500 de titluri de doctor în științe. În Arad, până la evenimentele din decembrie, erau 4 și anume doctori în pedagogie, istorie, biologie și filologie. În perioada 1900-1999, numărul de doctori în științe a trecut de 1.000, iar în prezent cele 57 de universități de stat și universitățile private, prin cele 448 de programe de studii doctorale din cadrul celor 232 de şcoli doctorale, au acordat aproximativ 70.000 de titluri de doctor. Etimologic, cuvântul provine din latinescul „doceo, docere”, în traducere liberă: „cel ce știe ceva”, „cel învățat”. Problema gravă, dincolo de numărul mare de doctori în științe, este că doctoratul, în sine, și-a pierdut scopul inţial de înaintare în cunoaştere. Altfel spus, doctoratul nu a plasat România printre locurile fruntașe privind cercetarea științifică ci, dimpotrivă, ţara noastră se află pe ultimul loc privind publicarea de lucrări științifice în reviste de prestigiu internaţional. Îmi amintesc că eram 13 înscriși la concursul de admitere la doctorat pe doar două locuri iar examenul a fost foarte dur, obligativitatea fiind, în afară de pregătirea temeinică în domeniu, o contribuție personală ca problematică și cercetare științifică.

 Există o mișcare care prinde tot mai mult contur în țara noastră: oameni importanți sunt decişi să renunţe la titlurile de doctor pe care le-au obținut cu multă muncă şi sudoare din cauza doctoratelor (altora) obținute peste noapte și a lentorii justiției în a se pronunța în problema plagiatelor, așa cum este cazul fostului premier Victor Ponta. Cum vedeți această mișcare?

LIZICA MIHUŢ. Începând cu anul 2005 , prin aderarea la procesul Bologna, România a deschis, larg, porțile doctoratelor, ajungându-se să se acorde, potrivit datelor statistice, în medie, peste 4.000 de titluri anual. M-aș bucura să existe o mișcare de renunțare la titlul de doctor dar nu o sesizez ci, spre surprinderea și revolta mea, se acordă, astăzi, titlu de doctor, fără a avea facultate și master în domeniu, fapt pe care îl consider inadmisibil. În calitate de conducător de doctorat, am propus și au fost aprobate de CNADTCU, 19 titluri de doctor în filologie în 14 ani, ceea ce înseamnă o medie de 1-2 doctorate într-un an, dar precizez că reușita la examenul de admitere la doctorat nu însemna și finalizarea acestuia, fiind mulți exmatriculați.

Ați fi dispusă să renunțați la titlu dvs. de doctor pentru a încerca să schimbați mentalități în această chestiune?

LIZICA MIHUŢ. Problema nu este de mentalitate, ci eventuala mea renunțare la doctorat nu ar fi percepută ca o atitudine de frondă, deoarece „piața” doctoratelor este, în continuare, atractivă. Doctoratul este considerat de mulți drept „o floare la butoniera” carierei publice și nu mai constituie o consacrare, o înaltă recunoaștere a competenței într-un anumit domeniu. Desigur, nu generalizăm, ci subliniem că sunt contribuții științifice excepționale, dar, în mod regretabil, sunt și numeroase plagiate, care au condus la relativizarea doctoratului. Fără îndoială, este foarte important conducătorul de doctorat. Dacă el însuși a plagiat și are sau nu o sancțiune pentru plagiat, cum să impună standarde de corectitudine și cum să coordoneze doctorate într-un domeniu pentru care nu are o minimă competență științifică, facultatea și doctoratul fiind susținute într-o altă specialitate? Problema este gravă iar propunerea Ministerului ca plagiatul să fie stabilit în justiție, printr-o sentință definitivă și irevocabilă, NU a fost promulgată de către Președintele României.

Dacă nu, atunci cum s-ar putea reveni la normalul din trecutul României, când doctoratele se obțineau muncind zi de zi, ani de zile, studiind fără oprire iar facultățile le numărai și pe ele pe degete? S-ar mai putea reveni la situația în care nu vei mai putea susține un doctorat decât în domeniul în care ai obținut diploma de licență (astăzi, din câte am văzut, poți să devii doctor și într-un alt domeniu de interes decât cel studiat până atunci)?

LIZICA MIHUŢ. Redobândirea credibilității științifice a doctoratelor va fi, cred, un proces dificil și de lungă durată. Evaluarea celor peste 200 de școli doctorale din universitățile românești, făcută de experți români și străini, prin finanțarea Băncii Mondiale (10.000-15.000 de euro/școală doctorală) este binevenită, dacă nu va fi politizată (ceea ce îmi vine greu să cred că nu se va întâmpla) și dacă nu se va renunța la formalism și „contexte” de amiciție și varii interese. Optimistă fiind, ca structură, îmi place să cred că, dincolo de evaluări, mai mult sau mai puțin subiective, valorile se vor impune. Românii nu vor accepta, sper, la nesfârșit, ca titlurile și ierarhiile să fie dobândite de impostori. Cunoscutul personaj literar Dinu Păturică, dacă ar fi „adaptat” zilelor noastre, ar avea, în mod sigur, titlu de doctor sau, eventual, ar putea fi conducător de doctorat. Dar, sper că va veni momentul când falsele valori vor fi marginalizate și când vom înțelege câtă dreptate are Președintele Academiei Române, dl.Ioan-Aurel Pop, când sublinia că „fără intelectuali și elite, o națiune nu poate exista”.

Apărut în Jurnal ARĂDEAN și pe aradon.ro

lizica

INTERVIU: „În România de astăzi, diplomele și-au pierdut credibilitatea”

 

JURNAL ARĂDEAN: Ca un om care a activat mulți ani în învăţământul preuniversitar, iar mai apoi alţi zeci de ani în cel universitar, cum vedeţi situaţia învăţământului în aceste vremuri?

LIZICA MIHUŢ. Cred că niciun alt minister din România nu a avut 27 de miniștri din anul 1989 încoace, miniștri, fără excepție, mânați de ambiția de a face reformă și de a elabora legi în domeniu, fără a avea în atenție ideea de continuitate. În sfârșit, după multe propuneri de reformă, cele mai multe lipsite de coerență, în anul 2011 a fost elaborată/votată așa numita „Lege Funeriu”, lege merituoasă din multe puncte de vedere, dar modificată, cu sau fără temei, de cele mai multe ori, din pricina unor apăsări venite din partea politicului. Consider că este grav faptul că învăţământul românesc nu are, în prezent, o strategie pe termen lung, cu ținte stipulate clar și cu o finalitate profund definită, așa încât măsurile care se iau sunt, în mod regretabil, conjucturale, producând efecte, uneori dezastruoase, pe termen imediat sau pe termen lung.

J.A. Suntem o ţară plină de oameni cu studii universitare, mulţi dintre noi ne lăudăm cu două, ba chiar trei universităţi la activ, cu studii post-universitare, ba chiar cu doctorate. Cum vedeţi abundenţa aceasta de diplome şi titluri?

LIZICA MIHUŢ. Probabil, nicăieri în lume nu există această „goană” după diplome, nu doar una ci mai multe, de licență și de masterat și chiar mai multe doctorate. S-a ajuns în situația hilară de a susține un doctorat într-un domeniu fără a avea studii de licență și de masterat, precum se întâmplă, în prezent, în cazul unui cunoscut arădean. Există și o inflație a diplomelor de excelență și a medaliilor (zeci, sute) oferite de oficialități în varii momente, care, desigur, bagatelizează decernarea lor și chiar le acoperă de ridicol. Apreciz faptul că dl. Gheorghe Falcă acordă, anual, puține diplome de Cetățean de Onoare al Aradului, ceea ce le conferă un statut de onorabilitate prin raportare la un sistem axiologic autentic.

J.A. Unde ar trebui să căutăm recunoaşterea, dacă nu în învăţământ şi în diplome? Unde stă dovada valorii unui om, a cunoștințelor acumulate?

LIZICA MIHUŢ. În mod regretabil, în România de astăzi, diplomele, în marea lor parte, și-au pierdut credibilitatea și, implicit, recunoaşterea lor de către comunitate. Va fi, cred, un proces de lungă durată, spre a recredibiliza o diplomă, oricare ar fi aceasta. Aceste probleme au fost discutate încă în anul 2000, la primul Consiliu Național al Rectorilor, organizat de Universitatea „Aurel Vlaicu” la Arad și Gyula, probleme ce vizează deopotrivă învățământul universitar și preuniversitar. Cred că valoarea unui om nu se mai certifică prin diplome sau prin cărți, mai mult sau mai puțin plagiate, ci prin competenţe, prin abilităţi intelectuale, prin pragmatism, prin ceea ce probează că știe să elaboreze sau să facă într-un anumit domeniu.

J.A. Ce reguli credeți că ar trebui impuse pentru a schimba modul în care evoluează educația în România? În câți ani s-ar putea vedea o schimbare? Care credeți că ar putea fi un model demn de urmat și copiat sută la sută?

LIZICA MIHUŢ. Pledez pentru elaborarea unui proiect, pe termen mediu și lung, privind educația în România, care să abordeze învățământul, în mod sistematic, de la ciclul primar la universități, cu obiective şi finalităţi, riguros elaborate (fără a eluda aşteptările venite dinspre piața forței de muncă), cu politici educaţionale, raportate la buna tradiţie a învățământului românesc, dar și la bunele practici din învățământul românesc și din străinătate. Un învăţământ care să probeze și să recunoască valorile autentice. Şi mai presus de toate, trebuie să reținem cu toții, dar mai ales politicienii, că precaritatea învăţământului constituie un factor de risc major pentru viitorul naţiunii noastre.

Sursa: www.aradon.ro

5lizica1-k15-650x435

Un simpozion printre palatele Aradului

 

Luna noiembrie aduce la Arad un eveniment de mare clasă: Simpozionul internațional „Cultură și Civilizație Chineză. Dialoguri româno-chineze”, în organizarea Casei Româno-Chineze Filiala Arad. Ajuns la cea de a IV-a ediție, simpozionul se va desfășura în perioada 14-16 noiembrie.
„În acest an, le vom arăta înalților oaspeți chinezi palatele din Arad. Primul palat pe care îl vor vizita oaspeții de la Ambasada Chinei la București este Palatul Justiției. Un palat restaurat și modernizat de curând, unde vor fi primiți de către președintele Tribunalului, Otto Szep, și de către vicepreședintele Flavius Bradin. Prima zi se va încheia într-o altă locație specială din Arad, Colegiul Național Moise Nicoară, unde elevii au pregătit o prezentare privind temele și motivele în folclorul chinez și român”, a punctat președintele Casei Româno-Chineze Arad, prof.univ.dr. Lizica Mihuț

Ziua eseurilor

Cea de a doua zi va fi dedicată în mare parte prezentării lucrărilor pregătite pentru simpozion. Lucrările vor fi prezentate în sala „Regele Ferdinand” a Primăriei Municipiului Arad, invitații având astfel ocazia să vadă și Palatul Administrativ. Simpozionul va fi moderat de prof.univ.dr. Lizica Mihuț, urmând ca după câteva cuvinte rostite de reprezentanții administrației să își prezinte alocuțiunile și cei mai de seamă invitați, din partea Ambasadei Republicii Populare Chineze la București, doamna Zhao Li, Consilier Cultural și doamna Qi Yue, Secretar III în cadrul Ambasadei. Cu această ocazie va avea loc și lansarea cărții „Cultura și Civilizaţia Chineză. Dialoguri româno-chineze”. Vor urma prezentările lucrărilor, anul acesta aria acoperită de cei care au dorit să vorbească despre China și România, fiind una extrem de largă. Ziua va continua cu o expoziție de artă vizuală. De la ora 17:00, va fi vernisată expoziția „Hainan, insula tropicală a Chinei”, în prezentarea dr. Constantin Inel, director, Complexul Muzeal Arad, dr. Andrei Ando, director, Consiliul Județean Arad și Nelu Scripciuc, președinte al Foto Club Pro Arad. Ziua se va încheia cu un concert simfonic al Filarmonicii de Stat Arad, unde „pentru prima dată după 38 de ani, în program, se va regăsi și o lucrare a unui compozitor chinez. Este vorba despre uvertura «Sărbătoarea primăverii» a compozitorului Li Quan Chi”, după cum a punctat prof.univ.dr. Lizica Mihuț. Cu această ocazie, oaspeții din China vor fi ghidați în Palatul Cultural, un edificiu care de asemenea a fost recent renovat.
Ultima zi a simpozionului va fi dedicată editurii Casei Româno-Chineze și planurilor pentru viitoarele ediții a simpozionului.

Iată în continuare programul integral al evenimentului:

CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE

SIMPOZION INTERNAȚIONAL
editia a IV-a
14-16 noiembrie 2018
PROGRAM
14 noiembrie 2018

10:00-10:30 CASA ROMÂNO-CHINEZĂ, Bd. REVOLUŢIEI nr. 59
* Înregistrarea participanților

10:30-12:30 Prezentarea Bibliotecii Casei Româno-Chineze
* Cărți
* Filme
* Publicaţii

13:00 Masa de prânz

16:00 Vizita la PALATUL DE JUSTITIE,restaurat si modernizat de curand.
Primire de catre dl.Otto Szep,presedinte si dl.Flavius Bradin,vicepresedinte,
Tribunalul Arad

17:30 COLEGIUL NAȚIONAL „MOISE NICOARĂ”, P-ța Margareta Bibici nr.1

*Prezentarea eseurilor elaborate de elevi
Teme și motive în folclorul chinez și român. Abordare comparativă

19:00 Cina

15 noiembrie 2018

08:45 PRIMIREA ÎNALȚILOR OASPEȚI CHINEZI de către oficialități:
CONSILIUL JUDEȚEAN ARAD
PREFECTURA ARAD
PRIMĂRIA ARAD

10:30-13:00 SALA „REGELE FERDINAND”, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD

SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL. CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ.
DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE
Moderator: prof.univ. dr. Lizica Mihuț

Cuvânt de Bun venit adresat participanților de către oficialitățile arădene:
* Consiliul Județean
* Instituția Prefectului
* Primăria Municipiului Arad
* Primăria Orasului Pecica
. Consilieri Locali (în ordine alfabetică):
Mariana Cismasiu
Beniamin Varcus
Alocutiunile rostite de doamna Zhao Li, Consilier Cultural si doamna Qi Yue, Secretar III AMBASADA REPUBLICII POPULARE CHINEZE ÎN ROMÂNIA.

LANSARE DE CARTE: Cultura și Civilizaţia Chineză. Dialoguri româno-chineze
Prezintă: prof. Mirela Mureșan

PREZENTAREA LUCRĂRILOR:

Biriș Ioan − Viziunea acționalistă și logica structurilor corelative în gândirea chineză

Bran Liliana − O abordare sanogenă în medicina tradițională chineză

Bucur Adrian − China în manualele românești de istorie. Câteva aspecte

Burcă Georgiana − China, o abordare personală

Cheta Doina − Contribuții ale antichității chineze la dezvoltarea matematicii

Chiriță Alecu − Elemente tradiționale în cinematografia modernă chineză

Covaci Karina − Hainan, noul paradis chinez

Cristea Tabita − Fujian, un model de dezvoltare pe drumul mătăsii

Crișan Corina − Medicina tradițională chineză, o alternativă?

Dragoș Ana Maria − China, dincolo de hartă

Iancovici Alexandra − China, o continuă destinație culturală

Ilica Anton − Condiția umană în înțelepciunea chineză

Matiuţ Ioan − Editura Casa Româno-Chineză și provocările viitorului

Mărcuș Dumitru − Confucius și ordinea morală în concepția lui Ioan Slavici

Mureșan Augustin − Sigiliile chinezești de la Arad. Istoricul cercetărilor

Mureșan Lucian − Relațiile româno-chineze în paginile revistei „Casa prieteniei”

Notaros Ludovic − Dualitatea europeană și cea chineză: Yin și Yang pot fi un da
și nu?

Pencea Ramona − Marele zid al cunoașterii de sine

Popescu Viorica − Mo Yan, una dintre cele mai puternice voci ale literaturii contemporane

Schwartz Gheorghe − Interferențe literare româno-chineze/chinezo-române

Stănescu Mihaela − Începuturile relațiilor de colaborare ale Consiliului Județean Arad cu provincia Hainan;

Tămășan Maria, Tămășan Petrușca − O invitație la redescoperirea basmului chinezesc
Weisl Ioan – Mao Zedong, unul dintre cei mai importanți lideri ai Partidului Comunist Chinez

13:30 Masă tradiţională românească

17:00 Expoziția de artă vizuală: Hainan, insula tropicală a Chinei

Moderator: prof.univ.dr. Lizica Mihuţ

Prezintă: dr.Constantin Inel,director,Complexul Muzeal Arad

dr. Andrei Ando, director, Consiliul Județean Arad

dl. Nelu Scripciuc, președinte al Foto Club Pro Arad

Vizitarea expoziției

19:00 PALATUL CULTURAL
Concert simfonic al Filarmonicii de Stat din Arad

Pentru prima dată după 38 de ani, în programul Filarmonicii arădene se regăsește
o lucrare a unui compozitor chinez Li Quan Chi: uvertura „ Sărbătoarea primăverii”

20:30 Cina

16 noiembrie 2018
CASA ROMÂNO-CHINEZĂ, Bd. REVOLUŢIEI nr. 59

10:00-13:00

*Editura Casei Româno-Chineze.
Realizări și proiecte editoriale

Prezintă:
prof.univ.dr.Lizica Mihuț

poetul și editorul Ion Matiuț, coordonatorul Editurii

* Încheierea Simpozionului.

* Câteva concluzii

*Perspective viitoare

13:30 Prânz

jurnal

Sursa: www.aradon.ro; Jurnal Arădean