PROF. UNIV. DR. LIZICA MIHUȚ (coord): CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO- CHINEZE (Editura Forumul româno-chinez, 2021, 468 pagini)
„O CARTE CITITĂ ADAUGĂ ÎNȚELEPCIUNE”, rostește Excelența Sa, Doamna Yu JIANG, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România, în CUVÂNTUL ÎNAINTE la recenta apariție editorială CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA CHINEZĂ. DIALOGURI ROMÂNO-CHINEZE, prin grija Forumului Prieteniei și Colaborării Româno – Chineze din Arad, având ca președinte pe prof. univ. dr. Lizica MIHUȚ. Este volumul patru, cu apariție anuală, fiind precedat, după obicei, de un simpozion internațional. Menționează L. Mihuț în Argument: „27 de autori (istorici, medici, profesori din învățământul superior, precum și din învățământul preuniversitar, psihologi, ingineri, manageri, studenți, jurnaliști) au susținut lucrări cu caracter științific și emoțional, determinate de abordarea unor teme de interes privind cultura și civilizația chineză” (p. 5)
Autorii studiilor și articolelor sunt arădeni preocupați de deschidere spre „continentul spiritual”, spre „China nouă”, întreținând voința „celor două popoare de a se înțelege reciproc”, de a aprofunda „încrederea reciprocă”, de a realiza „o conectivitate spirituală” și de „a construi împreună un viitor mai bun”, după cum menționa Doamna Ambasador Yu Jiang). Excelența Sa afirmă că, împreună, „creăm o nouă eră de mare comunicare” și de „mare fuziune culturală” între cele două popoare (p. 4).
În volum, se regăsesc articole și studii diverse despre civilizația chineză, de la Confucius la Mo Yan, despre astrologie și medicina tradițională, despre miracolul spiritual și tehnologic al Chinei etc. Semnează universitari arădeni (Liliana Bran, Ioan Biriș, Alexandru Cioarnă, Anton Ilica, Dumitru Mărcuș, Radu Călugăru Voica, Gheorghe Schwartz), profesori (Diana Achim, Adrian Bucur, Doina Cheta, Alexandra Iancovici, Camelia Moler, Petrușca Tămășan), precum și scriitori, ziariști, psihologi, medici, istorici (Viorica Popescu, Ludovic Notaroș, Alecu Chiriță, Tabita Cristea, Corina Crișan, Editha Coșarbă, Ana Maria Dragoș, Ioan Matiuț, Augustin Mureșan, Ioan Popovici, Ramona Pence, Ovidiu Toderici).
În plus, volumul publică împărtășiri ale studentelor Ancuța Ardelean și Daiana Dan, care au urmat „o nouă aventură„ la Universitatea de Aeronautică și Astronautică din Beijing, respectiv Universitatea Normală din Shanghai: „Am devenit o persoană ambițioasă, deschisă și curajoasă”, iar „China este ce-a de-a doua mea casă”, mărturiseau adolescentele.
În finalul volumului, imaginile de la desfășurarea simpozionului confirmă autenticitatea evenimentului, iar preluarea din presă a relatărilor mărturisesc despre impactul avut asupra opiniei publice (L. Valeriu, Claudia Untaru, Andreea Pintea, Lucian Șerban, Diana Toader, Orlando Toader, Adrian Cotuna, Vasile Zărăndan, Livia Pădureț, Claudia Varga, Lizica Mihuț și site-ul Ambasadei R: P. Chineze).Volumul actual, ca și precedentele, confirmă ceea ce susține prof. dr. Diana ACHIM în prezentarea sa: „e o carte frumoasă”, iar „frumusețea însemnă armonie”, chiar dacă „există o multitudine de perspective și voci, dar care răsună într-o manieră polifonică”.
Publicarea în limba engleză a tuturor studiilor asigură deschiderea spre internaționalizare, a ideilor și a manierei de înțelegere a „relațiilor culturale și de civilizație între două popoare”, după cum afirma Excelența Sa, Doamna Ambasador Yu JIANG (în intervenția sa, a vorbit despre „bunăstarea popoarelor noastre”, ceea ce exprimă o nuanță de difuziune a ideilor înspre oameni, priviți cu umanism și dragoste).
(Pentru o prezentare a unei cărți, rândurile mele se pot opri aici, referindu-se la o privire scanată asupra acesteia. Dorim să solicităm atenția cititorilor, cu un îndemn la analiză lecturală, pentru a înțelege ideatica studiilor și a însumării ideilor care au animat grupul de „chinezologi” din orașul Arad.
Așa că vom trece la punctarea acestora, așa cum s-a putut pricepe un jurnalist să asigure coerența unor puncte de vedere)
Pe lângă farmecul indus de articolele informative, de documentare și relatare a unor experiențe trăite în contact direct cu Noua Chină ori prin informarea indirectă datorită sintetizării altor idei prezente cu prisosință în presa virtuală ori în volumele traduse din știința și cultura chineză, câteva studii promovează idei generoase, originale, ispititoare și reflexive.
Ioan BIRIȘ realizează un comentariu analitic comparativ, vizavi de „constituirea unui model structural de interpretare a unei turnuri matematice a minții”. Are în vedere hexagramele și polaritatea universală Yang – Yin, precum și analogiile dintre mișcarea cerului și ale omul înțelept, pornind de la analiza volumului Cartea Transformărilor a filosofului Yi King. Autorul plimbă cu ușurință conceptele și determină analogiile derivate din Dao al cerului și Dao al oamenilor. Stabilește ”o rută aritmetică” de cunoaștere, chemând în sprijin filosofi contemporani, cum ar fi A. Schröter, J.-M. Salanskis, I. Rošker ori M. Faucault. Dao nu e doar simbolul căii divine, ci cuprinde situații de haos uman, corupt de dorințe. Ideea și-a câștigat dreptul de a deveni o preocupare dinamică a filosofilor.
O foarte interesantă analiză a comportamentelor care includ „bunele maniere” este realizată de Editha COȘARBĂ, printr-o analiză comparativă a gesturilor de curtoazie:
„Bunele maniere pornesc din suflet, din inimă curată care aspiră necontenit spre armonie.
„Caracterul frumos determină sufletul să înflorească și o dată cu el și maniera noastră de a ne comporta” (p. 147). Sunt analizate comportamentele mai multor popoare prin semnificația acestora asupra „frumuseții caracterului uman și moralitatea sa”. Bunele maniere modelează comunicarea „estetică”.
Studiul lui Dumitru MĂRCUȘ despre Tianxia dispune de o riguroasă analiză, dar complexitatea terminologică nu-mi permite să realizez un comentariu, nedispunând de capacitatea înțelegerii „structurii de idei filosofice”. Este o provocare pentru filosofi, invitați la o dezbatere a sistemului de gândire a filosofului chinez Zhao Tingyang. Tianxia înseamnă „totul sub același cer”.
Folosind un limbaj publicistic, în studiul său despre Zidul Chinezesc, Ludovic NOTAROS pornește de la întrebarea „De ce se vede Marele Zid din spațiu?” Sistemul de fortificații de peste 21 de mii de kilometri este prezentat în datele sale esențiale, insistând asupra acestui „simbol planetar al efortului gigantic de care e capabil omul în condiții excepționale”.
Merită analizate cu adnotări: articolul lui Alecu CHIRIȚĂ despre „Miracolul spiritual și tehnologic” al Chinei, preluând calitatea de „supersocietate”, opinia Alexandrei IANCOVICI despre Portretul femeii în literatura chineză („cu un surâs, femeia cucerește un oraș și cu încă unul un regat”), precum și cele două studii temeinice despre romancierul Mo Yan („Sorgul roșu”) (Anton ILICA, Camelia MOLER) și Teatrul chinezesc contemporan (Viorica POPESCU).
Volumul Dialoguri … despre Cultura și civilizația chineză (IV) este o carte frumoasă, din toate punctele de vedere. Prof. univ. dr. Lizica MIHUȚ a construit cu temeinicie un pol dinamic al relațiilor Aradului cu China, iar acțiunile prin care dă consistență acestora sunt dintre cele mai elevate și încărcate cu intelectualitate și înțelepciune.
Volumul, care ajunge deopotrivă în bibliotecile din China, onorează virtuți științifice, afective, emoționale și atitudini de prietenie cu care arădenii analizează dinamica relațiilor dintre două popoare, două culturi, două civilizații, reflectate într-o viziune contemporană.
Remarcăm sprijinul deplin al autorităților arădene pentru acest proiect de anvergură internațională, stimulând colaborarea pe mai multe dimensiuni și determinând deschierea unor noi opțiuni, acum la aniversarea împlinirii a 70 de ani de relații de prietenie și de comunicare diplomatică dintre România și China. Dialogurile româno-chineze continuă…