J.A. – Vă invit să vă prezentaţi dumneavoastră şi instituţia pe care o reprezentaţi!

L.B. – Sunt medic, absolventă a Facultăţii de Medicină „Victor Babeş” din Timişoara, promoția 1990. Din 1992 sunt medic-profesor la Şcoala Postliceală Sanitară Arad, pe care din 2002 o şi coordonez. De asemenea, sunt şi conferenţiar în cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu”din Arad.

În ceea ce priveşte Şcoala Postliceală Sanitară Arad, anul acesta împlinim 100 de ani de existenţă. Activitatea instituţiei a început în 1920 ca Şcoală de Moaşe, apoi ca Şcoală Tehnică Sanitară, iar din 1990 ca Şcoală Postliceală Sanitară. Suntem o instituţie care formează asistenţi medicali, o profesie nobilă,  a carei performanţă necesită găsirea unui echilibru autentic între competenţele profesionale şi cele umane.

J.A. – Pandemia a generat o perioadă dificilă. Ce a însemnat această provocare pentru dumneavoastră ?

L.B. – Da, aşa este… Într-adevăr a fost şi este o perioadă cu multe, diverse, nemaiîntâlnite provocări.

J.A. – Pe plan personal, adaptarea la noile cerinţe, grija mai mare pentru aspecte care pînă ieri erau pe „pilot automat” ..dar şi timp pentru lucruri dorite pe care le tot amânam…

L.B. – Pe plan profesional, trecerea la învăţarea în mediu virtual, mutarea activităţii instituţiei în noi sedii, casele noastre, găsirea unor modalităţi noi de comunicare, păstrarea coeziunii, a interconectivităţii noastre cu elevii, profesorii şi colegii din alte departamente. Credem că multele provocări au necesitat soluţii care, pe lângă legalitate, pragmatism şi asumare au impus cu siguranţă şi alte cel puţin trei atribute „de top” pentru această perioadă: să asigure sănătatea noastră şi a celor din jurul nostru, să fie flexibile şi să asigure adaptarea noastră cât mai bună.

J.A. – Care a fost cea mai mare provocare ?

L.B. – Cred că a fost decizia de a avea elevi voluntari în punctele de control de trecere a frontierei Nădlac 1, Nădlac 2 şi Vărşand. Am primit  solicitarea din partea Direcţiei de Sănătate Publică Arad, imediat după prima ordonanţă de urgenţă. Elevii voluntari, în jur de 50, elevi din anii 2 şi 3 de studiu, coordonaţi de colegii mei profesor Dănuţ Brie şi profesor Adrian Păiuş, au participat timp de aproximativ o lună, neîntrerupt, la activităţi de triaj epidemiologic în vămi. A fost o perioadă cu mare încărcare emoţională generată de condiţiile total nemaiîntâlnite. Am fost şi suntem plini de recunoştinţă faţă de activitatea voluntarilor, pe care îi cosiderăm mici noştri  eroi ! Un exemplu de implicare, sacrificiu şi profesionalism din partea unor tineri !

J.A. – Ştiu că sunteţi membru al Asociaţiei Con Brio, susţinător al Forumului Prieteniei şi Colaborării Româno-Chineze…

L.B. – Daa, ideea Con Brio, a apărut pentru mine în urmă cu 5 ani, când împreună cu cele cinci colege fondatoare am hotărît să susţinem performanţa pe diferite paliere şi anume: al educaţiei, sănătăţii, managementului, juridic, psihosocial, cultural. A  fost oportunitatea de a găsi oameni frumoşi, cu valori asumate şi dornici de bine. A fi performant, nu consider că ar fi o excepţie, ci un mod de existenţă, un mod a te raporta la ceilalţi cu dăruire .